Cazul Astărăstoae: cum rezistă în funcţie un rector judecat pentru fraudă

Când a adoptat Legea Educaţiei, în urmă cu mai bine de un an, fostul guvern promitea că aceasta va duce la curăţarea sistemului de învăţământ de nepotisme, cheltuieli păguboase şi incompatibilităţi. Iată ...

Share

Monica Bonea 0 comentarii

08.03.2012 - 21:25

Când a adoptat Legea Educaţiei, în urmă cu mai bine de un an, fostul guvern promitea că aceasta va duce la curăţarea sistemului de învăţământ de nepotisme, cheltuieli păguboase şi incompatibilităţi. Iată însă că progrese importante, precum bacalaureatul din 2011 sau clasificarea universităţilor, riscă să fie întunecate de păstrarea unor persoane controversate în funcţii de conducere.

Un astfel de exemplu este cel al profesorului Vasile Astărăstoae, reales în decembrie pentru un nou mandat la conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa" din Iaşi. Noul ministru al Educaţiei, Cătălin Baba, a semnat săptămâna trecută ordinul prin care îl confirmă pe Astărăstoae în funcţia de rector.

Aceasta, deşi Astărăstoae are două dosare de la Agenţia Naţională de Integritate şi este trimis în judecată de procurorii anticorupţie. Mai mult, potrivit ANI, Astărăstoae se află în incompatibilitate încă din ianuarie 2011.

Practic, acesta nu ar fi avut voie să candideze timp de trei ani la funcţii publice, potrivit legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor.

Tudorel Urian, consilierul ministrului Educaţiei, spune că Vasile Astărăstoae a fost ales rector al UMF Iaşi cu majoritate de voturi, iar dosarul său academic este „impecabil".

În ceea ce priveşte acuzaţiile de incompatibilitate, Astărăstoae „are 30 de zile să-şi rezolve problemele, altfel pierde funcţia de rector", spune Urian. Acesta consideră că nici ancheta DNA nu constituie un temei pentru a nu confirma alegerea profesorului în funcţie. „Nu este vorba despre contract de muncă, ci de contract de mandat, iar acesta nu este suspendat instantaneu," explică Urian.

În opinia consilierului, „ar fi fost un abuz ca ministrul să se opună dacă l-a vrut mediul academic cu orice preţ" pe profesorul Astărăstoae. În plus, există un termen legal până la care trebuie ales rectorul unei universităţi, adaugă el. Totuşi, Urian avertizează că rectorul „nu a scăpat de probleme" şi că mandatul său depinde de deciziile justiţiei. Surse juridice au declarat însă pentru România liberă că ministrul putea da un ordin de suspendare a acestei numiri, până la o decizie a instanţei. Chiar dacă Astărăstoae ar fi contestat acest ordin în instanţă, el nu ar fi fost pus în funcţie până la soluţionarea contestaţiei.

Acuzaţiile ANI

Cu câteva zile înainte ca instituţia de învăţământ să-şi aleagă noul rector, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că Astărăstoae se află în conflict de interese, pentru că deţine în acelaşi timp funcţiile de rector al UMF Iaşi, director al Institutului de Medicină Legală din Iaşi, preşedinte al Comisiei de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi membru în Comisia superioară de medicină legală din cadrul IML Mina Minovici. În plus, Astărăstoae este preşedinte al Colegiului Medicilor din România şi al Colegiului Medicilor din Iaşi.

Potrivit Legii Educaţiei, persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului.

Legea Sănătăţii din 2006 spune că nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România medicii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii sau în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Într-un alt dosar, ANI îl acuză pe profesor de conflict de interese şi abuz în serviciu, pentru că s-a angajat pe sine însuşi şi şi-a angajat şi fiica în mai multe proiecte cu fonduri europene desfăşurate de Universitatea de Medicină şi de IML Iaşi. Potrivit inspectorilor de integritate, cei doi au obţinut din aceste proiecte venituri de peste 200.000 de lei.

Ancheta DNA

Astărăstoae şi mai multe persoane din conducerea UMF Iaşi, ca şi reprezentanţi ai unor companii private, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în decembrie 2011, într-un dosar privind o licitaţie trucată. Astărăstoae este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, tentativă de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, conflict de interese şi aderare la un grup infracţional organizat.

Astărăstoae şi alţi doi oficiali ai Universităţii „au decis atribuirea ilegală a contractului de lucrări în favoarea SC Maguay Impex SRL Bucureşti, firma inculpatului Pughin Corvin-Gabriel", potrivit DNA. Valoarea licitaţiei se ridică la 6,4 milioane de lei.

Astărăstoae: Mi-au făcut campanie electorală gratis

În punctul de vedere trimis ANI în dosarul de incompatibilitate, avocata profesorului Astărăstoae spune că legea nu poate fi aplicată retroactiv şi că o posibilă situaţie de incompatibilitate ar putea apărea doar după alegerea într-un nou mandat şi doar pentru funcţia de director al IML Iaşi. Contactat de România liberă, Astărăstoae a declarat că, din 20 decembrie, a renunţat la funcţia deţinută la IML Iaşi. Institutul a confirmat această informaţie, deşi numele lui Vasile Astărăstoae apare încă pe site în dreptul funcţiei de director.

În ceea ce priveşte incompatibilitatea pe Legea Sănătăţii, Astărăstoae spune că participarea sa la Comisia de Arbitraj a CNAS este legală, deci nu e vorba de conflict de interese. „Interpretările legii sunt ambigue atunci când e vorba de o comandă, mai ales că au apărut înainte de alegeri," spune el.
Profesorul nu pare deranjat de anchetele desfăşurate împotriva sa. „Le mulţumesc că mi-au făcut campanie electorală gratis. Am câştigat foarte multe voturi, deşi am avut contracandidaţi puternici," adaugă Astărăstoae.

Vlaston: Cred că ministrul nu a avut încotro

Profesoru Ştefan Vlaston, preşedintele asociaţiei EDU CER, crede că ministrul Educaţiei nu avea acoperire legală pentru a împiedica această numire. „Ar fi fost considerată o decizie subiectivă, care ar fi putut fi contestată în instanţă. Cred că nu a avut încotro," spune el.

Pe de altă parte, cei care l-au votat „şi-au asumat un mare risc", crede profesorul.

Vlaston aminteşte că, anul trecut, ANI a declarat incompatibili patru rectori parlamentari, dar aceştia nu şi-au pierdut funcţiile, pentru că au contestat deciziile ANI în instanţă, iar procesele sunt încă în desfăşurare. „E ca şi în politică, se merge pe prezumţia de nevinovăţie," conchide Vlaston.

Nu au fost confirmaţi toţi rectorii

Acesta aminteşte însă că au fost cazuri de rectori neconfirmaţi în funcţii. Un exemplu este cel al Universităţii Tehnice din Iaşi, unde fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a cerut reluarea alegerilor, după ce Corpul de Control al ministerului a constatat că printre cei care au votat s-au aflat şi persoane trecute de vârsta de pensionare. Alegerile au fost reluate, iar profesorul Ioan Giurmă a fost desemnat din nou câştigător. Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, spunea luna trecută că „se vor invalida alegerile rectorilor doar acolo unde există dovezi asupra vicierii rezultatului voturilor".

Rectori incompatibili

Anul trecut, în iunie, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că patru parlamentari - Ecaterina Andronescu (PSD), Florian Popa (PSD), Nicolae Robu (PNL) şi Iosif Drăgulescu (PDL) se află în stare de incompatibilitate, pentru că ocupau în acelaşi timp funcţia de rector. Aceasta, după ce Comisia juridică a Senatului hotărâse că nu există o situaţie de incompatibilitate, deşi Legea Educaţiei arată clar că persoanele care ocupă funcţii publice nu pot fi, în acelaşi timp, în conducerea universităţilor.

Mai mult, persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate nu mai poate exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani.

Cei patru rectori-parlamentari au contestat decizia ANI în instanţă şi şi-au continuat mandatele, în aşteptarea unui verdict al justiţiei. La alegerile din această iarnă, nici unul nu a mai avut dreptul de a candida pentru că Legea Educaţiei nu permite mai mult de două mandate de rector.

Citește totul despre:

Comentarii