Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cartelele prepay, doar cu buletinul

Cartelele pre-plătite ar putea fi achiziționate doar cu un act de identitate, iar cei care dețin deja acest tip de cartele vor fi obligați să se înregistreze, potrivit unui proiect adoptat ieri de Guvern și care va ajunge în Parlament.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 09.04.2014 - 20:48

Cartelele pre-plătite ar putea fi achiziționate doar cu un act de identitate, iar cei care dețin deja acest tip de cartele vor fi obligați să se înregistreze, potrivit unui proiect adoptat ieri de Guvern și care va ajunge în Parlament.

La achiziționarea unei cartele pre-plătite, persoanele fizice ar urma să prezinte un act de identitate, iar persoanele juridice, documentele de constituire a firmei. Cei care dețin deja cartele pre-plătite și nu se prezintă la operatorul de telefonie mobilă în termen de șase luni de la intrarea legii în vigoare, pentru înregistrare, riscă să le fie sistată furnizarea serviciului. Pentru a intra însă măsura în vigoare este necesar ca Parlamentul să voteze proiectul adoptat ieri de Guvernul Ponta.

Proiectul (care modifică OUG nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice) a fost adoptat de abia acum de Executiv în condițiile în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis încă din august 2012 (după atentatul terorist din stațiunea bulgară Burgas) că trebuie promovat un act normativ pentru prevenirea și contracararea riscurilor la adresa securității naționale.

Sebastian Ghiță, printre susținătorii proiectului

Ideea înregistrării cartelor preplătite (în sensul achiziționării lor doar cu un act de identitate) a fost discutată în spațiul public și anul trecut, când deputatul PSD Sebastian Ghiță a vorbit despre necesitatea unei astfel de măsuri. Social-democratul arăta atunci că astfel de cartele sunt folosite, adeseori, ca „instrument de a te ascunde de autorități“ când este vorba de terorism, evaziune fiscală sau crimă organizată. „Eu nu vreau să îmi văd copiii răpiți pe stradă și nici nu vreau să văd sărind vreo bombă într-un hotel și nici nu cred că în numele libertăților cetățenești trebuie să ne permitem luxul de a fi nesiguri, de a ne lăsa expuși“, explica Ghiță.

La scurt timp după declarațiile acestuia, premierul Victor Ponta spunea și el că susține măsura și invoca decizia CSAT din 2012, care ar fi fost luată când președinte interimar era Crin Antonescu (în timpul celei de-a doua suspendări a lui Traian Băsescu).

Cum s-a sucit Guvernul

Deși premierul a spus că susține înregistrarea cartelelor pre-plătite, ba chiar că ar fi o obligație care rezultă din ședința CSAT, Guvernul pe care el îl conduce a avizat negativ o propunere legislativă cu prevederi similare. Este vorba de o inițiativă a deputatului Petru Movilă (ex-PDL), depusă în martie 2013, care stabilea tocmai achiziționarea de cartele prepay cu un act de identitate. În mai 2013, Guvernul Ponta emitea un aviz negativ, arătând că soluțiile inițiatorului „sunt susceptibile să aducă grave atingeri vieții private a persoanelor fizice“. Totodată, Executivul susținea că instituirea unei obligații de comunicare a datelor de identificare pentru persoanele care au achiziționat deja astfel de cartele ar „contraveni principiului neretroactivității legii“, stabilit de Constituție. Respins de Senat în octombrie 2013, proiectul lui Movilă se află acum pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

Directiva „Big Brother“, invalidată

Furnizorii de telefonie fixă și mobilă, precum și furnizorii serviciilor de acces la internet, poștă electronică și telefonie prin internet ar putea scăpa, în schimb, de obligația de a colecta, timp ce cel puțin șase luni, datele privind comunicațiile. Obligația a decurs din așa-numita Directivă „Big Brother“ (Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional), transpusă în legislația românească în Legea nr. 82/2012.
Directiva a fost, marți, invalidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pe motiv că ar reprezenta o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale referitoare la respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal. În urma deciziei Curții de Justiție a UE, mai multe ONG-uri, printre care APADOR-CH și Centrul pentru Jurnalism Independent, cer autorităților române să abroge legea care a transpus directiva.   

Citește totul despre:

Comentarii

loading...