Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Au chelit padurile fara teama de justitie

In ultimii 15 ani, in tara noastra au disparut, ca urmare a defrisarilor ilegale, padurile de pe o suprafata de peste 300.000 de hectare. La ora aceasta, in Romania, suprafata declarata a padurilor este de 6,3 milioane hectare, ceea ce reprezinta ...

Share

Adrian Stoica 0 comentarii

15.07.2005 - 00:00
In ultimii 15 ani, in tara noastra au disparut, ca urmare a defrisarilor ilegale, padurile de pe o suprafata de peste 300.000 de hectare. La ora aceasta, in Romania, suprafata declarata a padurilor este de 6,3 milioane hectare, ceea ce reprezinta doar 26,7% din suprafata totala a tarii. Situatia grava cu care ne confruntam din acest punct de vedere a fost sesizata si de Banca Mondiala, care atragea atentia intr-un studiu ca, din 1991 si pana in 2003, Romania a inregistrat pagube de 1,5 miliarde USD din cauza defrisarilor ilegale si a furturilor de lemn.
Situatia a fost agravata, dupa cum atragea recent atentia ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, si de modul haotic in care au fost retrocedate padurile. In foarte multe cazuri, trecerea padurilor in proprietate privata a dus la o amplificare a fenomenului taierilor ilegale si a furturilor, fara insa ca autoritatile sa intervina prompt pentru stoparea fenomenului. Toate aceste distrugeri produse cu inconstienta de unii semeni ai nostri, in multe cazuri ajutati chiar de cei care au fost pusi sa apere aurul verde, au o singura explicatie: interesul economic prevaleaza in fata interesului general de conservare a biodiversitatii.
Recuperarea pagubelor provocate de setea de bani a unora se face cu foarte mare greutate si numai in urma unor procese extrem de lungi. Ani de procese pentru recuperarea unor pagube evidente.
Intre timp, parlamentarii PSD folosesc pretextul inundatiilor in chestiunile reformarii Justitiei. Este limpede de ce. Daca interesele meschine ar fi lasate deoparte, s-ar urgenta judecarea si, mai ales, solutionarea unor cazuri flagrante de furt din fondul forestier.

Schimbarile climaterice, un efect direct

Reducerea permanenta a suprafetelor impadurite a fost un fenomen care a afectat, in urma cu multi ani, intregul continent european. Constientizarea la nivelul factorilor de decizie a rolului important jucat in mentinerea echilibrului naturii de catre paduri a dus insa la stoparea fenomenului. Mai putin, insa, in Romania. Pe langa reducerea suprafetelor impadurite si instalarea unui fond general de poluare, s-au produs schimbari semnificative in ceea ce priveste compozitia speciilor care compun padurile prin inlocuirea padurilor naturale cu plantatii de specii straine. Toate aceste lucruri au accentuat eroziunea solului si schimbarile climaterice, fenomen care, de altfel, se manifesta la nivel global.

Ocolul Silvic Vama - devastat, vinovatii - iertati de Justitie

Padurile chelite ale Ocolului Silvic Vama, din judetul Suceava, se vad de la zeci de kilometri. Lemnul taiat ilegal din padurile statului si de pe cele particulare a fost valorificat de cateva firme, si asa se face ca, la reamenajarea Ocolului Vama, in anul 2001, s-a constatat ca de aici lipseau nu mai putin de 326,1 hectare de padure. De pe aceasta suprafata s-au obtinut circa 150.000 metri cubi, iar statul a fost pagubit cu circa 100 miliarde de lei. Interventiile facute la nivelul Procuraturii dupa ce Directia Silvica Suceava a depus o sesizare au dus la dispunerea neinceperii urmaririi penale impotriva celor vinovati.

3.000 de hectare amputate in Arges

Padurile judetului Arges sunt printre cele mai afectate de defrisarile ilegale. Pana acum au disparut de pe harta judetului nu mai putin de 3.000 de hectare, fara insa ca cineva sa fie tras la raspundere. Recent, s-a dispus alcatuirea unor patrule mixte formate din silvicultori, jandarmi si comisari ai Garzii de Mediu, care sa supravegheze mai atent zonele unde au fost semnalate cele mai mari sustrageri de material lemnos.

Teapa de 20 miliarde de lei la Bacau

In luna februarie a anului trecut, Garda Financiara a depistat 25.000 de metri cubi de lemn la cateva firme din Bacau, a caror provenienta nu a putut fi justificata. In final, ancheta a descoperit ca lemnul provenea din padurile judetelor Bacau si Harghita, iar paguba depasea 20 miliarde de lei.

Judetul Maramures, raiul hotilor

Un control efectuat in urma cu cativa ani, la ordinul Prefecturii Maramures, a scos la iveala o vasta retea infractionala care se ocupa cu furtul si taiatul lemnelor. Au fost verificate cu aceasta ocazie nu mai putin de 630 de gatere si instalatii de debitare a lemnului, iar neregulile descoperite au fost impresionante.

Jaf in padurile caras-severinene

In perioada 1999-2001, in padurile judetului administrate de primarii s-a declannsat o adevarata ofensiva a taierilor ilegale. Astfel, pagubele contabilizate pe cele 368.000 de hectare administrate de Directia Silvica Resita s-au ridicat la 220 miliarde lei, iar pe cele 57.000 de hectare administrate de primarii pagubele s-au cifrat la 7,2 miliarde lei.

Topoarele au lovit si zonele ocrotite de lege

Desi Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost creata tocmai pentru protejarea acestui habitat unic in Europa, padurile sale nu au scapat de topoarele hotilor. Este vorba despre padurile Letea si Caraorman, declarate, prin lege, monumente ale naturii. O suprafata de 21.231 de hectare din aceste paduri a fost preluata de o firma, printr-o decizie a Prefecturii Tulcea, iar ARBDD s-a chinuit ani de zile sa preia aceste suprafete. De-abia in 2000 Justitia i-a recunoscut acest drept.

Codrii suceveni, tocati de gatere

Vatra Dornei, Gura Humorului, Campulung si Radauti sunt alte zone unde bardele hotilor de lemn si-au facut de cap. Inspectiile facute aici in ultimii ani au scos la iveala faptul ca majoritatea agentilor economici care au ca obiect de activitate prelucrarea lemnului detin gatere si circulare fara a avea autorizatii. O statistica a Ministerului Agriculturii realizata la nivel anului 2001 preciza faptul ca in Romania existau nu mai putin de 1.769 de instalatii ilegale de taiere a lemnului. La cat o fi ajuns numarul lor acum?

Manie in Apuseni

Exploatarea padurilor din Muntii Apuseni a provocat, in urma cu cativa ani, chiar conflicte de strada intre locuitorii din zona si angajatii firmelor care obtinusera dreptul de a le exploata. In comuna Horea, peste 500 de locuitori au blocat drumul judetean Horea-Huedin, pentru a se opune taierii a peste 3.000 metri cubi de lemn din paduri de cea mai buna calitate. O bataie generalizata a fost evitata cu greu numai dupa interventia fortelor de ordine. Proteste similare s-au mai inregistrat in comunele Albac si Baia de Aries.

Comorova bracuita sub ochii autoritatilor

Din 1990 si pana anul trecut, fondul forestier al padurii Comorova, din judetul Constanta, s-a diminuat cu 100 de hectare. In ciuda defrisarilor masive, statutul acestei paduri nu a fost reglementat. Ea a fost preluata in 1990 de Primaria Mangalia, dar Ministerul Agriculturii nu aprobase scoaterea din circuitul forestier a nici unei suprafete. Vilele se inalta pe malul marii in padurea Comorova, dar nimeni nu a fost tras la raspundere.

Statul, prejudiciat chiar de silvicultori

La inceputul anului trecut, o parte din conducerea Directiei Silvice Harghita a fost demisa, dupa ce au fost constatate grave abateri in gestionarea padurilor private si vanzarea ilegala a unei importante cantitati de masa lemnoasa. Potrivit unui raport al Garzii Financiare, prejudiciul estimat prin exploatarea si comercializarea nelegala a 40.000 metri cubi s-a ridicat, la acea vreme, la 25 miliarde de lei.

Tun de 40 de miliarde

In perioada ianuarie-noiembrie 2003, opt firme-fantoma care isi aveau sediul social declarat in Suceava au prejudiciat statul cu peste 40 miliarde de lei, in urma unor afaceri ilegale cu lemn. Controlul efectuat de Garda Financiara a scos la iveala faptul ca prin aceste firme fusesera comercializati, fara plata obligatiilor catre stat, 23.000 metri cubi de lemn. O picatura intr-un ocean. Nimeni nu poate sa spuna cu exactitate la cat se ridica pagubele provocate de topoarele hotilor.

Dispar padurile

Un raport al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului arata ca, pana la nivelul anului 2000, au fost defrisate ilegal 205.000 hectare de padure. Majoritatea taierilor au fost constatate in judetele Suceava, Bacau, Dolj, Satu-Mare, Galati Vaslui si Covasna. Marii rechini ai mafiei lemnului au fost facuti scapati de Justitie, in locul lor platind, in general, plevusca.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...