Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Apel pentru apărarea libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei în România

Revista 22 a publicat un apel „pentru apararea libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei in Romania”, căruia i s-au raliat cinci organizaţii non-guvernamentale. Textul este totodată un protest faţă de decizia ...

Share

Rl online 0 comentarii

13.02.2014 - 15:08

Revista 22 a publicat un apel „pentru apararea libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei in Romania”, căruia i s-au raliat cinci organizaţii non-guvernamentale. Textul este totodată un protest faţă de decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului de a sancţiona cu 70.000 de lei postul B1TV, decizie considerată o încălcare a libertăţii presei.

Apelul poate fi semnat aici.

Redăm, integral, textul apelului:

„Freedom House Romania, Expert Forum, Grupul pentru Dialog Social si Centrul Roman pentru Politici Europene condamna public decizia Consiliului National al Audiovizualului de a sanctiona cu suma record de 70.000 de lei postul B1TV pentru opiniile jurnalistului Robert Turcescu. Avertizăm asupra incercarilor repetate de a reduce la tacere jurnalistii romani cu opinii diferite de cele ale puterii. Decizia CNA din 6 februarie 2014 reprezinta o incălcare a libertatii de exprimare ai o incercare de intimidare a presei.

Semnatarii acestui demers doresc să condamne public decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului de a sancţiona cu suma record de 70.000 de lei postul B1TV pentru opiniile jurnalistului Robert Turcescu. Avertizăm asupra încercărilor repetate de a reduce la tăcere jurnaliştii români cu opinii diferite de cele ale puterii. Decizia CNA din 6 februarie 2014 reprezintă o încălcare a libertăţii de exprimare şi o încercare de intimidare a presei.

Postul B1TV a fost sancţionat de CNA pentru că jurnalistul Robert Turcescu, în două ediţii ale emisiunii pe care o moderează („Sub semnul întrebării”, 13 şi 25 decembrie 2013) a calificat modificarea Codului Penal de către Camera Deputaţilor drept o „lovitură puternică aplicată statului de drept” şi a spus că „parlamentarii au pus la cale practic o lovitură de stat, au amputat Codul Penal ridicându-se deasupra legilor.”

Modificarea Codului Penal la care se referea jurnalistul s-a petrecut peste noapte, fără vreo consultare, şi a vizat practic dezincriminarea corupţiei şi a conflictului de interese în cazul politicienilor. Evenimentul din 10 decembrie 2013 şi-a căpătat renumele de „marţea neagră” a democraţiei româneşti.

Ambasada SUA la Bucureşti a comunicat că votul dat în Camera Deputaţilor e „un pas înapoi pentru România” deoarece încalcă “un principiu de bază al democraţiei – că toţi oamenii sunt egali în faţa legii.” Comentând această reacţie, Robert Turcescu a opinat şi că „nişte demenţi dau foc la ţară şi trebuie să vină pompierul de serviciu de la Ambasada Statelor Unite.”

Presa străină a relatat că „Romanian MPs decriminalise political corruption” şi a descris reacţia publică: „Public fury over MPs’ immunity from corruption investigations”. Evenimentul a adus din nou pe agenda bilaterală România-SUA problema statului de drept, Victoria Nuland – asistentul pentru afaceri europene şi eurasiatice din Departamentul de Stat – venind la Bucureşti pentru a discuta această temă cu oficialii români.

Modificarea Codului Penal a fost contestată la Curtea Constituţională de 92 dintre cei 111 judecători ai Curţii Supreme, o acţiune de o amploare fără precedent în istoria recentă.

Curtea Constituţională a decis în cele din urmă, în unanimitate, că modificările încălcau legea fundamentală: „În condițiile în care finalitatea legii este aceea de a crea premisele ca persoana care deține o demnitate sau o funcție publică să-și îndeplinească cu obiectivitate atribuțiile (...), să-și exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public, iar nu în scopul realizării unor interese personale de natură patrimonială, care să prejudicieze interesul public și să afecteze încrederea cetățenilor în instituțiile statului, restrângerea sferei de incidență a normei de incriminare a conflictului de interese generează importante probleme de neconstituționalitate. (...) Curtea constată că statutul juridic distinct, privilegiat, sub aspectul răspunderii penale, contravine principiului egalității în drepturi (...) din Constituție, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”

Parlamentul României a primit din partea organizaţiei jurnaliştilor de investigaţie Organized Crime Corruption Reporting Project „distincţia” - „Personalitatea anului 2013” acordată anual promotorilor corupţiei şi crimei organizate în lume.

În acest context, considerăm că opiniile jurnalistului Robert Turcescu au fost pe măsura gravităţii faptelor despre care făcea vorbire, iar sancţionarea lor atât de dură de către CNA este o reprimare a libertăţii de exprimare.

Reacţia disproporţionată a CNA este cu atât mai gravă cu cât aceeaşi instituţie a sancţionat în aceeaşi zi cu doar 50.000 de lei postul pro-guvernamental Antena 3 pentru linşajele mediatice împotriva unor jurnalişti care critică puterea. Presiunilor făcute de posturile pro-guvernamentale asupra unor ziarişti critici li se adaugă astfel deciziile unei instituţii publice.

Practic, CNA a transformat într-un „delict de opinie” o opinie legitimă privind modificarea Codului Penal în interesul politicienilor. Iar această opinie împărtăşită de o mare parte a societăţii a ajuns să fie sancţionată mai dur decât atacuri la persoană care aduc gravă atingere demnităţii umane practicate în mod curent de televiziuni pro-guvernametale.

Încercările de intimidare a jurnaliştilor şi presei folosind instituţii publice pot duce la inhibarea şi cenzurarea opiniilor, cu consecinţe nefaste asupra controlului public asupra acţiunii guvernamentale. „O presă liberă este esenţială pentru calitatea şi integritatea democraţiei, o presă liberă le permite cetăţenilor dintr-o ţară să înţeleagă într-un mod transparent ce fac aleşii”, a spus recent Victoria Nuland.

Dreptul românilor la o informare corectă, la opinii diverse şi la standarde acceptabile de limbaj în spaţiul public este şi aşa viciat de faptul că multe televiziuni sunt proprietatea unor politicieni cu mari interese de afaceri. Unii dintre aceştia au şi probleme în justiţie, ori un trecut strâns legat de dictatura comunistă, şi se folosesc de media nu pentru a informa, ci pentru a-şi discredita adversarii, pentru a intimida jurnalişti, oficiali şi magistraţi.

De altfel, Secretarul de Stat John Kerry descria recent, la Munchen, această „tendinţă îngrijorătoare în prea multe părţi ale Europei Centrale şi de Est. Aspiraţiile cetăţenilor sunt din nou călcate în picioare de interese oligarhice, corupte, interese care se folosesc de bani pentru a înnăbuşi opozitia şi protestele, pentru a cumpăra politicieni şi mass-media, şi pentru a slăbi independenţa justiţiei şi drepturile organizaţiilor neguvernamentale."

Astfel de derapaje care duc la restrângerea libertăţii de exprimare ori la afectarea gravă a demnităţii umane trebuie monitorizate şi criticate public pentru a asigura dreptul românilor la informare corectă şi pluralism de opinii. În acest sens, o iniţiativă în favoarea respectării deontologiei a produs recent o solidarizare a 600 de ziarişti şi publicişti din ţară si diaspora.

Cerem întregii clase politice din România să se abţină de la a mai face presiuni asupra jurnaliştilor pentru ca aceştia să poată informa în continuare opinia publică.

Apelăm şi la forurile internaţionale să monitorizeze România pentru a se asigura că libertatea presei şi libertatea de exprimare sunt respectate.

Nu în ultimul rând, ne adresăm românilor, din ţară ori din diaspora, să se solidarizeze cu noi în acest demers de susţinere a presei libere şi de apărare a libertăţii de exprimare.

11 februarie 2014

Freedom House România
Expert Forum
Grupul pentru Dialog Social
Centrul Român pentru Politici Europene
Asociatia Centrul de Investigatii Media”

Citește totul despre:

Comentarii

loading...