Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Alina Mungiu-Pippidi: La 25 de ani de la Revoluţie avem libertate, dar încă n-am folosit-o pe deplin

La Revoluţia din 1989, Alina Mungiu-Pippidi "s-a tranformat" din medic stagiar într-o clinică universitară de psihiatrie în ziarist.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 21.12.2014 - 12:27

Politologul Alina Mungiu-Pippidi a declarat pentru Mediafax, în contextul împlinirii a 25 de ani de la Revoluţia din 1989, că, în prezent, în România, există libertate, însă n-a fost folosită pentru a construi o societate care să fie "veritabil deschisă, bazată pe valoare, pe competiţii, pe merit".

La Revoluţia din 1989, Alina Mungiu-Pippidi "s-a tranformat" din medic stagiar într-o clinică universitară de psihiatrie în ziarist, însă a fost "ceva absolut unic", "greu de imaginat pentru cine n-a trăit asemenea momente". Alina Mungiu-Pippidi povesteşte pe larg despre această experienţă în cartea "Tranziţia. Primii 25 de ani, Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian", apărută recent la editura Polirom.

"Povestesc acolo (în carte, n.r.) cum eram tânăr medic stagiar într-o clinică universitară de psihiatrie şi cum am devenit, peste noapte, ziarist şi editorialistul unicului cotidian din Moldova, transformat din revista studenţească Opinia studenţească. Asta a fost revoluţia mea, o revoluţie a ziarului nostru studenţesc cultural şi desident, transformat într-un cotidian de actualitate, şi eu, tranformat din medic psihiatru în ziarist. Aşa că a fost o mare revoluţie. Cum mi-o amintesc azi? Evident, ca pe un moment cu totul excepţional, n-am dormit două săptămâni şi nu simţeam nevoia să dormim nici în continuare. A fost ceva absolut unic, greu de imaginat pentru cine n-a trăit asemenea momente", a declarat Alina Mungiu-Pippidi, pentru MEDIAFAX.

Despre societatea românească la 25 de ani de la Revoluţia din 1989, Alina Mungiu-Pippidi a afirmat că a evoluat, însă există şi oamenii care nu sunt suficient de curajoşi şi nu profită din plin de libertatea obţinută.

"O să vă dau un exemplu care m-a şocat zilele astea, că tocmai am fost în Focşani să sărbătorim organizaţia României Curate locală, care are un blog şi a scos o carte de pe blogul lor, care se numeşte «Vrancea altfel», şi mi-a făcut o mare impresie pentru că eu, în teza mea de doctorat, «Românii după '89», scrisă acum mulţi, mulţi ani şi care a fost bestseller la vremea respectivă, făcusem un sondaj în toată ţara, în care judeţele Vrancea şi Buzău stăteau particular de prost, toată ţara stătea prost, dar astea două judeţe stăteau îngrozitor la cele două întrebări: «Dacă Ceauşescu a fost un lider bun care ne-ar mai trebui şi astăzi» şi «Dacă un sistem politic e mai bun dacă are un singur partid politic». Deci, practic, erau peste 90% în Vrancea care spuseseră aşa şi în ţară erau în general vreo 70%, dar acolo, în Vrancea şi Buzău, erau 90%. Şi acum, la ultimele alegeri, Klaus Iohannis a câştigat alegerile din Vrancea, în ciuda faptului că acolo, baronul Oprişan (Marian Oprişan, n.r.) e foarte puternic. Deci, aşa, când te uiţi, ai spune că este o evoluţie a societăţii româneşti. Pe de altă parte, aş zice că între majoritatea asta pe care am avut-o la alegeri acolo şi care a fost o majoritate curajoasă, pentru că în mod evident opţiunea asta pentru Klaus Iohannis a fost invers decât voia elita puterii locale, dar între majoritatea aceasta şi realitate stă această elită locală şi oamenii mi-au povestit lucruri care mi s-au părut, drept să spun, mai rele decât în anul 1989. Mi-au povestit că, dacă eşti cunoscut ca un duşman al domnului Oprişan, de exemplu, lumea nu te salută pe stradă şi îţi dă apoi telefon să se scuze că nu te salută în public. În timp ce eu ţin minte că, în anul 1989, eu întâlneam pe stradă, în Iaşi, disidenţi cunoscuţi care semnaseră scrisori contra lui Ceauşescu, ca Liviu Antonesei - m-am întâlnit şi i-am zis «Bravo!» şi el mi-a zis «eşti a 47-a persoană care mă felicită de dimineaţă». Asta era în noiembrie 1989, iar, azi, oamenilor le e frică să salute pe unul că poate se supără domnul Oprişan. Aşa că, da, e o evoluţie, dar nu este o evoluţie spre centru", a declarat Alina Mungiu-Pippidi.

De asemenea, aceasta a precizat că societatea din prezent este una "primitivă", în care sunt favorizate rudele şi cunoscuţii, iar românii n-au folosit libertatea pe care au câştigat-o în 1989 pentru a construi "o societate bazată pe valoare".

"Este un conformism îngrozitor în societatea românească, frică foarte mare, oamenii asistă în continuare la lucruri nedrepte sau fac ei înşişi lucruri nedrepte cu foarte mare uşurinţă. (...) Avem libertate, dar încă n-am folosit libertatea pentru a construi o societate care să fie veritabil deschisă, bazată pe valoare, pe competiţii, pe merit. (...) Suntem în continuare o societate primitivă, în care ne favorizăm rudele, nepoţii şi cunoscuţii", a completat Alina Mungiu-Pippidi.

Întrebată cât va mai dura până când România să se folosească de libertatea totală, Alina Mungiu-Pippidi a declarat: "Asta studiez eu în viaţa mea academică occidentală. Sunt foarte puţine ţări care au reuşit să facă acest salt, care e un fel de revoluţie culturală. Noi am reuşit revoluţia politică, am reuşit parţial revoluţia economică, că noi n-avem încă un capitalism adevărat, capitalismul adevărat are nevoie de competiţie adevărată (...) şi ca să ai şi această revoluţie culturală mai trebuie mult mai mulţi oameni care să pună umărul la schimbarea asta şi mult mai mult timp. Per total, în ultimii 30 de ani, sunt numai vreo şapte ţări care au reuşit să se schimbe şi să ajungă în partea aia cu ţări unde integritatea e norma şi care nu sunt decât vreo 35 din vreo 200 de ţări câte avem pe lume. E un proces la care toate tinerele democraţii sunt la început, dar cu condiţia că se străduie să evolueze. Eu sunt optimistă şi încerc să atrag şi pe alţii în acest proces de schimbare pe termen lung".

Pe de altă parte, Alina Mungiu-Pippidi a mai declarat pentru MEDIAFAX că o "democraţie de calitate" nu se obţine foarte rapid, iar ca această formă de guvernământ să fie constituită şi în România, în forma sa deplină, e nevoie de împlicarea cât mai multor oameni, aceasta dând exemplul Anlgiei şi Statelor Unite ale Americii.

"Situaţia e aşa: atunci când o ţară ca a noastră, după comunism, nu mai are practic niciun fel de sursă de autoritate tradiţională, pentru că ţările care au evoluat cel mai bine, mai frumos şi mai organic la democraţii de calitate sunt monarhiile constituţionale. Noi nu mai avem aşa ceva, la noi tot ceea ce oamenii respectau şi toate segmentele din societate care s-ar fi putut simţi responsabile faţă de sociatatea asta - vechile elite - au fost integral distruse de comunism. Şi, atunci când libertatea începe prin alegeri, e o tranziţie mai dificilă. Aş zice că, dacă ne uităm, exemplele occidentale sunt Anglia, care a evoluat organic şi de asta este prima ţară din lume care a constituit o democraţie de calitate, şi Statele Unite, care nouă ne pare acum un mare succes, dar Statele Unite, de fapt, a ajuns greu la o democraţie de calitate, pentru că a început prin a avea libertate şi alegeri politice, şi asta înseamnă că politicienii au politizat statul îngrozitor şi justiţia - lumea nu ştie aceste lucruri, dar mai bine de 100 şi ceva de ani, fiecare preşedinte care venea dădea afară toată administraţia, influenţa judecătorii, şi este o bătălie de lungă durată în clipa în care sunt partidele deja cele care conduc. Dar, până la urmă, în fond, exemplul american arată că poţi să ajungi acolo, că poţi să nu mai ai politică municipală coruptă după ce ai avut politică municipală coruptă, că treptat poţi să construieşti o justiţie independentă şi că treptat partidele încep să fie mai respectuoase faţă de stat şi să respecte autonomia statului faţă de interesul privat. Dar asta nu vine deodată şi trebuie să existe o parte din societate - acolo, au condus lupta ziariştii, intelectualii şi, în mod evident, asta trebuie să facem şi noi", a declarat Alina Mungiu-Pippidi.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...