Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

30.000 de pușcăriași nu mai au loc în penitenciare

România riscă să fie sancţionată din nou de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul în care nu reuşeşte să schimbe condiţiile în sistemul penitenciarelor.

Share

Manuela Golea 0 comentarii

Actualizat: 21.06.2016 - 23:46

România riscă să fie sancţionată din nou de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul în care nu reuşeşte să schimbe condiţiile în sistemul penitenciarelor.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senatul României a organizat, ieri, o dezbatere privind Condiţiile de detenţie din penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă. Din cauza încălcării demnităţii umane, protejate de art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, o serie de condamnaţi au depus cereri la CEDO prin care se plâng de condiţiile proaste din puşcării, respectiv spaţiu insuficient, lipsa luminii naturale, lipsa accesului la igienă intimă sau la tratament medical, alimentaţia săracă şi invazii de gândaci.

Din cele 3.950 de plângeri adresate CEDO, majoritatea fac referire la viaţa proastă din puşcării. În gene­ral, cauzele aflate pe rolul CEDO dau câştig de cauză celui care se plânge, iar statul român plăteşte daune morale de ordinul sutelor de mii de euro anual, susţin reprezentanţii APADOR-CH. Singura soluţie viabilă, acceptată de cei care apără drepturile omului, este construcţia de noi penitenciare. Pentru că numărul acestor plângeri este în creştere, România riscă să fie sancţionată de CEDO prin acordarea unei hotărâri-pilot. Ceea ce înseamnă că toate cauzele aflate pe rolul Curţii sunt suspendate, iar statul este somat ca într-un termen de 12, 24 sau 36 de luni să remedieze situaţia. Adică să facă noi centre de detenţie. Dar, se pune întrebarea: dacă nu s-a făcut nimic până acum, cum se va rezolva chestiunea în viitor?

În sprijinul statului a venit Avocatul Poporului, prin Victor Ciorbea, care anul trecut a publicat un „Raport special privind condiţiile de detenţie din penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, factori determinanţi în respectarea demnităţii umane şi a drepturilor privative de libertate”. Potrivit lui Ciorbea, raportul a fost trimis la toate instituţiile abilitate în acest domeniu, de la Parlament la Guvern, de la Co­mi­sia de specialitate la Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Pentru realizarea raportului s-au inspectat toate centrele vizate, iar situaţia la faţa locului este mult mai gravă decât cea oficială, explică Victor Ciorbea. Numărul de deţinuţi este mai mare decât cel raportat anual, unii dintre ei fiind în tranzit. Italia se numără printre statele care au trecut printr-o hotărâre-pilot a CEDO şi ca să iasă din situaţie a aplicat o serie de soluţii, propuse acum şi de Ciorbea. Adică, s-au adus modificări în legislaţie şi s-a reglementat o formă de acordare a unei puneri în libertate pe mai multe criterii, prin graţierea bolnavilor terminali sau a celor bolnavi contagios. Pe teren, s-a observat că directorii de penitenciare nu sunt preocupaţi de facilitarea condiţiilor pentru arestaţii care vor să facă muncă în folosul comunităţii, că în spitalele-peniten­ciar nu sunt raportate decesele şi nu sunt alertate organele de urmărire penală - aspect contestat de un reprezentant al Administraţiei Penitenciarelor. De asemenea, Ciorbea consideră necesară creşterea numărului de penitenciare cu regim semideschis sau deschis, chiar dacă au deja circa 50% dintre închisori acest regim. Pe de altă parte, Raportul arată că directorii de închisori fac transferuri discreţionare, că spitalele-penitenciar suferă de scăderea dramatică a numărului de cadre medicale, fie doctori, fie asistenţi, iar una din închisorile ţării avea 300 de bolnavi psihic, fără însă a avea un singur medic psihiatru.

Avocatul Poporului a inclus, la rândul său, zeci de propuneri pentru ameliorarea condiţiilor de detenţie, dar nu ştie dacă a fost implementată vreo măsură. „Mă întreb dacă au fost aplicate măcar câteva din zeci şi zeci de propuneri publicate în acest Raport“, a spus la final Victor Ciorbea. Nu a primit nici un răspuns. La dezbatere nu a participat nici un reprezentant al Ministerului Justiţiei ca să poată da satisfacţie senatorilor sau apărătorilor drepturilor omului.

Senatorul Cristina Anghel a propus, din nou, amnistia şi graţierea, iar senatorul Vlad Popa a sugerat să nu se mai dea atât de uşor pedepse cu suspendare, considerând că nimeni nu se mai teme azi de puşcărie, deşi numai în ţară sunt anual încarceraţi circa 30.000 de oameni, în condiţiile în care capacitatea penitenciarelor este de 19.000 de arestaţi. Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu – condamnat şi el cu un an de închisoare, cu suspendare, în dosarul „Case pentru gene­rali“ – a susţinut că o soluţie ar fi „con­fiscarea“ şi preluarea fostelor unităţi militare restructurate, în care s-ar putea amenaja noi penitenciare.

Citește totul despre:

Comentarii