Anul 2017 va fi, în perspectivă, un an destul de greu, probabil de austeritate, şi pentru a atenua efectele acesteia ar trebui să luăm măsuri inteligente, aplicate la cazul românesc, susţin experţii chestionaţi de „România liberă”, în pofida recomandării venite de la FMI, de stopare sau încetinire a măsurilor prociclice.
Şeful misiunii Fondului Monetar Internațional în România, Reza Baqir, susţine că măsurile fiscale aprobate de autoritățile române sunt prociclice și vor duce la creșterea datoriei publice iar cele care vor intra în vigoare anul viitor ar trebui anulate sau amânate pentru a se putea face economii la buget și a se readuce datoria publică pe un trend descendent. Oficialul Fondului se referă la reducerea TVA de la 20% la 19% şi la prevederile din Codul Fiscal, pentru 2017, de eliminare a taxei pe construcțiile speciale și a supraaccizei la carburanți.
Părerile experţilor diferă. Liviu Moldovan, expert în pieţe financiare internaţionale, atrage atenţia că riscurile sunt imense ca pe exerciţiul bugetar 2017: să depăşim ţinta de 3%. „Aceasta, dacă e să se întâmple, se va întâmpla atât din cauza noastră, cât şi din cauza climatului internaţional. Din cauza noastră – pentru că ne-am învăţat ă facem abstracţie de investiţii şi să cheltuim pe alte zone sau să încasăm mai puţin prin reduceri de taxe. Din climatul internaţional – pentru că au crescut şansele să aibă loc un Brexit, scenariu în care economia europeană se va resimţi destul de puternic şi unda de şoc va veni şi la noi”, a declarat Moldovan „României libere”.
Expertul atenţionează că „România n-a fost, nu este şi nu va fi niciodată o insulă. La începutul 2008, când începuse criza în SUA, la noi se vehicula că suntem o insulă de stabilitate, o oază a fericirii economice şi n-o să fim afectaţi deloc. Am fost foarte afectaţi: am încheiat anul 2008 cu un deficit bugetar de 5,9% şi un deficit structural undeva între 8,5% şi 9%. Lucru inadmisibil într-o economie ce a înregistrat acele creşteri”.
Totuşi, analistul economic Florin Câţu crede că „ar fi mai înţelept să ignorăm ce spune FMI. Teoretic şi ideologic, putem spune că o relaxare fiscală în perioadă de boom economic este prociclică. Trebuie însă venit şi cu date care să susţină teoria, iar datele în România, în acest moment, nu există”.
„Atât timp cât BNR menţine dobânzile la zero şi nu e îngrijorată de inflaţie, de prociclicitate, nu văd de ce să ne aruncăm asupra politicii monetare. Avem la BNR o echipă de experţi plătită foarte bine, care are un singur rol: de a elimina orice probleme introduse de politica fiscală”, a declarat „României libere” Câţu.
Analistul economic Mircea Coşea, care este profesor universitar de Economie, crede că oficialul FMI în România „are un discurs de manual. Prezintă nişte lucruri ştiute, învăţate de orice student şi de aceea are şi dreptate. Enunţă adevăruri teoretice corecte şi sunt total de acord cu domnia-sa: ne aşteaptă vremuri grele dacă mai continuăm în această direcţie, dacă continuăm petrecerea, dar măsurile pe care le propune sunt ex-cathedra, nu au nici o legătură cu realitatea românească”.
„Sigur că 2017 va fi probabil un an greu, de austeritate. Dar nu prin amânarea măsurilor de relaxare fiscală rezolvăm problema. Amânarea o consider o politică de catastrofă, pe care am putea să o luăm dacă am avea inundaţii generalizate în toată ţara, război cu Rusia. În cazuri extreme. În momentul de faţă, România nu trece prin astfel de situaţii, ci are o creştere economică considerată record”, a spus pentru „România liberă” Coşea.
Austeritatea nu este posibil de continuat, în condiţiile în care întreaga lume merge spre o politică de ieşire din austeritate, a explicat analistul economic. „Austeritatea nu duce la ieşirea din criză, ba din contră. FMI şi Banca Mondială se ocupă numai de deficit. Pentru ei, obiectivul general e deficitul, nu oamenii care stau în spatele acestuia”, susţine profesorul Coşea.
Dar care sunt soluţiile expertului? „Nu trebuie să renunţăm la măsurile fiscale, nici să excludem micşorarea CAS”, susţine Mircea Coşea, care crede că România trebuie să facă unele lucruri simple: atragerea de investiţii străine; atragerea de fonduri europene; crearea de noi locuri de muncă, prin încurajarea IMM şi a capitalului românesc; reorientarea comerţului exterior către pieţe care nu ne obligă la dependenţă.
O atenţionare metaforică vine de la Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care aminteşte că în 2007 BNR a dat un avertisment clasei politice: nu mai trageţi de economie, că se rupe. „Şi s-a rupt foarte puternic. Închipuiţi-vă că grădinarul dintr-o grădină publică are în orar că de la 18.00 la 19.00 udă grădina. La 17.45 începe o ploaie torenţială. Dar, pentru că grădinarul are în program să ude grădina, dă drumul şi la rezervorul de apă şi-l goleşte, udând grădina odată cu ploaia. Cam aşa s-a întâmplat la noi din 2004 până în 2008, inclusiv”, a explicat „României libere” Vasilescu.
Mircea Coşea, profesor de Economie: „Nu prin amânarea măsurilor de relaxare fiscală rezolvăm problema. Amânarea o consider o politică de catastrofă, pe care am putea să o luăm dacă am avea inundaţii generalizate în toată ţara, război cu Rusia.”
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR: „Închipuiţi-vă că grădinarul dintr-o grădină publică de la 18.00 la 19.00 udă grădina. La 17.45 începe o ploaie torenţială. Dar, pentru că grădinarul are în program să ude grădina, dă drumul şi la rezervorul de apă şi-l goleşte, udând grădina odată cu ploaia.”
