Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

2 în 1: România loveşte Serbia ca să intre în Schengen?

România ar putea obţine un beneficiu dublu după poziţia fără precedent adoptată la întâlnirea miniştrilor de Externe europeni, unde s-a opus acordării statutului de stat candidat pentru Serbia: condiţii mai bune ...

Share

Sabina Fati 0 comentarii

29.02.2012 - 21:51

România ar putea obţine un beneficiu dublu după poziţia fără precedent adoptată la întâlnirea miniştrilor de Externe europeni, unde s-a opus acordării statutului de stat candidat pentru Serbia: condiţii mai bune pentru românii din Serbia şi progres în negocierile pentru aderarea la spaţiul Schengen.

 Motivul invocat de Bucureşti pentru blocarea Belgradului se referă la drepturile minorităţii române din Serbia, care nu beneficiază nici de şcoli în limba maternă şi nici de medii de informare în limba română. Potrivit estimărilor citate de diplomaţia română, numărul etnicilor vorbitori de limbă română din Serbia ar depăşi 200 de mii, deşi recensământul din 2002 a numărat doar în jur de 100 de mii. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a precizat că fără un acord semnat între Bucureşti şi Belgrad privind minoritatea română candidatura Serbiei va fi blocată pe mai departe de România, dar a adăugat că un protocol în acest sens este deja „agreat în proporţie de 95-96 la sută" şi probabil va fi semnat înainte de summitul liderilor UE care începe astăzi.

Oficiali din Ministerul Român de Externe resping ipoteza unui joc dublu prin care România acceptă candidatura Serbiei la Uniunea Europeană în schimbul primirii ţării în spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Deciziile în cadrul UE se iau în unanimitate, astfel încât orice stat poate să-şi impună dreptul de veto, cum a făcut-o şi Olanda cu România şi Bulgaria în dosarul Schengen. Laszlo Borbely, ministrul Mediului, jubilează însă, constatând că această „tactică" a României se referă şi la Schengen. Borbely crede în reuşita acestui plan politic pornind de la premisa că „uneori e bine să mai arăţi şi pisica" pentru ca toată lumea să înţeleagă că „România e a şaptea ţară din UE".

Olanda declară că nu a primit nici un fel de propuneri de acest fel de la România, dar alţi diplomaţi de la Bruxelles sugerează că Bucureştiul mizează pe această soluţie, iar primul semn este că pe agenda întâlnirii şefilor de stat şi de guvern din UE care începe astăzi se află şi problema extinderii spaţiului Schengen. Redeschiderea discuţiei are loc în condiţiile în care Olanda a condiţionat primirea României de trei rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Negocierile cu privire la concluziile ultimului raport au acceptat toate observaţiile Bucureştiului, potrivit unor surse apropiate discuţiilor de marţi care au avut loc la Bruxelles, aşa încât redeschiderea drumului spre Schengen e aşteptată nu doar de oficialii români, ci şi de diplomaţi din ţările importante ale UE.

La prima vedere, România ar putea câştiga pe linie din această strategie, în care dă votul pentru începerea aderării Serbiei la UE contra votului Olandei de intrare în Schengen, cu atât mai mult cu cât la pachet intră şi vorbitorii de limbă română din sudul Dunării. E posibil însă ca pe termen mai lung să apară pierderi colaterale fiindcă România nu a discutat cu nimeni această idee de a opri Serbia din avântul ei european, altfel spus se va aduce din nou în prim-plan impredictibilitatea Bucureş-tiului. Pe de altă parte, există voci care susţin că beneficiul Schengen va fi doar colateral, fiindcă, dacă România ar fi vrut cu adevărat să forţeze accesul în spaţiul de liberă circulaţie, s-ar fi raliat cu Bulgaria în acest demers. Interpretarea în acest fel a blocării Serbiei de către România ar sugera că deschiderea uşii Schengen ar putea fi un bonus după finalizarea negocierilor cu Belgradul în acordul referitor la drepturile minorităţii române.

Miza este foarte mare pentru România, dar Traian Băsescu explicase chiar în vizita sa de anul trecut la Belgrad că nu va şantaja Serbia cu aşa-numita chestiune a minorităţilor, care este accentuată de separarea artificială dintre români, majoritatea înregistraţi în Voivodina, şi vlahii din Valea Timocului, care sunt mai defavo-rizaţi decât restul vorbitorilor de limbă română.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...