Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Boule, unde ai învăţat să conduci?" Cum au ajuns autorităţile la concluzia că şoferii români trebuie duşi la psiholog

Şoferii agresivi sau vitezomani ar putea fi trimişi la psiholog, la spital să îngrijească victimele accidentelor rutiere sau la cursuri de condus defensiv. Aceste propuneri au fost incluse de experţi în strategia naţională ...

Share

Andreea Pocotila 0 comentarii

11.03.2012 - 20:38
Şoferii agresivi sau vitezomani ar putea fi trimişi la psiholog, la spital să îngrijească victimele accidentelor rutiere sau la cursuri de condus defensiv. Aceste propuneri au fost incluse de experţi în strategia naţională rutieră pentru următorii 10 ani.

 

„Mă, boule, unde ai învăţat să conduci?", urlă un şofer cu capul scos pe geamul maşinii tocmai oprite la semafor. Destinatarul e conducătorul maşinii din faţă, care a schimbat banda fără să semnalizeze. „Bou eşti, tu, mă!" Scena se repetă zilnic pe străzile oraşelor din România, cuvântul „bou" fiind deseori înlocuit sau completat de alte adjective. Există deja o legendă: şoferul român, în special cel din Bucureşti, poate înjura timp de 10 minute fără să se repete. Nu sunt rare nici cazurile în care înjurăturile nu sunt deajuns şi se ajunge la bătăi şi la dreptate făcută în plină stradă, cu bâta sau cu pistolul cu bile. E clar, şoferilor români le sare repede ţandăra. O arată şi un studiu din 2010, potrivit căruia 80 la sută dintre şoferi sunt agresivi la volan. Sondajul, realizat pe un eşantion de 1.119 conducători auto activi de Institutul de Prevenire şi Psihologie din cadrul Poliţiei Române, spune că jumătate dintre românii cu permis recunosc că abuzează de flash-uri şi claxoane, 20 la sută că li s-a întâmplat să agreseze verbal partenerii de trafic şi 13 la sută că au apelat la gesturi obsecene.

„Îmi zic să mă calmez, dar pur şi simplu nu pot!"

Un sfert dintre şoferii intervievaţi admit că depăşesc frecvent limita legală de viteză pe drumurile din afara localităţii, iar 36 la sută cred că traficul aglomerat te obligă să faci manevre îndrăzneţe sau riscante.

„Unul din şapte şoferi apreciază că a avea o maşină puternică ar permite manevre riscante în trafic şi unul 8 respondenţi declară că le place să simtă adrenalina când conduc", concluzionează studiul.

Mărturiile de pe forum-urile auto par să dea dreptate sondajului. Sub protecţia anonimatului, şoferii români sunt foarte sinceri când răspund la întrebarea „Voi înjuraţi în trafic?"

Sunt dese reacţiile de genul: „Înjur 'melcii' care merg pe banda a doua...Cu ăştia mă distrez, îi depăşesc şi mă pun în faţa lor,obligându-i să meargă şi mai încet...Să vadă şi ei cum este", „Mai rău e că sunt din ce în ce mai nervos şi mereu îmi zic să mă calmez, dar nu am cum,pur şi simplu nu pot!" sau „Înjur taximetriştii, rău de tot, ies jumate pe geam să mă audă bine ... Sincer, îmi vine să intru in ei. Cred că tre' să mai fac un examen psihologic...". 

Factorul uman, cauză a multor accidente

Cifrele îngrijorătoare din studiile referitoare la comportamentul şoferilor români au determinat specialiştii să propună soluţii de responsabilizare a acestora.

Astfel, Strategia Naţională Rutieră 2011-2020, document elaborat de experţi ai nouă ministere, ai Poliţiei Române, ai PMB şi ai autorităţilor locale - reuniţi în Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră, au propus „crearea unui cadru legal pentru iniţierea şi finanţarea unor programe complexe de reabilitare pentru şoferii cu abateri repetate, cu permis suspendat sau anulat".

Ortansa Munteanu, directorul Consiliului Interministerial, a explicat pentru România Liberă că documentul nu are însă valoare de act normativ, el urmează să fie dezbătut public şi aprobat sau nu de Guvern. Astfel, soluţiile menţionate sunt, la momentul de faţă, doar propuneri, care are putea însă deveni literă de lege în anii următori.

„Programele propuse vor fi voluntare sau obligatorii şi pornesc de la cifrele care arată că încălcările repetate ale legislaţiei rutiere nu sunt cauzate atât de necunoaşterea regulilor, cât de atitudinile conducătorilor auto", a spus Munteanu.

Această concluzie i-a determinat pe experţi să introducă în strategia naţională rutieră un fragment care sună aşa: „„oferirea posibilităţii şoferilor de a opta pentru reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule prin participarea în centre autorizate la programe de reabilitare comportamentală/ consiliere psihologică, la cursuri de conducere defensivă/preventivă sau la efectuarea în spitale a unui stagiu de asistare a victimelor accidentelor rutiere, după caz".

Astfel, examenul psihologic, menţionat doar în glumă de unul dintre şoferii de mai sus, ar putea să devină o modalitate prin care comportamentul nepotrivit al conducătorului auto român să fie îndreptat.

Vitezomanii - şedinţe intensive şi chiar hipnoză

„Fenomenul de insecuritate rutieră a căpătat amploare", spune Doina Cernăianu, doctorul în psihologie care a condus comisia Factor Uman din cadrul Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră şi s-a numărat printre specialiştii care au propus ca şoferii agresivi să urmeze consiliere psihologică. 

Aceasta propune înfiinţarea a două sau trei laboratoare de psihologie, cu personal atent şi riguros ales, la care se va urmări o diagnosticare şi apoi un tratament axat pe remodelarea atitudinal-comportamentală.

„Se pare că celelalte măsuri, de suspendare a permisului, amenzi, puncte, sunt frecţie la picior de lemn. Omul trebuie să devină responsabil, să-şi dea dea seama că este un pericol pentru sine şi pentru alţii. Un vitezoman, de exemplu, trebuie tratat în cel puţin şapte-opt şedinţe, până ajungi să afli la ce e el sensibil. Poţi să faci cu el şi hipnoză, în ultimă instanţă, ca să-l faci să conştientizeze, să se dezbare de mania vitezei", explică doctorul în psihologie, potrivit căruia fiecare caz va fi tratat diferit, punctual, în funcţie de individ, de natura accidentului şi de cauza producerii acestuia.

Astfel de programe care vizează remodelarea comportamentală a şoferilor funcţionează de ani buni în ţări ca Franţa şi Anglia, unde poliţia lucrează strâns cu psihologii.

„Dar nu putem pune egal între şoferii din Anglia, spre exemplu, şi cei din România. În Anglia, prerogativul evoluţiei în trafic porneşte de la ideea că drumul trebuie să-l ajute pe conducătorul vehiculului. La noi, ştiţi cum e, drumurile sunt aşa cum sunt, vehiculele, la fel. La noi şoferul este un fel de erou: un om special pus în situaţii speciale, având în vedere infrastructura de la noi", găeseşte psihologul circumstanţe atenuante pentru şoferul român.

Şoferul, faţă în faţă cu victima unui accident 

O altă propunere a documentului elaborat de specialişti pentru următorii 10 ani este ca şoferii care cauzează în mod repetat accidente auto să efectueze, în spitale, stagii de asistare a victimelor accidentelor rutiere.

„Atâta timp cât individul nu poate să se proiecteze, tratează nonşalant problema. Ar fi o trimitere mai directă. Latura afectiv-emoţională devine mai implicată, şoferul respectiv este sensibilizat", explică Cernăianu motivaţia din spatele acestei recomandări.

Această propunere este privită cu reţineri de generalul Virgil Vochină, fost preşedinte al Asociaţiei Accidentelor de Circulaţie şi realizator al fostei emisiuni „Reflecţii rutiere". În cazul în care această soluţie va prinde viaţă, acesta recomandă maximă atenţie atât în alegerea şoferilor care vor urma astfel de stagii, cât şi a cazurilor care le vor fi prezentate conducătorilor auto care au greşit.

„Poate unul are probleme cardiace, dacă-l duci la spital să vadă ce nu şi-ar fi dorit să vadă s-ar putea să aibă, la rându-i, surprize neplăcute. În plus, le-ar putea da, pe viitor, foarte multe emoţii când se urcă la volan, şi nici aşa nu e bine", explică Vochină.

Cursul care te aduce cu picioarele pe pământ

Cum civilizaţia rutieră lasă de dorit în România, generalul Vochină recomandă instructorilor auto şi părinţilor tinerilor şoferi să se implice mai mult în responsabilizarea conducătorilor auto.

„Trebuie să pornim de la responsabilitatea celui în mâinile căruia se află atâţia şi atâţia cai-putere. Această responsabilitate trebuie împărţită: a şoferului, a celor care îl pregătesc - instructorii şcolilor de şoferi, şi, în cazul unor şoferi foarte tineri, răspunderea pe care trebuie să o aibă şi părinţii lor", spune Vochină. Cursurile de conducere defensivă, existente de peste 20 de ani în Marea Britanie, ar fi binevenite, potrivit acestuia. Astfel de cursuri, predate de câteva şcoli auto din România, te învaţă, printre altele, să-ţi stăpâneşti nervii şi te pregătesc pentru situaţiile tensionate din trafic. „Ştiţi cum spun englezii: la volan trebuie să gândeşti", explică Vochină motivul pentru care este în favoarea introducerii unor astfel de cursuri.

Nouăzeci şi cinci la sută dintre accidente au loc din cauza factorului uman, spune Constantin Aur, fost campion naţional de raliuri şi în prezent patron al unei şcoli specializate în cursuri de conducere defensivă. Un astfel de curs are o parte teoretică - în care şoferul află ultimele noutăţi şi i se aduc aminte principiile conduitei potrivite la volan, şi una practică, în care este pus în anumite situaţii limită şi educat cum să reacţioneze.

„De exemplu, să facă o frânare la limită, lucru pe care nu-l face pe stradă decât în cazul ăla disperat care se soldează sau nu cu accidente, dar când de obicei este prea târziu, să controleze maşina în derapaj. În plus, noi avem simulatori de tamponare, ca să vezi ce înseamnă să te tamponezi cu 10, 15  sau 20 km la oră impact frontal, avem simulator de răsturnare, ca să vezi ce înseamnă să fi răsturnat şi cum trebuie să ieşi din maşina răsturnată", explică Constantin Aur. Câştigul mare, spune fostul campion la raliuri, nu este neapărat pentru că şoferul devine mai bun, ci faptul că el conştientizează ce i se poate întâmpla.

Cursul - care durează o zi şi cost 120 euro - este împănat cu filumeţe din care soferii învaţă ce trebuie să facă în situaţii limită şi ce trebuie să anticipeze.

„Te face să vii cu picioarele pe pământ. Unii, după ce termină cursul seara, ne întreabă dacă au autobuz spre casă, că-şi dau seama că ei, de fapt, nu prea ştiu să conducă", spune Constantin Aur.

Şeful Poliţiei Rutiere: „Eu aplic legea şi cu asta, basta"

Şeful Poliţiei Rutiere, Lucian Diniţă, se arată sceptic când vine vorba de consilierea psihologică şi propune o abordare mai poliţienească a celor care încalcă legislaţia rutieră: „Eu aplic legea şi cu asta-basta. Eu educ rutier şi atât! N-are nicio legătură consilierea psihologică." Acesta a ţinut să sublinieze că acestea nu sunt măsuri, ci doar nişte proiecţii pe următorii mulţi ani.

„Nu sunt nici măsuri, nici legislaţie, sunt doar nişte propuneri, de genul 'hai să mai facem încă una'. Sunt doar nişte previziuni, cam ce-am vrea fiecare să facă pentru următorii ani", a spus Diniţă.

Refractar la invitaţia să-şi exprime punctul de vedere cu privire la posibila consiliere psihologică a şoferilor români - „ nu e problema mea, nu este atributul meu", şeful Poliţiei Rutiere a explicat, însă, ce înseamă conducerea defensivă: „să nu bei, să nu fi agresiv în trafic, să laşi omul care vrea să iasă de pe o stradă laterală."

Citește totul despre:

Comentarii

loading...