UPDATE: Premierul ucrainean, Mikola Azarov, şi-a cerut scuze, marţi, pentru reprimarea manifestanţilor, într-un discurs în faţa parlamentarilor, care examinează o moţiune de neîncredere faţă de Guvern, înaintată de Opoziţie, conform kyivpost.com.
Mikola Azarov a precizat că Uniunea Europeană este dispusă să ofere compensaţii financiare Kievului.
„În numele Guvernului, aş vrea să vă cer scuze pentru acţiunile forţelor de ordine. Preşedintele şi Guvenul regretă profund”, a declarat el, conform AFP.
Azarov a ajuns la Parlament în jurul orei 13.00.
–
Comisia Europeana a publicat in seara zilei de luni, 2 decembrie, un comunicat care contine detalii legate de o conversatie telefonica intre Presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici si Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Potrivit comunicatului, Ianukovici i-a telefonat lui Barroso, rugandu-l sa primeasca o delegatie din Ucraina pentru a discuta „anumite aspecte ale Acordului de Asociere si ale Acordului de Liber Schimb.
Citeşte şi: Kiev: Nouă persoane arestate pentru tentative de asalt al preşedinţiei
Uniunea Europeană rămâne dispusă să semneze Acordul de asociere cu Ucraina, în pofida evenimentelor ce au loc în această ţară, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde Hansen.
–-
UPDATE: Premierul Ucrainei susţine că manifestaţiile în favoarea integrării europene se asemănă cu o „lovitură de stat”.
”Ceea ce se întâmplă prezintă semnele unei lovituri de stat. Este ceva foarte grav. Noi avem răbdare, dar nu vrem ca partenerii noştri să creadă că totul le este permis. Manifestaţiile au devenit necontrolabile pentru că instigatorii folosesc metode ilegale. Politicienii care s-au raliat acestor acţiuni au radicalizat situaţia”, a spus Azarov, potrivit Mediafax.
––
UPDATE: Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, luni, că „evenimentele din Ucraina seamănă mai degrabă cu un pogrom decât cu o revoluţie. În opinia mea, aceasta nu are mare legătură cu relaţiile dintre Ucraina şi UE”.
Putin, citat de RIA Novosti şi AFP, a mai afirmat că „aceste acţiuni au fost pregătite din exterior. Noi vedem cum grupuri bine organizate sunt implicate. Este o tentativă de destabilizare a guvernului legitim”.
Preşedintele rus susţine că manifestaţiile din Ucraina sunt legate de luptele politice interne înainte de alegerile prezidenţiale din 2015. Declaraţiile au fost făcute în timpul vizitei lui Vladimir Putin în Armenia, ţară ce a întors spatele Uniunii Europene la începutul lunii septembrie, cînd a anunţat că se va alătura uniunii vamale conduse de Rusia.
Declaraţiile preşedintelui Putin survin pe fondul manifestaţiilor ce au loc la Kiev şi în alte oraşe din Ucraina, după decizia preşedintelui Ianukovici de a suspenda pregătirea procesului de asociere cu Uniunea Europeană.
––
„Revoluţie! Kiev, ridică-te!“ sau „Ucraina, este Europa“ se putea auzi luni pe străzile capitalei ucrainene, opoziţia pro-europeană chemând populaţia la grevă naţională pentru înlăturarea puterii care a pus ţara sub controlul Moscovei.
La Kiev, unde sediul guvernului era sub asediu, au avut loc noi manifestaţii contra politicii preşedintelui Ianukovici de a renunţa la Europa pentru a rămâne sub umbrela Moscovei, sfidând forţele de ordine care au reprimat cu violenţă extremă amplele proteste din weekend. Guvernul şi preşedintele duc negocieri cu opoziţia.
După enormele manifestaţii anti-guvernamentale de duminică, în cursul cărora circa 350.000 de persoane au ieşit pe străzile Kievului pentru a cere înlăturarea preşedintelui Ianukovici, manifestanţii au ridicat baricade în jurul Pieţei Independenţei, nucleul Revoluţiei portocalii din 2004. Protestele au început după ce Ianukovici a abandonat semnarea acordului de liber-schimb cu UE – care urma să aibă loc la Summitul de la Vilnius de vinerea trecută – în favoarea relaţiilor mai strânse cu Rusia. Ambianţa s-a tensionat când poliţia a „curăţat” Piaţa Independenţei cu o forţă considerabilă şi a interzis orice alt protest.
Furioşi, locuitorii Kievului au ignorat ordinul şi au venit în piaţă duminică, în număr şi mai mare iar manifestaţia paşnică a degenerat, poliţia acţionând cu o violenţă extremă. Luni dimineaţă, tensiunea a crescut şi manifestanţii au blocat toate intrările în sediul guvernului şi au dărâmat barierele poliţiei destinate să îi ţină în afara Pieţei Independenţei. Mulţi ucraineni care au petrecut noaptea în două sedii guvernamentale ocupate de manifestanţi, au declarat că nu vor părăsi locul decât după căderea guvernului.
Poliţia se retrăsese din centrul capitalei, dar cordoanele forţelor speciale au rămas pe poziţii păzind administraţia prezidenţială, teatrul violentelor confruntări de duminică. Potrivit ministerului de Interne, au fost răniţi 150 de poliţişti şi 165 de manifestanţi, din care 109 au fost trataţi în spitale. Ianukovici ar urma să plece marţi în vizită în China iar la întoarcere să facă escală la Moscova pentru a discuta despre ajutorul economic al Rusiei, dar în climatul actual din Ucraina este dificil de spus dacă va mai efectua călătoria.
Generaţia furată
În afara unor promisiuni pe siteul său internet că Ucraina nu va renunţa la integrarea europeană, Ianukovici nu a comentat public situaţia. Escalada constantă a protestelor şi ameninţarea cu noi măsuri violente de represiune au creat o situaţie explozivă care nu dă nici un semn de relaxare. Au loc manifestaţii anti-guvernamentale şi în alte oraşe ca Lvov şi Cernivtsi, în partea de vest a Ucrainei, în general pro-europeană, dar şi în zone majoritar rusofone din est, care favorizează relaţiile strânse cu Moscova şi unde Ianukovici are principala bază de susţinere.
Preşedintele Ianukovici se afla duminică la reşedinţa de lângă Kiev pentru o reuniune de urgenţă cu ministrul de Interne, cu primarul capitalei şi secretarul Consiliului de Securitate, surse guvernamentale citate de Itar-Tass evocând posibilitatea decretării stării de urgenţă, luni.
Există semne că unii din cei mai bogaţi şefi de întreprinderi din Ucraina, aşa-numiţii oligarhi, se întorc împotriva lui Ianukovici şi unii se poziţionează pentru o schimbare majoră în guvern. În 2004, Revoluţia portocalie a debutat cu manifestaţii de masă contra lui Ianukovici, ca răspuns la frauda electorală flagrantă care l-a făcut câştigător la alegerile prezidenţiale din acel an, în contradicţie cu sondajele de la ieşirea de la urne, în defavoarea rivalului său, Viktor Iuşcenko. Protestele au dus la noi alegeri, câştigate de pro-occidentalul Iuşcenko. Ianukovici a revenit în 2010, învingând-o pe Iulia Timoşenko, fost premier, pe care a adus-o în faţa justiţiei pentru abuz de putere, ea fiind în prezent în detenţie. Contrar manifestaţiilor din 2004, care au contestat instalarea unui şef, actualele manifestaţii provin din dezamăgirea milioanelor de ucraineni ce consideră integrarea cu Europa o etapă spre eliminarea corupţiei endemice, refacerea sistemului judiciar şi ameliorarea nivelului de viaţă. Analiştii estimează că manifestaţiile au fost lansate de membrii unei noi generaţii post-comuniste, din ce în ce mai frustraţi că ţara lor pare ţintuită în trecut. Într-o scrisoare citită de fiica sa, Evghenia, Iulia Timoşenko a făcut apel la ieşirea ucrainenilor în stradă pentru înlăturarea puterii actuale.
Umbra imperiului
Elitele oligarhice ucrainene, la putere la Kiev, au mai mult de pierdut întorcând spatele Rusiei decât Uniunii Europene. Disperată că Kievul poate semna un acord istoric de asociere cu UE, Moscova a ameninţat Ucraina cu sancţiuni comerciale, ştiut fiind că un sfert din exporturile sale se fac spre Rusia. Vladimir Putin l-a convocat pe Ianukovici ca pe un vasal, l-a lăsat să aştepte patru ore înaintea unei interminabile întrevederi al cărei conţinut rămâne secret.
Moscova numeşte Ucraina „mica Rusie”, un leagăn istoric al naţiunii ruse. Ianukovici a ştiut că refuzul de a semna acordul cu UE va declanşa o revoltă a pro-occidentalilor – vestul ţării şi clasele medii şi superioare din marile oraşe şi Kiev. Dar beneficiile unui astfel de acord erau îndepărtate, chiar incerte pentru că adoptarea normelor europene este costisitoare, în timp ce sancţiunile Rusiei ar fi fost imediate şi brutale, traduse prin închideri de uzine, de licenţieri şi o plonjare în frig, în lipsa gazelor ruseşti.
Daunele ar fi fost importante în Estul minier şi industrial unde se concentrează 17% din ruşi. Or, fieful lui Ianukovici este în Est şi urmează alegerile prezidenţiale din 2015. Iar principalele preocupări ale elitei oligarhice, la putere la Kiev, nu sunt nici interesele UE, nici cele ale Rusiei, nici măcar cele ale ţării, ci doar ale puterii lor şi averilor personale. Recent, un nou clan şi-a extins aripile, cel al preşedintelui, numit „famiglia”, care a înghiţit posturile cheie ale puterii şi în special structurile puterii – Interne, servicii secrete, apărare – şi controlează administraţia fiscală şi justiţia.
