Magistraţii Tribunalului Bucureşti deciseseră, săptămâna trecută, să revoce mandatul de arestare preventivă dispus pe numele lui Elan Schwartzenberg, însă procurorii DNA au contestat decizia.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis însă, joi, constituirea unui complet de divergenţă în acest caz şi au acordat un nou termen pe 2 august, atunci când l-au citat şi pe omul de afaceri să se prezinte.
Elan Schwartzenberg a fost dat în urmărire naţională de Poliţia Română, în anul 2016, poza acestuia apărând pe site-ul Poliţiei la persoane urmărite, fiind parte din procedură, după ce Tribunalul Bucureşti a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui.
Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală’.
Acest dosar este disjuns din cel al fostului primar al Constanţei, Radu Mazăre.
“În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, precizează DNA în comunicatul de presă de la acea vreme.
Însă, la finele lunii iunie, Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern au fost achitaţi de către instanţa supremă, decizia nefiind definitivă.
