Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

FOTO: Partidul Laburist

Doug Henderson: Sistemul defect de justiție al României are nevoie de o soluție radicală

România nu ajunge pe prima pagină a presei internaționale des, iar, în ultimii ani, protestele numeroase au fost subiectele care au atras o efemeră atenție globală, scrie Doug Henderson, un fost ministru important din guvernul Tony Blair.

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 22.08.2018 - 09:08

În ultima săptămână, România a intrat din nou sub lumina reflectoarelor internaționale după au izbucnit din nou proteste legate de direcția anticorupție a țării. Comentatorii internaționali au criticat pe drept ceeea ce a fost o abordare dură a poliției în raport cu protestatarii.

Dar cât înțelegem despre proteste și natura campaniei românești anti-corupție? Nimeni nu se îndoiește de nevoia României, precum și Bulgariei, de a se împotrivi corupției. Într-adevăr, Uniunea European a pus ambele țări sub un tip de supraveghere specială (un mecanism de cooperare și verificare - MCV) când au intrat în Uniunea Europeană, iar acest mecanism este înca în vigoare 11 ani mai târziu. E clar că comunitatea internațională sprijină nevoia României de a avea o abordare puternică în această privință. Dar am fost îndeajuns de atenți la nevoia României de a respecta domnia legii și drepturile omului pe calea anticorupției?

Există din ce în ce mai multe temeri ca i-am pus să rezolve o problemă fără să le demonstrăm că comunitatea internațională este interesată și de modul în care țara o rezolvă. I-am oferit îndeajuns sprijin strategic în așa fel încât să încurajem România să adere la normele europene cu privire la drepturile omului? I-am cerut un sistem de justiție transparent și echitabil? Sau doar le-am spus să ajungă la rezultate?

În ultimele luni avem din ce în ce mai multe semnale de alarmă. Un raport recent scris de Emily Barley, Lisi Biggs-Davison și Chris Alderton și publicat de „Due Process” și CRCE arată că România este cel țara care încalcă cel mai des drepturile omului din UE. Având 272 de încălcări ale drepturilor omului descoperite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului între 2014 și 2017, România a primit mai mult 100 de sentințe de la CEDO împotriva sa decât următoarea țară europeană care are o problemă la acest capitol. Raportul „Due Process” arată că marea majoritate a abaterilor României s-au petrecut sub Articolele 3 și 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (238 din 272). În termeni de tratament inuman și degradant, România se află doar în spatele Rusiei în Consiliul Europei. Cu privire la încălcarea dreptului la un proces corect singurele țări cu abateri mai grave ca România sunt Rusia și Turcia.

Condițiile din închisori sunt o îngrijorare majoră pentru România, raportul „Due Process” subliniind cele 104 abateri găsite în România de CDEO pentru tratament inuman și degradant, marea lor majoritate petrecute în detenție. CEDO a descoperit că închisorile românești sunt supraaglomerate, cu un spațiu pentru deținuți mult sub minimul cerut de lege. Raportul spune: „În România, caz după caz a adus la lumină condițiile dezgustătoare din închisori; cu infestații de ploșnițe și șobolani, băi inadecvate și celule reci și insalubre care sunt norma penitenciarilor românești”.

Condițiile din clădirile de detenție au ajuns din nou ținta unor investigații în ultimele zile după moartea șocantă a fostului judecător Stan Mustață. Acesta executa o sentință de opt ani și jumătate la închisoarea Jilava după ce a fost condamnat pentru luare de mită. Avocata sa, Lorette Luca, a vorbit despre tratamentul inuman pe care acesta l-a primit deși avea probleme serioase la rinichi și avea nevoie de dializă. Acesta a fost trimis în toiul nopții de la o închisoare la alta în timp ce vomita. A murit mai târziu de un atac de cord în spitatul Carol Davila din București, iar doctorii au sesizat procurorii cu privire la decesul său din cauza grijii lor cu privire la tratamentul la care acesta a fost supus în spatele gratiilor. Cazul Mustață l-a făcut pe ministrul Justiției din România, Tudorel Toader, să ceară o investigație în trei închisori românești: Rahova, Jilava și Giurgiu. Lorette Luca a declarat că va depune o plângere împotriva conducerii închisorii Jilava.

Temerile cu privire la sistemul românesc de justiție încep cu mult înainte ca o persoană să ajungă la închisoare. În ultimele luni, s-a aflat că au fost semnate protocoale de colaborare între Serviciul Român de Informații și Curtea Supremă de Casație și Justiție, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii și Uniunii Națională a Barourilor din România. Aceste descoperiri au contribuit la scăderea încrederii în sistemul românesc de justiție, ridicând întrebări despre drepturile omului și respectarea constituției. Aceste protocoale arată un conflict alarmant de interese. De exemplu, protocolul cu CSM, instituția responsabilă pentru reglementarea activității judecătorilor și procurorilor, înseamnă că există o relație conspirativă ce ar putea să-i ducă pe CSM și judecătorii numiți de CSM să favorizeze interesele serviciilor secrete și partenerilor lor de la faimosul DNA. Aceste temeri a fost înrăutățite de faptul că există o rată de condamnare de 90% în cazurile afectate de protocoale. În plus, se pare că aceste protocoale sunt folosite pentru a evita restricțiile constituționale legate de adunarea de dovezi.

Presiunea pe sistemul judiciar este o altă sursă de griji. Marius Iacob, adjunctul procurorului-șef la Direcției Naționale Anticorupție a făcut public faptul că DNA se ocupă de 300 de dosare legate de magistrați. Acestea pot fi despre doi sau trei magistrați. Drept urmare, acei magistrați sunt vulnerabili și pot fi influențați sau șantajați. Este probabil ca un magistrat să se ocupe de zece cazuri DNA pe an, deci potențialul pentru abuz judiciar este enorm.

Una dintre îngrijorări este că ar putea fi mii de oameni în închisoare ale căror condamnări au fost rezultatul unor anchete țintite sau motivate politic, al relațiilor ascunse între diferiții piloni ai sistemului judiciar românesc și al presiunii asupra justiției. După ce sunt victimele abaterilor în fiecare pas al drumului lor prin sistemul de justiție românesc, este clar că acești oameni ajung apoi în condiții de detenție îngrozitoare.

Care ar putea fi soluția în această situație? O opțiune este amnistia pentru delicte non-violente, oferind, în esență, un buton de „reset” care ar putea să restabilească încrederea în domnia legii și un angajament reînnoit la standardele de justiție europenee. Această opțiune radical ar trebui luată în considerare cu privire la abuzurile din trecut. În plus, România, sprijinită cum trebuie și responsabilizată de către comunitatea internațională, ar trebui să se uite către viitor, asigurând independența justiției și aderența la normele europene de către toate ramurile sistemului, de la serviciile secrete la procurori și centrele de detenție.

Autor: Doug Henderson, fost ministru pentru Europa și fost ministru al Forțelor Armate ale Regatului Unit. Acesta a fost și membru al Parlamentului britanic din partea Partidului Laburist între 1997 și 2010 și membru al Consiliului Europei.

Comentarii

loading...