13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăȘtirile zileiDana Gîrbovan (UNJR): Raportul Comisiei de la Veneţia nu e nici pe...

Dana Gîrbovan (UNJR): Raportul Comisiei de la Veneţia nu e nici pe departe atât de catastrofal

Dana Gîrbovan precizează că raportul Comisiei analizează doar modificările contestate din domeniul Justiţiei.

„Modul în care raportul a fost preluat şi comentat reflectă însă perfect întreaga atmosfera ce a însoţit aceste proiecte de legi, descrisă cel mai bine chiar în raportul Comisiei: “în acest stadiu, este destul de dificil să ai un dialog raţional, echilibrat şi onest despre reforma justiţiei în România”. (…) Raportul scoate în evidenţă, încă de la început, faptul că analiza nu priveşte toate modificările aduse legilor justiţiei, ci doar modificările contestate. Se deduce astfel că au fost o serie de alte modificări necontestate şi neanalizate, care au fost aşadar pozitive. Dintre modificările contestate, unele au fost apreciate de Comisie, altele au stârnit îngrijorări, recomandându-se eliminarea sau reevaluarea lor”, a scris judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

Magistratul a punctat unele chestiuni pe care Comisia de la Veneţia le-a introdus în raport.

„Comisia subliniază că trebuie păstrat un echilibru între legitimitatea democratică de numire în aceste funcţîi şi necesitatea depolitizarii. De asemenea, Comisia face trimitere la recomandările mai vechi din MCV privind o procedura de numire robustă, transparenţă şi care să ofere egalitate de şanse concurenţilor. UNJR a tras numeroase semnale de alarmă, de-a lungul timpului, cu privire la lipsa unei astfel de proceduri de selecţie. Comisia punctează două modificări în proiectele de lege: limitarea dreptului Preşedintelui de a refuză numirea în funcţia de conducere în parchete o singură dată şi emiterea avizului consultativ de către secţia de procurori, în loc de Plenul CSM”, se mai arată în mesajul postat de Gîrbovan.

De asemenea, aceasta a mai vorbit şi despre limitarea dreptului preşedintelui ţării de a refuza o dată numirea în funcţiile de conducere la vârful Ministerului Public, menţionat în raportul Comisiei de la Veneţia.

„Comisia susţine că sistemul actual “conferă un rol real” CSM-ului, deoarece, prin avizul sau consultativ, îi permite Preşedintelui să ia o “decizie informată” cu privire la numirea procurorilor şefi. Afirmaţia această a Comisiei de la Veneţia este contrară realităţii faptice, deoarece decizia numirilor în conducerea parchetelor este tot politică, chiar dacă e făcută de Preşedinte care, dacă vrea, ţine cont de avizul consultativ al secţiei pentru procurori a CSM, dacă nu vrea, nu ţine. De exemplu, în 2009, deşi procurorul Laura Codruţa Kovesi a primit aviz negativ de la secţia pentru procurori a CSM, Preşedintele Băsescu a numit-o pentru un nou mandat în funcţia de Procuror General”, a spus preşedintele UNJR.

Sursa citată a mai subliniat că în raport, Comisia atrage atenţia şi asupra faptului că legea actuală permite revocarea din funcţii de conducere în condiţii prea vag definite, chestiune ce nu a făcut însă obiectul modificărilor actuale.

„Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Pentru prima dată într-un raport internaţional se face referire atât la metodele “îndoielnice” folosite de procurorii anticorupţie, cât şi la colaborarea procurorilor cu serviciile de informaţii, inclusiv din punct de vedere al impactului acestor metode şi colaborări asupra independenţei instanţelor şi parchetelor. Cu referire la nouă secţie, Comisia remarcă de la început că în interiorul DNA există deja un serviciu desemnat pentru anchetarea magistraţilor, fără însă a face referiri la modul în care procurorii sunt selectaţi în acest serviciu (total netransparent, dintre procurori chiar cu grad de judecătorie şi cu un minim de vechime efectivă de doar 4 ani). Comisia reia criticile existente în spaţiul public cu privire la secţie: nu există în expunerea de motive o explicaţie vis a vis de necesitatea înfiinţării acestei secţîi, reduce competenţă DNA, poate induce impresia unui fenomen infracţional în rândul magistraţilor, fapt ce ar slabi încrederea publicului în justiţie, precum şi faptul că, în combinaţie cu prevederile privind răspunderea materială, ar putea constitui un factor de natură a afecta independenţa justiţiei”, mai spune Dana Gîrbovan.

De asemenea, Comisia aminteşte şi criticile vizând modul de anchetare a judecătorilor, pentru soluţiile pronunţate de aceştia, însă în final e întreabă dacă recurgerea la procurori specializaţi, coroborat cu stabilirea unor garanţii procedurale crescute, fără a mai fi necesară crearea unui secţii specializate, nu ar fi o soluţie mai bună.

„Ca atare, contrar strigătelor agresive lansate sub acest aspect, concluziile Comisiei nu sunt nici pe departe atât de tranşante cum sunt prezentate, această împărtăşind preocuparea pentru garanţii procedurale superioare pentru anchetarea judecătorilor şi procurorilor. Fără îndoială, crearea unei astfel de secţii nu este nici pe departe o soluţie uzuală. Situaţia în care ne aflăm nu este nici ea una obişnuită şi nu ne-am fi aflat aici dacă DNA şi fostul CSM şi-ar fi făcut treaba la timp şi nu ar fi înlocuit analiză critică a activităţii DNA cu glorificarea habotnică a acesteia, ascunzând în spatele cuvintelor pompoase problemele acestei structuri de parchet”, mai spune Dana Gîrbovan.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă