Zilele trecute, la Curtea de Apel Constanța se judeca cererea de eliberare condiționată a fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu. Ne-a atras atenția faptul că în aceeași sală se desfășura un nou termen al unuia dintre procesele cele mai bizare, cel puțin la prima vedere, cu implicații extrem de interesante. Este vorba despre un caz început prin anul 2007, când un om de afaceri – nici nu contează numele – cumpăra, printr-un SRL, un teren în Năvodari, pe malul lacului, pentru a ridica un complex de vile de 4 stele. Este vorba despre 8.059 metri pătrați, pentru care a plătit 1.300.000 euro. În 2007, o furtună a măturat malul, ajungând până la fundația vilelor. SRL-ul a cerut administratorului lacului – Apele Române – un acord pentru consolidarea malului. L-a obținut și lucrarea s-a făcut din bani privați.
Complexul a fost inaugurat în 2010. În august 2012, un angajat al Primăriei Năvodari bate la ușă și aduce o hârtie pe care e scris că proprietarul trebuie să plătească 8.474.304 lei, adică circa 2 milioane de euro. S-a ajuns, cu penalități și dobânzi, la circa 5 milioane de euro. O hârtie fără număr de înregistrare. Banii ar fi reprezentat o taxă pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru depozitarea de materiale. Este vorba despre 4.646 metri pătrați, din care 3.723 mp din domeniul privat al orașului Năvodari și 923 mp din domeniul public al orașului. Curios sau nu, Primăria a intabulat dreptul de proprietate provizoriu asupra terenului în 2012, dar taxa era calculată din 2010, perioadă când, pe cale de consecință, autoritatea locală nu avea calitatea de proprietar. Mai mult, Primăria a procedat așa pentru circa 300 hectare de teren aparținând statului.
Instituțiile statului au făcut lumină în acest caz – de la Administrația Națională „Apele Române“ (care spune că terenul este în administrarea sa) la Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor și Comisia pentru cercetarea abuzurilor și combaterea corupției a Senatului României.
„Un agent economic dobândește în proprietate un teren cu prețul de 87,5 lei/mp, în aceeași zonă de interes, în timp ce un alt agent economic, într-o zonă adiacentă, pentru utilizarea temporară a unui teren plătește un preț de 1.800 lei/mp, de aproximativ 21 de ori mai mare decât dacă l-ar fi achiziționat“, spun experții Curții de Conturi.
Comisia pentru cercetarea abuzurilor și combaterea corupției a Senatului României constată, de asemenea, că taxa locală instituită a fost calculată pentru perioada 01.09.2010–30.03.2012, în timp ce terenul pentru care s-a perceput taxa a fost intabulat o parte (923 mp) în domeniul public al UATO
Năvodari la data de 04.04.2012, respectiv 15.06.2013, iar pe 11.07.2012 a fost intabulată în domeniul privat al UATO Năvodari suprafața de 3.723 mp.
„Rezultă astfel că la momentul 2010, data inițială de la care a început calculul taxei de utilizare temporară a domeniului public, terenurile în cauză nu figurau înregistrate și intabulate în bunurile din domeniul public și privat al orașului Năvodari“, se arată în raport.
De asemenea, se scrie negru pe alb: „Având în vedere documentele atașate petiției și raportul Curții de Conturi, s-a creat aparența încălcării principiilor de egalitate statuate de art. 16, alin. 1 din Constituția României, care prevede că «sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale», în condițiile în care taxa locală aplicată SC Somaco Construct SRL este de 21 de ori mai mare decât prețul de vânzare al terenului, de peste 1.258 de ori mai mare decât valoarea redevenței datorate dacă societatea ar fi concesionat terenul în cauză, respectiv de 842.307 ori mai mare decât taxa anuală de 13 lei/ha aplicată pentru terenurile cu amenajare piscicolă aflate în perimetrul UATO Năvodari“. Încă un aspect important: în toate rapoartele, inclusiv în cel al Apelor Române, se spune că este vorba despre o construcție hidrotehnică, nu despre un depozit de materiale de construcții, cum susținea Primăria Năvodari.
Reacția actualului primar
Florin Chelaru, actualul primar din Năvodari (viceprimar pe vremea lui Nicolae Matei), le-a spus reprezentanților Curții de Conturi că nu știa despre acest caz. Nu știa nici că zona cuprinsă între luciul Lacului Siutghiol și limita proprietății SOMACO Construct era supusă unei eroziuni accentuate ce a determinat, în perioada 2005-2007, o retragere masivă a limitei malului ca urmare a alunecărilor de teren de amploare medie și mare, nici că societatea comercială efectua lucrări de consolidare a malului Lacului Siutghiol, în zona de protecție. Cu toate acestea, semnătura sa apare pe un document oficial în care scrie că acolo s-ar depozita materiale de construcții.
Procesul, clasat de DNA într-o singură zi
Cum spuneam, în ciuda celor de mai sus, litigiul este în derulare și astăzi. Cazul a fost analizat, sub diferite aspecte, de mai multe instanțe civile, de două parchete și de numeroși judecători de Cameră preliminară. O primă investigație penală a fost deschisă chiar în 2012, la Parchetul Judecătoriei Constanța. Însă procurorii de caz nu au audiat pe nimeni și nici măcar nu au mers pe teren să vadă situația la fața locului. În schimb, au emis trei ordonanțe de clasare, de fiecare dată infirmate în căile de atac exercitate de societate. Pe 15 iulie 2015, societatea SOMACO Construct a sesizat și DNA Constanța, solicitând tragerea la răspundere penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și înșelăciune, a primarului Nicolae Matei, a unor apropiați ai acestuia, dar și a unor funcționari din primărie. Pe 31 august, aceștia fac plângere și împotriva a trei judecătoare de la ICCJ, care, cu intenție, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile. În cerere, administratorul firmei scrie că primarul Nicolae Matei i-ar fi cerut 100.000 de euro mită pentru a-i vinde 923 mp de teren.
DNA Constanța începe o cercetare penală, iar pe data de 22 iunie 2016 dispune începerea urmăririi penale in rem. DNA dispune, însă, pe data de 22 iunie 2016 clasarea cauzei. Nu, nu este o greșeală: dosarul este deschis și clasat în aceeași zi de către procurorul de caz. Acesta și-a motivat decizia de clasare prin decizia civilă nr. 2067/2015, care – consideră reclamantul – ar fi trebuit investigată în raport cu elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu săvârșit de magistrații care și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile. Nu s-a administrat un minim probatoriu. Mai mult, procurorul DNA a confundat un raport de expertiză realizat de un expert desemnat de către instanță cu unul realizat de un expert remunerat de primarul Matei.
Înapoi în viitor
În baza raportului Curții de Conturi, societatea abuzată a formulat o cerere de redeschidere a urmăririi penale, la Parchetul Judecătoriei Constanța, în baza elementelor noi. Deși procedura spune că analizarea acestei cereri trebuia făcută de un procuror superior celui care a pronunțat anterior soluția de clasare, Viorel Teliceanu, procurorul care clasase cazul, ajuns între timp șef al Parchetului Judecătoriei, a răsturnat perspectiva și a trimis lucrarea la un procuror debutant din subordinea sa. Mai departe, procurorul debutant a răsturnat la rândul său perspectiva, menționând cu nonșalanță că un act din 2017 exista în 2016: „În susținerea cererii de redeschidere a urmăririi penale, petenta SC SOMACO Construct SRL a depus un raport de control întocmit la unitatea administrativ-teritorială oraș Năvodari, pentru perioada 2012-2016, raportul fiind emis la data de 20.09.2017, raport ce exista la data emiterii soluției de clasare din data de 07.11.2016. Se observă că raportul de control întocmit de Curtea de Conturi și depus de petentă la cererea de redeschidere exista încă de la momentul pronunțării soluției de clasare“.
Motivația procurorului
El a motivat că, în timp ce lucra la dosar, a aflat că DNA Constanța a analizat aceleași fapte și a emis o ordonanță de clasare. O persoană nu poate fi urmărită de două ori – a opinat procurorul în virtutea principiului de drept „ne bis in idem“. În realitate, Nicolae Matei nu a fost urmărit penal in personam niciodată și, potrivit doctrinei juridice, principiul „ne bis in idem“ se aplică în sensul că o persoană nu poate fi condamnată de două ori pentru aceeași faptă, nicidecum în sensul că un dosar clasat in rem poate constitui un motiv de exonerare în orice investigație ulterioară. La scurt timp după această motivare, Teliceanu a fost promovat șef al Parchetului. Camelia Andrei, procurorul inițial al cazului, a fost promovată în funcția de procuror-șef adjunct.
DNA face, Adina Florea desface
Un judecător de Cameră preliminară nu a fost de acord cu motivarea procurorului Teliceanu. Prin urmare, dosarul penal a fost restituit unității de parchet. Ulterior, dosarul a fost preluat de Parchetul Curții de Apel Constanța. În 2018, Adina Florea – pe atunci procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, astăzi șefa Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – constată, în urma probatoriului, că „decizia de impunere din data de 14 august 2012 a atestat fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, constituind obiectul infracțiunii de fals intelectual“. Aceasta constată însă că a intervenit prescripția faptelor penale și ia decizia de a solicita judecătorului de Cameră preliminară anularea acestei taxe de 8.474.304 lei, ca fiind contrafăcută. Soluția este confirmată, în septembrie 2018, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Ștefan Gigi Valentin.
Conflict între parchete
Mai departe, desființarea deciziei de impunere fiscală a ajuns pe masa unui judecător. Însă, pentru că așa e procedura, în sala de judecată Ministerul Public a fost reprezentat de un procuror de la Parchetul Judecătoriei Constanța, subordonat lui Teliceanu. În mod halucinant, acesta a criticat soluția procurorului de la Parchetul superior și a cerut judecătorului să respingă acțiunea. Mai mult, a opinat că soluția dată de șeful său, aceea cu „ne bis in idem“, ar fi una corectă, în ciuda faptului că fusese anulată, la rândul ei, cu un an înainte, de un alt judecător. Instanța a analizat dovezile și a anulat pe fond înscrisul produs prin fals intelectual.
Procuror: Cer menținerea taxei, pentru binele orașului
În calea de atac, judecată chiar zilele trecute, societatea abuzată a cerut procurorului general al Curții de Apel Constanța să-și precizeze poziția în legătură cu acest caz. Șeful tuturor procurorilor dobrogeni a scris, negru pe alb, că ne aflăm în fața unui fals intelectual indubitabil, că fapta penală a fost constatată definitiv și că în continuare se impun anularea înscrisului și repunerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunii.
Procurorul de ședință, subordonat lui Teliceanu, nu a ținut cont. El a pledat ca înscrisul să fie menținut în ființă, pentru a nu se afecta bugetul orașului Năvodari. Cu alte cuvinte, o taxă ilegală cu caracter penal (prescris, în cazul de față) este menținută pentru ca bugetul orașului să nu aibă de suferit. „Fiat iustitia, pereat mundus“, spuneau latinii. „Să se facă dreptate, de-ar fi să piară lumea“. Un dicton care ar trebui să se aplice în orice situație.
Un primar condamnat penal
Primăria Năvodari era condusă, la vremea instituirii acestei taxe, de către Nicolae Matei, care ulterior a fost condamnat la închisoare pentru fapte de corupție. „În perioada iunie-octombrie 2012, inculpatul Matei Nicolae, primarul oraşului Năvodari, i-a solicitat unui ofiţer de Poliţie Judiciară cu funcţie de conducere (denunţător în cauză) să-i ofere protecţie în anchetele penale care-l vizau şi să intervină în aceste anchete, pe care inculpatul le considera abuzive, nejustificate şi motivate politic.
În schimb, la data de 18 octombrie 2012, inculpatul Matei Nicolae i-a promis ofiţerului de poliţie (iar la data de 25 octombrie 2012 i-a şi dat acestuia) două loturi de teren situate în Năvodari, cu o valoare de piaţă de 46.160 de euro. Darea acestor terenuri s-a făcut indirect, prin intermediari, cu simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de respectivii intermediari, pentru care s-ar fi plătit 59.000 lei. În realitate, nu s-a plătit niciun ban“, au spus procurorii DNA. Într-o intervenție la un post de televiziune central, ulterior, Nicolae Matei a declarat că taxa nu este mare, că este calculată la fel cum se calculează taxele pe care le plătesc florăresele, de exemplu: o anumită valoare pe metru pătrat.
ZOO. Leii mei, leii mei
Fostul primar Nicolae Matei, născut în zodia Leului, este un mare iubitor de lei. A pus câteva statui în oraș, dar crește două exemplare adevărate la el în curte. Nu numai lei, ci și alte animale sălbatice, cum ar fi lame, macaci, babuini și mufloni.
I s-a făcut o plângere referitoare la securitatea acestor animale sălbatice (legea spune că leii nu pot fi crescuți în curte, ca niște pisici). Cazul a fost clasat de procurorul Teliceanu.
