Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

CCR, decizii bombă. Îi acceptă pe cei refuzați de BEC în cursa prezidențială

Cum motivează CCR admiterea candidaturilor pentru cei refuzați de BEC în cursa prezidențială

În motivarea admiterii candidaturii lui Alexandru Cumpănașu, judecătorii CCR arată că atât Biroul Electoral Central, cât și judecătorii CCR nu pot efectua decât un ”control formal” și nu pot să realizeze ”un control efectiv și real”.

Rl online 0 comentarii

01.10.2019 - 10:07

Judecătorii Curții Constituționale au început să emită motivările pentru acceptarea candidaturilor pentru cei respinși de BEC, în cursa prezidențială. În motivarea admiterii candidaturii lui Alexandru Cumpănașu, judecătorii CCR arată că atât Biroul Electoral Central, cât și judecătorii CCR nu pot efectua decât un ”control formal” și nu pot să realizeze ”un control efectiv și real”.

Practic, judecătorii Curții Constituționale susțin că și în cazul candidaturilor admise s-a realizat doar un control formal și nu unul de fond. Explicațiile CCR pun sub semnul întrebării toate listele de semnături pentru alegerile prezidențiale, iar judecătorii solicită Parlamentului să reconsidere soluțiile legislative, în așa fel încât să pună la dispoziția autorităților cu rol de verificare instrumente adecvate unui control efectiv, nu doar formal.

”Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională - îndeplinesc un rol formal, nefiind în măsură ca, în termenele fixate de lege, să realizeze un control efectiv și real cu privire la toate aspectele supuse verificării.

19. Pentru aceste motive, Curtea apreciază că legiuitorul trebuie să reconsidere soluțiile legislative cuprinse în Legea nr.370/2004, astfel încât să asigure autorităților publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea Preşedintelui României, termenele și instrumentele proprii unui control efectiv, de natură să satisfacă scopul și exigențele impuse de lege.”, se arată în motivarea CCR.

În contestația depusă se preciza că "7.063 de semnături sunt fotocopii ale unor file conținând semnături și alte lipsuri și 39.914 de semnături sunt cu elemente de similitudine care înlătură prezumția simplă de validitate a acestor liste cu date confidențiale ale susținătorilor", iar astfel rezultă că doar 191.930 de semnături sunt neafectate de vicii de fond și formă, deci un număr mai mic de 200.000 de semnături, câte sunt necesare pentru înscrierea în cursa electorală. 

În motivarea deciziei se arată, însă, printre altele, că ”CCR reține că, potrivit Deciziei Biroului Electoral Central nr.24/D din 24 septembrie 2019, s-a constatat că au fost depuse fotocopii ale unor file conținând semnături, aspect ce contravine dispozițiilor art.27 alin.(31) din Legea nr.370/2004 și, prin urmare, constituie un criteriu obiectiv pentru invalidarea respectivelor semnături. Cu toate acestea, din datele arătate în cuprinsul deciziei anterior menționate rezultă că, menținând numărul de 39.914 de semnături prezentate ca aparținând unor persoane diferite și conținând elemente de similitudine evidentă, care fac obiectul sesizării organelor de urmărire penală, candidatura domnului Alexandru Cumpănașu îndeplinește condițiile prevăzute la art.4 alin.(2) din Legea nr.370/2004 referitoare la numnărul minim de 200.000 de alegători. 

Comentarii

loading...