Comunitatea Forestierilor din România (Fordaq) şi Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Raportul au anunţat miercuri că raportul prezentat de agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu (EIA), potrivit căruia compania de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, nu are nicio bază legală nu se bazează pe niciun studiu de specialitate.
Potrivit raportului EIA, Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, iar în ultimele 18 luni furnizorii de lemn ai firmei au transportat peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit din două parcuri naţionale.
Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Fordaq consideră că unele organizaţii lansează în spaţiul public informaţii care nu corespund realităţii.
”Principalul mesajul al raportului EIA ( Environmental Investigation Agency) prezentat public, marţi 17 iulie 2018, într-o conferinţă de presă, are drept ţintă denigrarea industriei lemnului din România şi convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din “parcuri naţionale”, iar exploatarea lui conduce la dispariţia “pădurilor virgine””, se arată în comunicat.
Astfel, potrivit celor două organizaţii, solicitarea EIA de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale nu are nicio bază legală şi nu se bazează pe niciun studiu de specialitate, în condiţiile în care toate parcurile naţionale şi naturale au o zonare internă, zone de protecţie strictă şi integrală, unde intervenţia umană este interzisă şi zone de conservare durabilă, ”tampon”, unde legislaţia prevede foarte clar anumite lucrări silvice.
”Exploatările forestiere în zonele de conservare durabilă, aflate în imediata apropiere a parcurilor naţionale sunt normale şi legale. Acestea sunt realizate în acord cu planurile de management ale ariilor protejate, iar punerea în valoare a masei lemnoase se face cu avizul custozilor ariilor protejate. De asemenea, exploatarea se face sub controlul autorităţilor statului român, cu repsectarea recomandărilor şi bunelor practici de mediu”, se arată în comunicat.
Potrivit celor două organizaţii, afirmaţia “că nu există trasabilitate privind provenienţa legală a masei lemnoase în România” şi prezumţia de vinovaţie privind amestecarea masei lemnoase exploatate legal cu masa lemnoasă exploatată illegal, în depozitele firmelor de exploatare, manipulează opinia publică, inducând o falsă definiţie a trasabilităţii masei lemnoase.
”Conform reglementărilor europene, trasabilitatea provenienţei masei lemnoase se urmăreşte pentru prima punere pe piaţă a masei lemnoase, respectiv din parchetul de exploatare până la primul depozit de sortare şi prelucrare a masei lemnoase”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii celor două organizaţii au subliniat că România, prin dezvoltările succesive ale SUMAL, Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurilor, a introdus sisteme stricte de urmărire a trasabilităţii masei lemnoase până la prima punere pe piaţă a acesteia.
”Fiecare aviz de transport este raportat şi înregistrat pe serverul central SUMAL, se verifică încadrarea în prevederile unui act de evaluare a masei lemnoase legal aprobat (APV), se verifică exploatarea în baza unei autorizaţii de exploatare legal emise, se urmăreşte poziţia corespondenţei GPS a locaţiei expediţiei faţă de locaţia autorizată a parchetului. În concluzie, România are un sistem foarte strict de urmărire a trasabilităţii provenienţei legale a masei lemnoase, conform cerinţelor regulamentului european EUTR”, se arată în comunicat.
Aceştia consideră că solicitarea EIA privind “o trasabilitate deplină”, în depozitele de sortare şi prelucrare a masei lemnoase, este o utopie care nu există în niciun stat din Europa ca obligaţie legală.
”Este ca şi cum ai cere unui siloz de cereale, care achiziţionează grâu de la zeci de mici fermieri, să ţină o evidenţă a provenienţei fiecarui bob de grâu. Ca şi depozitul de lemne, depozitul de cereale are trasabilitate şi documente pentru fiecare transport, dar după recepţie, evident grâul se amestecă în depozit”, se arată în comunicat.
Astfel, aceştia atrag atenţia că recomandările EIA nu au nicio baza legală, exced legislaţiei naţionale şi europene şi sunt o utopie chiar şi din punct de vedere tehnic, mai ales că se adresează şi industriei plăcilor – producătorii Kronospan, Egger – companii care folosesc în procesul tehnologic buşteni de dimensiuni mici, resturi din prelucrarea primară a lemnului şi lemn provenit în special din import.
”În fapt, scopul EIA este să conducă la încadrarea României într-o zonă ridicată de tăieri ilegale, astfel încat cerinţele de control a provenienţei legale să devină atât de complicate încat industria lemnului din România să devina necompetitivă, iar beneficiarii externi să ocolească produsele din lemn din România, datorită riscului prezumat de provenienţă a lemnului din tăieri ilegale”, se arată în comunicat.
