Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Comisia Europeană a publicat pe 30 septembrie, primul raport privind statul de drept în UE

Raportul include contribuții din partea fiecărui stat membru și abordează atât evoluțiile pozitive, cât și cele negative care s-au înregistrat în acest domeniu în întreaga UE.

Share

Adriana Constantinescu 0 comentarii

01.10.2020 - 18:48

Raportul constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. Raportul analizează, de asemenea, evoluțiile pe care le-au antrenat măsurile de urgență luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Raportul evaluează patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică. 

 


,,Independența judecătorească rămâne o problemă de îngrijorare în unele state membre.”


,,În ciuda eforturilor de reformă efectuate în mai multe state membre pentru a spori independența judiciară, evoluțiile ridică îngrijorări în câteva dintre acestea. Aceste preocupări variază în ceea ce privește tipul de măsuri cu care se referă, precum și în ceea ce privește intensitatea și sfera lor de aplicare. Acestea variază de la preocupările cu privire la capacitatea consiliilor pentru justiție de a-și exercita funcțiile la preocupări mai structurale asupra influenței crescânde a ramurii executive și legislative asupra funcționării sistemelor de justiție, inclusiv a curților constituționale sau a curților supreme. Unele dintre aceste evoluții au condus Comisia să inițieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar sau să își exprime îngrijorarea în contextul procedurilor prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE.”
 
 


Provocările rămân, de asemenea, în anumite alte state membre.


,,În România, reformele controversate adoptate în 2017-2019 cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice.
Comunicarea privind consolidarea statului de drept (COM (2019) 343) prevede că, odată ce mecanismul MCV se încheie, monitorizarea ar trebui să continue în cadrul instrumentelor orizontale. Mecanismul statului de drept oferă cadrul pentru promovarea acestor probleme în viitor.”


,,De la aderarea la UE în 2007, reformele românești în ceea ce privește justiția și anticorupția au fost urmate de Comisie prin Mecanismul de cooperare și verificare (CVM). Comunicarea privind consolidarea statului de drept (COM (2019) 343) prevede că, odată cu încheierea mecanismului special de MCV, monitorizarea ar trebui să continue în cadrul instrumentelor orizontale. Mecanismul statului de drept oferă cadrul pentru promovarea acestor probleme în viitor.
Un exemplu în acest sens este Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Judiciare, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori, care continuă să funcționeze.


Acesta este, în special, cazul în care lipsesc o reacție oficială sau posibilități efective de reparare.

 

Citește aici detalii despre hotărârea CEDO


,,Hotărârea din 5 mai 2020, Kövesi împotriva României, cererea nr. 3594/19, §§ 201, 205 și 209. A se vedea, de asemenea hotărârea din 23 iunie 2016, Baka împotriva Ungariei, cererea nr. 20261/12, §§ 156-157 și 164-167.” Se arată în raportul Comisiei Europene.

Comentarii