Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cine pierde și cine câștigă dacă se desființează UBER

Senatul României a aprobat, pe fondul presiunilor făcute de organizațiile taximetriștilor, un proiect de lege care reglementează în premieră mecanismele de car sharing.

Denisa Marin 0 comentarii

Actualizat: 02.04.2019 - 10:28

 

Drept răspuns, UBER transmite că o suprareglementare ar însemna o pierdere majoră pentru români și pentru România, dar care este adevărul?
Autoritățile române se gândesc să reglementeze sistemele de car sharing prezente în România și să le impună condiții mult mai dure pentru a putea activa pe piața locală. Decizia nu este una în premieră pentru Europa – măsuri de acest gen, care au mers chiar până la interzicerea totală a unor companii precum UBER, fiind luate în mai multe țări ale UE –, însă este o premieră absolută pentru România. La nivel local astfel de măsuri s-au mai încercat, de exemplu la nivelul Primăriei Capitalei, dar nu au fost duse până la capăt.

Pe scurt, la propunerile și la presiunile organizațiilor de taximetriști, care au ieșit și în stradă, autoritățile vor să impună șoferilor UBER să aibă anumite atestate și să prezinte cazier judiciar, dar și să oblige UBER să se înregistreze fiscal în România. În prezent, UBER își desfășoară cea mai mare parte a activităților pe o firmă înregistrată în Olanda și plătitoare de taxe în respectiva țară, nu în România.

Taximetriștii au susținut – iar punctul lor de vedere a fost preluat în mare parte de autorități – că UBER face concurență neloială din moment ce nici nu plătește taxe integral în România și nici nu are șoferi care să fie obligați să dobândească licențe speciale și să plă-
tească pentru ele.

În replică, UBER a mers pe două mesaje majore. Primul: că o limitare sau închiderea activității sale ar priva circa 2 milioane de români de serviciile oferite. Al doilea mesaj: că – afirmă UBER în baza unei evaluări a unei firme partenere – bugetul de stat și bugetele locale ar pierde circa 20 milioane euro pe an. Să vedem dacă este așa.

 

Mai este UBER mult peste taxi-ul clasic?

Multă vreme după ce s-a lansat în România, UBER a fost apreciat de majoritatea românilor, mai ales de cei tineri și ceva mai educați care folosesc serviciul foarte des. Această atitudine a fost vizibilă inclusiv pe rețelele de socializare, acolo unde foarte multe persoane au luat atitudine de fiecare dată când politicieni sau reprezentanți ai transportatorilor au încercat să „lovească“ în UBER din motivele expuse mai sus.

Astăzi însă situația nu mai este aceeași, iar această schimbare de abordare este vizibilă tot în mesajele postate pe Facebook, dar nu numai acolo. Una dintre deciziile ce au iritat clienții a fost introducerea posibilității ca șoferii să anuleze cursa chiar dacă fusese confirmată inițial. Șoferii UBER pot face acest lucru fără costuri, deși clientul plătește o taxă dacă anulează. Iar șoferii au făcut abuz de acest drept, alegând, exact ca taximetriștii, cursele care le aduceau sume mai mari de bani. UBER a pierdut astfel un mare avantaj în fața publicului deja exasperat de celebrele refuzuri ale taximetristului care întotdeauna merge în altă direcție decât cea cerută de client.

Inclusiv în presă s-a scris că întârzierile sunt din ce în ce mai dese, iar prețurile unei curse nu mai concurează uneori nici pe cele „ajustate“ cu „maimuța“ de unii taximetriști. UBER începe să piardă principalul său avantaj: imaginea bună în fața clienților care nu mai suportau aroganța, nesimțirea și hoția taximetriștilor. Mai mult, tocmai acești taximetriști au început să migreze masiv către UBER, mutând cu ei comportamentul cu care au fost obișnuiți.

 

Exagerează UBER sumele raportate ca plăți către bugete?

Bugetul statului ar putea pierde 20 milioane euro pe an dacă de mâine UBER nu ar mai exista – așa sună un comunicat al companiei ce face referire la un studiu care, așa cum este prezentat în comunicat, pare construit mai degrabă pe regula de trei simplă decât pe o cercetare în adevăratul sens al cuvântului.

Mai multe calcule spun că nu e chiar așa și că, în orice caz, UBER nu a reușit să demonstreze că astfel stă situația plăților către bugetul statului.
„Studiul“, cum îl denumește UBER și cum probabil este, dar într-o formă care nu a ajuns la presă, pornește de la datele unei societăți specializate în fiscalitate și audit. Din capul locului trebuie spus că această societate, pe numele său Jasill, este independentă (în sensul că UBER ne-a spus că nu există legături directe de acționariat sau alte forme de control), dar este, în același timp, recomandată chiar pe site-ul UBER pentru partenerii companiei.

Pornind de la cifra anunțată de companie și luând în calcul că UBER reține 25% din încasările șoferilor, iar taxarea medie raportată la venituri este undeva la 10-15% (nivel nu doar estimat de sursele din domeniul financiar cu care am vorbit, ci și confirmat de mai mulți parteneri), sursele Capital spun că partenerii UBER nu ar avea de plătit mai mult de 7-10 milioane de euro, cel mai probabil spre limita de jos a acestui interval.

De altfel, presupunând că suma anunțată de UBER, adică 20 milioane de euro, este și cea exactă, și luând în calcul un nivel mediu al taxării de 15% (verificat de noi inclusiv din discuții cu parteneri UBER), ar rezulta că veniturile partenerilor UBER sunt undeva la 130-135 milioane euro pe an, deci UBER ar încasa de aici circa 33 milioane de euro pe an, adică 25% din total. Păi cifra de afaceri a UBER România în 2017 (căci pe 2018 nu a raportat) a fost de
numai 7 milioane de lei și este greu de crezut că a crescut de 30 sau 25 de ori într-un singur an.

Comentarii

loading...