Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

CCR: Iohannis nu și-a exercitat atribuțiile constituționale

Preşedintele Klaus Iohannis nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale când nu a luat act de demisiile a doi miniştri şi nu a constatat vacantarea posturilor, se arată în motivarea CCR.

George Dumitrescu 0 comentarii

Actualizat: 21.12.2018 - 15:19

"Faţă de circumstanţele cauzei, Curtea constată că, începând cu data de 30 noiembrie 2018, când prim-ministrul a comunicat formal Presedintelui cele două demisii din funcţia de ministru, şi până la data pronunţării prezentei decizii, Preşedintele nu şi-a exercitat atribuţia constituţională şi legală de a lua act de acestea şi de a constata, prin decret, vacanţa posturilor, deşi respectivele demisii au devenit, între timp, irevocabile. În concluzie, Curtea reţine că, în ambele situaţii, în ordinea survenirii lor, Preşedintele nu a acţionat în niciun fel, deci nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale prevăzute de art. 85 alin. (2) din Legea fundamentală", se precizează în motivare.

CCR mai reţine că demisia este un act juridic unilateral de voinţă al titularului funcţiei, nefiind susceptibilă de control sau aprobare, aceasta fiind adusă la cunoştinţă cu scopul de a se lua act de ea, scrie Agerpres.

"Acest termen de 15 zile stipulat la art. 6 din Legea nr. 90/2001 are o dublă valenţă, fiind instituit atât în favoarea autorului său, în sensul că o poate retracta până la împlinirea lui, dacă autoritatea nu a luat încă act despre demisie, cât şi în favoarea autorităţii, spre a avea timp să ia la cunoştinţă. Dincolo de acest termen, un demisionar nu poate fi menţinut în funcţie împotriva voinţei sale. Prin urmare, în caz de demisie, Preşedintele României, la propunerea prim-ministrului, care înaintează demisia şi îi solicită rezolvarea acesteia, urmează să ia act de demisie şi să declare vacantă funcţia de membru al Guvernului de îndată, respectiv de la data la care a fost încunoştinţat de către prim-ministru şi în considerarea termenului de 15 zile în care demisia devine irevocabilă", explică Curtea Constituţională.

Referitor la refuzul preşedintelui de numire în funcţia de membru al Guvernului la propunerea prim-ministrului, CCR reţine că, potrivit jurisprudenţei anterioare, şeful statului are dreptul de a refuza motivat numirea propusă ori de câte ori constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate şi poate refuza motivat, o singură dată, pe criterii "ce ţin de corespunderea persoanei în funcţia propusă".

"Preşedintele României nu are dreptul la o proprie opţiune în cadrul mecanismului constituţional de numire existent; la rândul său, prim-ministrul nu poate reitera propunerea de numire în funcţia de ministru, în sensul că nu poate indica aceeaşi persoană pentru aceeaşi funcţie, la acelaşi minister", se menţionează în motivare.

În ceea ce priveşte motivarea refuzului de numire, Curtea reţine că aceasta trebuie să fie exprimată "clar şi fără echivoc", în formă scrisă, pentru a se înţelege motivele şi criteriile pentru care a refuzat propunerea. Lipsa totală a motivării sau o exprimare ambiguă şi imprecisă "este improprie rigorilor specifice demersurilor şi procedurilor inter-instituţionale".

"În cazul de faţă, Curtea observă că lipseşte un act formal de motivare a refuzului Preşedintelui, iar exprimarea sa publică, prin intermediul unor declaraţii de presă sau răspunsuri orale, potrivit cărora persoanele propuse de prim-ministru pentru funcţia de ministru sunt 'nepotrivite', are un caracter confuz, deoarece nu se pot deduce criteriile în funcţie de care a fost efectuată evaluarea Preşedintelui", arată CCR.

Referitor la timpul pe care preşedintele îl are la dispoziţie pentru a-şi exprima în scris motivele refuzului numirii în funcţie, CCR consideră că lipsa unui termen expres prevăzut în Constituţie nu poate constitui un argument pentru tergiversarea "sine die" a prezentării motivelor, în condiţiile în care obligaţia motivării subzistă. Astfel, preşedintele trebuia să-şi motiveze refuzul concomitent cu anunţarea deciziei sale de a nu da curs propunerii de numire.

"Prin refuzul Preşedintelui României de a emite decretele de revocare din funcţie a doi miniştri şi/sau de a emite decretele de constatare a vacantării funcţiilor de ministru ca urmare a demisiilor celor doi miniştri s-a creat un blocaj instituţional, ce nu îşi poate găsi rezolvarea decât pe calea soluţionării prezentei cereri de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională. Incertitudinea componenţei Guvernului afectează, în general, exercitarea rolului Guvernului, cu atât mai mult în contextul specific speţei de faţă, respectiv imperativul elaborării, de către fiecare minister, a proiectului de buget pentru anul 2019, precum şi cel al preluării şi exercitării de către România, din ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene", a constatat Curtea Constituţională.

CCR a concluzionat că, pentru soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, preşedintele României urmează să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă de îndată, în scris şi motivat, propunerilor de numire înaintate de premier.

Pe 7 decembrie, premierul Viorica Dăncilă anunţa că Guvernul a sesizat la Curtea Constituţională faptul că preşedintele Klaus Iohannis nu a luat o decizie cu privire la numirea noilor miniştri la Transporturi - Mircea Drăghici şi Dezvoltare Regională - Lia Olguţa Vasilescu.

Dăncilă a vorbit, în deschiderea şedinţei de Guvern de la acea dată, despre discuţiile pe care membrii Executivului le-au avut recent la Bruxelles cu oficiali europeni pe tema preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. În acest context, ea a subliniat că ''singura situaţie incertă'' existentă în acest moment este creată de preşedintele Klaus Iohannis ''prin blocajul numirii miniştrilor în două domenii importante".

În 21 noiembrie, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis să o propună pe Lia Olguţa Vasilescu pentru portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar pe Mircea Drăghici - pentru funcţia de ministru al Transporturilor.

Decizia a venit după ce şeful statului a respins propunerile făcute anterior pentru cele două ministere: Ilan Laufer - Dezvoltare Regională şi Lia Olguţa Vasilescu - Transporturi. Iohannis a motivat atunci că cele două propuneri sunt nepotrivite.

Comentarii

loading...