Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 20 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind Codul administrativ, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR, marţi, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul administrativ.
Iohannis argumentează că legea a fost dezbătută şi adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, respectiv Senatul. Astfel, el arată că pe 19 februarie, conducerea Senatului a sesizat comisiile de specialitate cu această lege, care trebuia adoptată până pe 19 aprilie.
El adaugă şi faptul că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită.
“Legea privind Codul administrativ al României a fost dezbătută şi adoptată de către Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, întrucât: a) niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie”, argumentează şeful statului.
El mai arată că cele două Camere ale Parlamentului s-au comportat ca şi cum prima, respectiv Senatul, ar fi avut doar o competenţă de primă Cameră, iar Camera decizională – Camera Deputaţilor -, ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate.
El subliniază că aceste modificări au fost numeroase şi necesitau întoarcerea legii la Senat după adoptarea de către Camera Deputaţilor.
Şeful statului invocă în cazul acestui act normativ şi încălcarea principiului bicameralismului.
Astfel, el precizează că faţă de forma adoptată de Senat, Camera a adoptat un raport de admitere cu 125 de amendamente, care nu au fost discutate în prima Cameră, care vizează, între altele, eliminarea dispoziţiilor referitoare la încălcarea prevederilor referitoare la conflictele de interese în cazul membrilor Guvernului, pentru secretarii de stat, subsecretarii de stat sau persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora, modificarea calificării date indemnizaţiei lunare pentru limită de vârstă, a pensiei prevăzute pentru aleşii locali; modificarea numărului de subprefecţi; modificarea atribuţiilor Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Preşedintele Iohannis precizează şi că Legea privind Codul administrativ trebuia să fie supusă avizării Consiliului Economic şi Social.
Şeful statului invocă şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă.
El subliniază în sesizarea la CCR că pentru respectarea normelor de tehnică legislativă în materie de codificare, legea dedusă controlului de constituţionalitate ar fi trebuit să se raporteze la principii generale de funcţionare a administraţiei publice centrale şi locale, la organizarea şi atribuţiile autorităţilor publice la nivel central şi local, care pun în executare legea şi execută în concret legea.
“O administraţie publică modernă, într-un stat de drept, democratic şi social trebuie să fie, înainte de toate, o administraţie publică transparentă, transparenţă de neconceput în absenţa unor reglementări clare, unitare şi accesibile. Din analiza legii supuse controlului de constituţionalitate, constatăm că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziţii necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative”, adaugă Iohannis.
El argumentează şi că legea supusă controlului de constituţionalitate cuprinde un număr important de dispoziţii contrare normelor Legii fundamentale şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Şeful statului menţionează că o calificare a preşedintelui consiliului judeţean drept autoritate a administraţiei publice locale este contrară Legii fundamentale.
Iohannis susţine că dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament sunt neclare.
“Reglementarea unei astfel de obligaţii, poate duce la situaţii dificil de aplicat în practică, venind în contradicţie chiar cu principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor şi personalului contractual din administraţia publică, reglementate chiar de (…) legea criticată”, menţionează el.
Şeful statului mai arată că, potrivit definiţiilor date funcţiilor Guvernului de legea criticată, acestea sunt raportate la realizarea programului de guvernare, aspect de natură să limiteze rolul Guvernului.
El critică faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului, respectiv cel referitor la cazurile de incompatibilitate. Preşedintele Iohannis spune că acest aspect echivalează cu încălcarea Constituţiei.
Iohannis afirmă şi că includerea între membrii Executivului a secretarului general al Guvernului fără o menţiune expresă în ceea ce priveşte necesitatea votului de încredere acordat de Parlament reprezintă o încălcare a Legii fundamentale.
Şeful statului mai critică şi alte aspecte din lege, între care se numără cele referitoare la aparatul de lucru al premierului şi viceprim-miniştrilor, dreptul secretarului general al Guvernului de a iniţia acte normative, la faptul că deciziile prim-ministrului se contrasemnează de secretarul general al Guvernului.
El precizează şi că legea restrânge domeniul de aplicare a răspunderii unui membru al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permiţând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obţine un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane.
Şeful statului critică eliminarea unui caz în care funcţia de membru al Guvernului încetează, respectiv cel în care averea acestuia a fost declarată, în tot sau în parte, ca fiind dobândită în mod ilicit, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, el putând fi demis de preşedintele României, la propunerea prim-ministrului.
“O astfel de omisiune în reglementare echivalează cu eliminarea unui standard de integritate pentru membrii Guvernului, făcând posibil ca un membru al Guvernului a cărui avere a fost declarată, în tot sau în parte, ca fiind dobândită în mod ilicit, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, să îşi poată continua activitatea”, arată el.
În ceea ce priveşte prevederea conform căreia “aprecierea necesităţii şi oportunitatea emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţin membrilor Guvernului”, preşedintele Iohannis spune că textul este neclar, imprecis şi generează impredictibilitate.
El mai atrage atenţia, între altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru.
Şeful statului susţine că legea permite interpretarea că numirea conducerii autorităţilor administrative autonome se face numai de către Parlament, în condiţiile în care, în legislaţia actuală, membri ai conducerii în diverse astfel de autorităţi sunt numiţi şi de alte autorităţi.
“O asemenea soluţie legislativă este de natură să afecteze autonomia autorităţilor administrative autonome”, spune Iohannis.
Despre asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea, el spune că dispoziţia încalcă Legea fundamentală întrucât nu mai are în vedere criteriul constituţional al “ponderii semnificative” a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale.
El critică şi dispoziţiile referitoare la validarea mandatelor de consilier local, motivând între altele că nu întrunesc cerinţele de calitate a legii sub aspectul preciziei, clarităţii, accesibilităţii şi predictibilităţii.
Şeful statului susţine şi că norma care obligă la organizarea de “alegeri parţiale” chiar dacă se declară vacante toate locurile de consilieri locali este impredictibilă.
Despre indemnizaţia lunară pentru limită de vârstă stabilită pentru cei care au exercitat începând cu 1992 funcţii de autoritate executivă, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, şeful statului spune că încalcă Legea fundamentală.
