Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Capriciile vremii s-au repetat și în acest an . Afacerile fermierilor, distruse de fenomene extreme

Un fenomen rar, care nu s-a mai întâmplat în ultimii 30 de ani: din cauza iernii secetoase, culturile agricole însămânțate în toamnă au răsărit abia în aprilie.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 03.06.2019 - 12:35

Și în această primăvară s-a repetat situația de anul trecut, când culturile agricole au fost afectate de fenomene meteorologice care în urmă cu douăzeci de de ani erau considerate „extreme”, dar în ultimii ani s-au produs din ce în ce mai des pe fondul schimbărilor climatice determinate de încălzirea globală. În rapoartele specialiștilor în agricultură apar tot mai des referiri la mari suprafețe de culturi agricole distruse de grindină, vijelii sau ploi abundente, iarna secetoasă, înghețul la sol sau, mai nou, bruma târzie de primăvară.

 Culturile de toamnă au răsărit abia în aprilie

Într-o mare parte a sud-estului țării a fost înregistrat în acest an un fenomen foarte rar, care nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Din cauza iernii secetoase, culturile agricole însămânțate în toamnă nu au mai răsărit. În bazinul cerealier de pe Terasa Covurlui, în zona Galațiului, au fost compromise aproape în totalitate culturile de pe 63.292 de hectare, care în primăvară ar fi trebuit să fie arate din nou și însămânțate cu culturi de primăvară. Salvarea afacerilor fermierilor a venit, in extremis, în luna aprilie, când precipitațiile de 35 de litri pe metrul pătrat au adus suficientă apă în sol și s-a produs, în sfârșit, răsărirea plantelor. „După o iarnă extrem de secetoasă, culturile și-au revenit în luna aprilie, când după ploile de aproximativ 35 de litri/mp culturile au răsărit. Este primul an în istoria postdecembristă a României în care cel puțin la Galați, dar eu aș spune și în sud-estul României, culturile nu au răsărit. Timpul a fost favorabil și au fost și precipitații suficiente după 4 aprilie, când temperaturile au devenit favorabile, astfel încât culturile au răsărit în totalitate spre mijlocul lunii aprilie”, ne-a declarat Valentin Huciu, șeful Direcției Agricole Galați, care a mai precizat că la acest moment, datorită și precipitațiilor din prima jumătate a lunii mai, situația culturilor agricole de toamnă este foarte bună: „La această dată, lucrurile se prezintă foarte bine. Răsărirea este totală pe cele 63.292 de hectare și plantele sunt înfrățite aproape în totalitate, iar starea generală a acestor culturi agricole este foarte bună”.

 Evoluții atipice ale regimului precipitațiilor

Dacă în luna aprilie din acest an au fost precipitații de 35 l/mp, iar în prima jumătate a lunii mai au fost precipitații de 35-37 l/mp, în aceeași perioadă din 2018 era înregistrată o secetă atipică, fiind înregistrat un volum al precipitațiilor de numai un litru pe metrul pătrat. „Vârful acestui fenomen a fost consemnat în luna aprilie, când media precipitațiilor a fost de numai 1 (un) litru/mp. Lipsa precipitațiilor a continuat și pe parcursul lunii mai, cantitățile de precipitații și neuniforme ducând la instalarea secetei pedologice”, se spunea într-un raport din 2018 al Direcției Agricole Galați. În acest an, precipitațiile din aprilie și mai asigură pentru o vreme rezerva de apă din sol, dar odată cu creșterea temperaturilor această rezervă se va diminua. „Este o cantitate suficientă de apă în sol pentru că nu este cald. Această cantitate de precipitații nu va fi suficientă, sub nicio formă, în lunile iunie, iulie și august, când temperaturile vor fi foarte mari și evapo-transpirația din sol va fi ridicată. Acum, culturile sunt suficient aprovizionate cu apă din precipitații”, spune șeful Direcției Agricole Galați.

Primăvară cu minime apropiate de zero grade

Producțiile agricole au fost afectate și de temperaturile foarte scăzute. Potrivit lui Valentin Huciu, până la începutul lunii mai minimele nocturne au fost sistematic apropiate de zero grade Celsius, culturile fiind salvate de maximele care în cursul zilei urcau până la 18 grade: „Până la 1 mai am avut o problemă foarte rară, am avut temperaturi minime apropiate de zero grade. Norocul fermierilor și al nostru a fost că au fost temperaturi pozitive, de la 1-2 la 4 grade Celsius, ceea ce nu a impietat asupra dezvoltării normale a plantelor, pentru că ziua, în jurul orei 15.00, când este cel mai cald, am avut 17-18 grade Celsius”.

 Gerul din iarnă a distrus 80% din culturile de rapiță

Sunt înregistrate pierderi mari la culturile de rapiță, care au fost distruse de gerul din iarnă: „La rapiță am avut o problemă. Din cauza timpului nefavorabil din iarna trecută am întors circa 8.000 de hectare. De la 10.587 de hectare, am rămas acum în cultură cu 2.010 hectare. Restul culturilor de rapiță au fost distruse din cauza înghețului din iarnă”, spune șeful direcției Agricole Galați.

 Vor fi probleme și la vița-de-vie

Chiar în aceste zile sunt probleme la plantațiile de viță-de-vie, care, potrivit lui Valentin Huciu, vor fi afectate de mană și făinare: „A fost emisă avertizarea pentru combaterea manei, a făinării și dăunătorilor, la vița-de-vie, care necesită tratamentul de bază până pe la înflorirea viței-de-vie. De la începerea înfloririi, este indicat să nu intervenim cu tratamente fito-sanitare în plantațiile ocupate cu viță-de-vie. Deci obligația fermierilor care dețin suprafețe, sole, ocupate cu viță-de-vie este să facă tratamentul de bază, cu produse sistemice, pentru combaterea manei, a făinării și dăunătorilor”.

 Anul trecut, peste 27.000 ha de culturi au fost distruse

În 2018, au fost distruse de fenomene meteorologice nefavorabile culturile agricole de pe o suprafață de 27.736 de hectare, care reprezintă 11% din suprafața arabilă de pe Terasa Covurluiului. Seceta a afectat 17.167 ha, grindina, ploile abundente şi vântul puternic alte 7.699 ha, iar îngheţul şi temperaturile scăzute au afectat 868 ha. Valoarea totală a pagubelor se ridică la peste 17.200.000 lei, dintre care aproximativ 13.900.000 lei pe suprafeţele afectate de grindină, ploile abundente şi vântul puternic, peste 1.700.000 lei au fost daunele produse de secetă, iar 1.570.000 lei pagubele produse de îngheţ.

 

 

Comentarii