Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

„Cifrele Inventarului Forestier Naţional (IFN) sunt îmbucurătoare. În România avem păduri“, a declarat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneş.

Când şi cum stopăm tăierile ilegale de masă lemnoasă?

„Cifrele Inventarului Forestier Naţional (IFN) sunt îmbucurătoare. În România avem păduri“, a declarat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneş, la deschiderea lucrărilor celei de-a doua ediții a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 15.01.2019 - 20:27

Rezultatele IFN au fost prezentate la forum de către reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor (MAP). Concluzia generală a analizei rezultatelor Inventarului Forestier este că starea pădurilor e bună.

Perioada de tranziție de după revoluție a fost parcursă fără pierderi majore, ireversibile. Suprafața de pădure pe cap de locuitor este de 0,35 ha – peste media europeană, de 0,32 ha. Recoltăm 60% din creșterea pădurii – sub media europeană, de 70%.

„Dar nu vreţi să o comparăm şi la nivel de suprafaţă? Aproximativ 28% din suprafaţa României este fond forestier, ori media europeană este undeva pe la 33%, deci suntem sub aceasta“, a declarat pentru „România liberă“ coordonatorul campaniei pentru păduri a Green­peace, Ciprian Găluşcă.

Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, a spus: „În cadrul IFN, nu s-au cules date legate de tăierile ilegale sau legale. Au fost inventariaţi doar arborii, în pieţe de probă, indiferent dacă aceştia au făcut obiectul unor lucrări silvice. Operatorii de teren nu au verificat dacă arborii sau cioatele inventariate erau sau nu marcaţi/marcate, dacă mărcile erau sau nu false, dacă arborii au dispărut natural sau artificial. S-ar putea în ciclul III să avem în vedere o astfel de analiză, prin care studiul final să ne arate foarte clar cantitatea de masă lemnoasă tăiată ilegal în România“.

„Este adevărat, acest inventar nu vorbeşte despre tăierile ilegale din România“, a explicat pentru RL reprezentantul Greenpeace, adăugând că IFN „nu prinde în construcţia sa cifre, nu explorează fenomenul tăierilor ilegale în niciun fel şi nu reuşeşte să descrie ce se întâmplă în teren cu dispariţia masei lemnoase“.

 

Fără imagini prin satelit

Mai mult, metoda prin care se construieşte acest IFN nu e una dintre cele mai moderne. „În zilele noastre, accesul la imagini satelitare, care pot permite analize foarte punctuale şi în detaliu asupra pădurilor din România, este recomandat“, a spus Găluşcă.

Ca evaluare generală, importantă este estimarea „lemnului dispărut“ din păduri, la nivelul a 60% din creșterea pădurilor, ceea ce arată o exploatare sustenabi­lă a resurselor forestiere – a mai explicat ministrul Deneş.
Ciprian Găluşcă povesteşte unul dintre cazurile grave dezvăluite de Greenpeace România.

Este vorba despre o „tăiere ilegală într-o pădure cvasivirgină, în Caraş, la finele anului 2017, acolo unde pe teren am descoperit că se tăia din unul dintre cele mai valoroase tipuri de păduri pe care le avem în România, fără să fie respectat un moratoriu impus prin lege, care protejează aceste păduri de orice lucrare sau exploatare forestieră“.

„Am intervenit la faţa locului împreună cu activişti Greenpeace, şi am blocat exploatarea“, povesteşte Găluşcă. Cum a lucrat pentru acest caz Greenpeace? „Am folosit imagini satelitare gratuite, furnizate de Staţia Spaţială Europeană, unde putem să monitorizăm la o rezoluţie de 10 metri cam întreaga suprafaţă a României“.

 

Sondajele au marjă de eroare

Cum a realizat – şi în cât timp – Ministerul Apelor şi Pădurilor acest Inventar Forestier Naţional? Simplu: prin sondaj, în patru ani. Metoda, descrisă grosso-­modo, este următoarea: „Se delimitează nişte zone, în care se face o sondare. Să zicem că mergem în punctul A de pe hartă şi, în raza acelui punct, pe 50 de metri, ne uităm câţi arbori avem, dimensiunea, vârsta lor, diversitatea de specii ş.a.m.d.“, a explicat pentru RL ­coordonatorul campaniei Greenpeace.

Reprezentanţii statului folosesc această metodă vizuală „în foarte multe puncte de genul acesta, apoi extrapolăm şi încercăm să generăm o imagine de ansamblu asupra întregii suprafeţe de păduri pe care o avem în România“, a detaliat Ciprian Găluşcă.

Această metodă statistică are şi erori. „Ba, mai mult, e ca la un sondaj de opinie. Aceste zone de investigaţie vor fi aceleaşi peste ani de zile. Presupun că, dacă cineva îşi doreşte să genereze ace­eaşi imagine a ceea ce în­seamnă pădurea în România, poate să aleagă aproape strategic aceste puncte de supraveghere“, crede Găluşcă.

 

ONG-urile sunt mai bune la depistarea tăierilor ­ilegale decât autorităţile

În cât timp se poate face prin satelit un inventar forestier complet, digitalizat? Răspunsul Greenpeace e simplu: „În cât timp se doreşte. Ai nevoie de resurse umane pentru a procesa acele imagini şi, evident, de calculatoare care să proceseze imaginile respective“.

Aşadar, spune Ciprian Găluşcă, „dacă-ţi doreşti să o faci într-o lună de zile, o faci într-o lună de zile, nu e nicio problemă. De ce organizaţiile de mediu neguvernamentale sunt în stare să genereze mai multe hărţi digitale cu parcelele de pădure pe care le avem în România decât ministerul (n.r. – Apelor şi Pădurilor)?“, se întreabă pe jumătate retoric acesta.

„Întrebaţi la minister cât de digital e sistemul de monitorizare a pădurilor, a lucrărilor silvice. O să vedeţi că nu există un departament specializat care să facă genul acesta de muncă. Întrebarea e de ce trebuie să complicăm lucrurile şi să le lăsăm în cea­ţă“, insistă Găluşcă.

„Spune bine dl Tobescu“, a continuat reprezentantul Greenpeace, „că inventarul nu vorbeşte despre situaţia tăierilor. Ar trebui să accepte asta şi ministerul, şi ar trebui să găseas­că o soluţie pentru a clarifica situaţia“.

Ciprian Găluşcă amintește că „avem un Inspector al Pădurii, care în anul 2016 folosea imagini satelitare şi care un an şi jumătate mai târziu a fost blocat. Momentan, Inspectorul Pădurii nu mai foloseşte imagini satelitare“.
Inspectorul Pădurii este un sistem digital, o interfaţă a sistemului de trasabilitate a masei lemnoase pe care o avem în România.

Există posibilitatea ca ­undeva, în viitor, un nou Eminescu al României să scrie: „Fiind băiet, păduri aş fi cutreierat / Dacă aş mai fi avut ce“.

Comentarii

loading...