Intitulată “Returnarea sau restituirea bunurilor culturale în ţările lor de origine”, rezoluţia a fost adoptată prin consens, fără vot, de către cele 193 de ţări care alcătuiesc ONU.
Ea solicită “tuturor statelor membre în măsură să o facă să ajute statele afectate să lupte împotriva traficului de bunuri culturale provenind din săpături ilegale realizate în situri arheologice sau furate din muzee, biblioteci, arhive şi colecţii de manuscrise”.
Recunoscându-şi via preocupare faţă de “persistenţa traficului cu bunuri culturale şi faţă de efectele sale devastatoare asupra patrimoniului cultural al naţiunilor”, rezoluţia cere, de asemenea, “tuturor statelor membre crearea (…) unor servicii de poliţie specializate, responsabile exclusiv cu protecţia patrimoniului cultural”, în vederea investigării acestui trafic.
Textul reaminteşte, de asemenea, de primatul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) în lupta împotriva traficului şi invită statele membre, în cooperare cu UNESCO, “să continue să elaboreze sistematic inventare ale bunurilor lor culturale, în special în formă digitală”.
În ultimele luni, o dezbatere despre returnarea obiectelor de artă africană în ţărilor lor de origine a generat reacţii puternice, în special în Franţa, dar şi în Africa de Vest.
Istorici şi experţi în conservarea patrimoniului au pledat pentru o mai bună colaborare între ţările care deţin aceste artefacte şi cele care solicită restituirea lor.
Această dezbatere a fost marcată în special de către anunţarea de către Franţa a restituirii unui număr de 26 de artefacte revendicate de autorităţile din Benin, capturi de război ale armatei franceze în 1892.
În numeroase ţări de pe continentul african, cum ar fi Senegal, Coasta de Fildeş, Gabon şi Benin, există planuri pentru crearea de noi muzee şi pentru inaugurarea unora deja construite – ceea ce face din restituirea acestor artefacte un subiect extrem de important.
