Anunțuri
Publicitate
21.3 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
caută...
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Adriana Constantinescu
-
0
Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

Redacția
-
0
Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024
  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

PSG și Borussia Dortmund s-au calificat în semifinalele Ligii Campionilor

Cătălin Șerban
-
0
PSG și Borussia Dortmund s-au calificat în semifinalele Ligii Campionilor

Paris Saint-Germain s-a calificat în semifinalele Ligii Campionilor la fotbal, după ce a învins-o pe FC Barcelona cu scorul de 4-1 (1-1), marţi seara, în deplasare, în manşa secundă a sferturilor de finală, conform agerpres.ro.

După ce a câştigat pe Parc des Princes cu 3-2, FC Barcelona a plătit preţul faptului că a rămas în zece jucători după o jumătate de oră de joc.

Raphinha (12) a deschis scorul pentru catalani, dar PSG a înscris de patru ori până la final, prin Ousmane Dembele (40), Vitinha (54) şi Kylian Mbappe (61 – penalty, 89).

Meciul a fost arbitrat de românul Istvan Kovacs, care a avut parte de un meci dificil, tensionat, cu multe proteste la deciziile sale de ambele părţi.

Parizienii au început ofensiv meciul, dar Barca a înscris la prima sa acţiune de poartă, prin Raphinha (12), cu un şut la colţul scurt. Lewandowski a fost aproape de majorarea diferenţei (20), dar torpila expediată de atacantul polonez a trecut puţin peste poartă.

Oaspeţii au avut prima ocazie clară prin Mbappe (28), dar ter Stegen a fost providenţial.

Un minut mai târziu, fundaşul uruguayan Ronald Araujo l-a scăpat din marcaj pe Barcola, după care l-a agăţat în marginea careului, fiind eliminat corect de Kovacs. Din lovitura liberă care a urmat, Dembele a trimis pe lângă vinclu (32).

PSG a reuşit egalarea în finalul primei reprize (40), când Ousmane Dembele, fostul atacant al Barcelonei, a reluat sub transversală mingea centrată de penetrantul Barcola.

FC Barcelona, în zece oameni, a fost victimă sigură, portarul ter Stegen neputând face altceva decât să limiteze proporţiile scorului. El s-a opus golului la reluarea din cădere a lui Barcola (49), apoi Fabian Ruiz (52) a reluat pe lângă poartă din unghi.

În min. 54, Hakimi l-a angajat pe Vitinha, care a marcat cu un şut din marginea careului.

Imediat, FC Barcelona a avut şansa de a reveni în meci, însă mingea expediată de Gundogan (56) a lovit bara.

Lucrurile au mers din rău în mai rău pentru catalani, antrenorul Xavi fiind eliminat şi el (56), pentru proteste şi pentru că a şutat într-un obiect aflat în faţa băncii tehnice.

Joao Cancelo a comis penalty, cu un atac imprudent la Dembele, într-o situaţie care nu impunea aşa ceva. Mbappe a transformat fără probleme (61) şi PSG a trecut în avantaj la general.

Barca a mai avut o zvâcnire, în min. 73, când Donnarumma a respins şutul lui Lewandowski, iar apoi Marquinhos l-a blocat pe Ferran Torres.

Echipa antrenată de Luis Enrique (fost tehnician al catalanilor) a mai înscris o dată, la capătul unui contraatac supranumeric, prin Mbappe (89), după ce ter Stegen respinsese şuturile lui Mbappe şi Asensio.

Parizienii, care nu mai atinseseră semifinalele din 2021, vor juca în penultimul act contra Borussiei Dortmund.

Pe Estadi Olimpic de Montjuic, în faţa a 50.309 spectatori, au evoluat echipele:
FC Barcelone: Ter Stegen (căpitan) – Kounde, Araujo, Cubarsi, Cancelo (Joao Felix, 82) – Pedri (Ferran Torres, 62), Gundogan – Frenkie De Jong (Fermin Lopez, 82) – Yamal (Inigo Martinez, 34), Lewandowski, Raphinha. Antrenor: Xavi.
PSG: Donnarumma – Hakimi, Marquinhos (căpitan), L. Hernandez, Nuno Mendes – Zaire-Emery (Ugarte, 80), Vitinha, Fabian Ruiz (Asensio, 77) – O. Dembele (Kolo Muani, 88), Mbappe, Barcola (Lee Kang-in, 77). Antrenor: Luis Enrique.

Arbitru: Istvan Kovacs; arbitri asistenţi: Vasile Florin Marinescu, Ovidiu Artene; al patrulea oficial: Horaţiu Feşnic (toţi din România)
Cartonaşe galbene: I. Martinez (40), Mbappe (40), Ruiz (45+1), Lewandowski (50), Marquinhos (62), Gundogan (65), Donnarumma (87), Raphinha (90+7), Fermin Lopez (90+7).
Cartonaş roşu: Araujo (29).

Borussia Dortmund a trecut de Atletico Madrid cu scorul de 4-2(2-0), după ce în tur Atletico Madrid câștigase cu 2-1

Borussia Dortmund s-a calificat în semifinalele Ligii Campionilor la fotbal, după ce a învins-o spectaculos pe Atletico Madrid cu scorul de 4-2 (2-0), marţi seara, pe teren propriu, în manşa secundă a sferturilor de finală.

Borussia a reuşit să întoarcă scorul după ce Atletico se impusese cu 2-1 în prima manşă.

Echipa antrenată de Edin Terzic s-a impus prin golurile marcate de Julian Brandt (34), Ian Maatsen (39), Niclas Fullkrug (71) şi Marcel Sabitzer (74), după ce Atletico egalase la un moment dat prin autogolul lui Mats Hummels (49) şi reuşita lui Angel Correa (64).

Borussia nu mai atinsese semifinalele competiţiei din sezonul 2012/13.

Gazdele au început în forţă şi doar intervenţia providenţială a lui Azpilicueta (3) în faţa lui Sabitzer a împiedicat deschiderea scorului.

Imediat madrilenii au dat replica, dar Morata a ratat ţinta după lansarea sa de către Griezmann (5).

BVB a deschis scorul prin Brandt (34), după o pasă de excepţie venită de la fundaşul Hummels. După ce Oblak a reţinut mingea expediată de Emre Can (38), ”galben-negrii” şi-au dublat avantajul (39), prin fundaşul Ian Maatsen, care a înscris cu un şut la colţul lung din unghi.

Atleti, la care portarul român Horaţiu Moldovan a fost rezervă, a început excelent repriza secundă şi a redus din diferenţă cu multă şansă (49): Hermoso a reluat cu capul mingea centrată din corner de Griezmann, iar Mats Hummels a încercat să respingă, dar a deviat mingea în plasa propriei porţi.

Angel Correa a ratat o situaţie bună (57), dar apoi tot el a reuşit egalarea (64), cu un şut din careu, după ce Kobel respinsese lutul lui Rodrigo Riquelme.

Echipa antrenată de Diego Simeone s-a relaxat prea repede, iar Borussia a dominat total restul meciului, reuşind să obţină o victorie meritată.

Brandt a centrat ideal pentru vârful Fullkrug, care a reluat superb la colţul lung cu capul (71), aducând din nou în avantaj echipa gazdă.

”Los colchoneros” au acuzat şocul şi au mai primit un gol (74): Emre Can l-a găsit în careul advers pe Brandt, care l-a angajat pe Fullkrug, dar şutul atacantului a fost respins de Gimenez, mingea ajungând la internaţionalul austriac Sabitzer, care a găsit un culoar prin care a strecurat mingea.

Oblak a mai avut două intervenţii salutare până la final, într-o situaţie de unu la unu cu Fullkrug (81) şi la şutul la vinclu al lui Sabitzer (87).

În penultimul act, Borussia o va înfrunta pe Paris Saint-Germain, care a eliminat-o pe FC Barcelona (2-3 şi 4-1).

În faţa a 81.365 de spectatori prezenţi pe Signal Iduna Park au evoluat echipele:

Dortmund: Kobel – Ryerson, Hummels, N. Schlotterbeck, Maatsen – Sabitzer, Can (căpitan) – J. Brandt (M. Reus, 90) – Adeyemi (Bynoe-Gittens, 66), Fullkrug, Sancho (Ozcan, 86). Antrenor: Edin Terzic.
Atlético Madrid: Oblak – N. Molina (Barrios, 46), Witsel, Jose Maria Gimenez, Azpilicueta (Rodrigo Riquelme, 46), Hermoso – Marcos Llorente, Koke (căpitan), De Paul (Saul Niguez, 84) – Griezmann, Alvaro Morata (A. Correa, 46). Antrenor: Diego Simeone.

Arbitru: Slavko Vincic (Slovenia).
Cartonaşe galbene: Azpilicueta (30), Ryerson (43), Hermoso (45+1).

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

SUA va ajuta prudent Ucraina și Israelul

Cătălin Șerban
-
0
SUA va ajuta prudent Ucraina și Israelul

Noile proiecte de ajutor american pentru Ucraina şi Israel, anunţate luni de şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, vor fi utile celor două ţări, a reacţionat marţi Casa Albă, deşi cu prudenţă, notează AFP, preluat de agerpres.ro.

“S-ar părea că, la prima vedere, propunerea preşedintelui Camerei ne va ajuta să livrăm într-adevăr ajutor Ucrainei şi Israelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului american John Kirby.

“Câteva detalii în plus” vor fi, totuşi, necesare pentru ca preşedintele Joe Biden să se poziţioneze pentru sau împotriva acestor texte, a declarat presei purtătorul de cuvânt în avionul prezidenţial în drum spre o vizită de campanie în Pennsylvania.

Luni seara, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a anunţat că va supune la vot săptămâna aceasta patru texte separate: unul pentru a ajuta Ucraina, unul pentru Israel, al treilea pentru “întărirea aliaţilor noştri din regiunea Indo-Pacific” şi ultimul pentru a “adopta măsuri suplimentare pentru contracararea adversarilor noştri şi consolidarea securităţii naţionale”.

Un pachet de 60 de miliarde de dolari în asistenţă militară şi economică pentru Ucraina a fost adoptat de Senat, cu majoritate democrată, în februarie. Dar republicanii din Camera Reprezentanţilor refuză să examineze textul, printre altele, din cauza unui diferend pe problema imigraţiei.

Noul lot de texte anunţat luni, dacă va fi adoptat de Camera cu majoritate republicană, va fi apoi studiat de Senat cu majoritate democrată, înainte de a ajunge eventual pe biroul lui Joe Biden pentru ca acesta să promulgă textele.

Preşedintele democrat a discutat luni cu “speakerul” Mike Johnson şi a insistat pe lângă acesta din urmă despre “necesitatea de a avansa săptămâna în curs în Cameră” asupra acestui dosar din cauza urgenţei situaţiei, a mai declarat John Kirby.

Ucraina duce o lipsă disperată de muniţie în războiul său împotriva Rusiei, iar creditele americane sunt epuizate. Israelul, la rândul său, s-a confruntat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu un atac direct şi fără precedent al Iranului, în contextul unor tensiuni regionale foarte ridicate.

Ajutorul promis Israelului, dar și Ucrainei ar putea fi votat în Congresul SUA

În timpul unei convorbiri telefonice de duminică între președintele Joe Biden și liderii Congresului, a existat un „acord” privind ajutorul rapid atât Israelului, cât și Ucrainei, potrivit defenseromania.ro.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

BEC a respins candidaturile Partidului Diaspora Unită și a independentului Paul Octavian Jurma

Cătălin Șerban
-
0
BEC a respins candidaturile Partidului Diaspora Unită și a independentului Paul Octavian Jurma

Biroul Electoral Central(BEC) a respins, marţi, lista candidaturilor propuse de Partidul Diaspora Unită la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, precum şi candidatura independentă a lui Paul Octavian Jurma, conform agerpres.ro.

Potrivit deciziei luate de BEC în şedinţa de marţi, candidaturile propuse de Partidul Diaspora Unită au fost respinse, având în vedere că lista de susţinători cuprinde doar 190.323 semnături conforme, faţă de 200.000 necesare.

De asemenea, candidatura lui Paul Octavian Jurma a fost respinsă deoarece listele de susţinători cuprind doar 2.081 semnături din cele 100.000 necesare.

Totodată, BEC a admis în parte candidaturile propuse de Partidul Alternativa Dreaptă la alegerile europarlamentare, fiind respinsă candidatura persoanei care se afla pe locul trei al listei pe motiv că acesta face parte din alt partid.

Pe de altă parte, BEC a admis listele de candidaţi propuse pentru europarlamentare de Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei), Alianţa Politică România Socialistă, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, precum şi a candidatului independent Paula Marinela Pîrvănescu.

Anterior, BEC a admis listele de candidaţi propuse de Alianţa electorală PSD PNL şi Partidul S.O.S. România.

Un număr de 15 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi 7 candidaţi independenţi s-au înscris la alegerile europarlamentare din 9 iunie, potrivit anunţului BEC din 10 aprilie, când s-a încheiat termenul pentru depunerea candidaturilor.

BEC a precizat că se va pronunţa privind admiterea sau respingerea candidaturilor depuse, după parcurgerea tuturor etapelor, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor fiind data de 29 aprilie. 

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ucraina a conceput un submarin electric ce va putea lansa torpile

Cătălin Șerban
-
0
Ucraina a conceput un submarin electric ce va putea lansa torpile

Inginerii ucraineni dezvoltă un nou submarin care poate lansa torpile, potrivit Kyiv Post, conform monitorulapararii.ro.

Ambarcaţiunea, cunoscută sub numele de „Kronos”, a fost testată cu succes pentru o posibilă utilizare militară.

Se presupune că nava poate călători în linişte cu o viteză de 50 de kilometri pe oră şi poate transporta o încărcătură utilă de explozivi, sau 10 persoane.

Conceptul aparţine startup-ului Highland Systems din Emiratele Arabe Unite. Submarinul este electric şi are un design inspirat din forma unei pisici de mare, dar seamănă şi cu o navă spaţială.

Submarinul este conceput pentru folosinţă comercială, misiuni de căutare-salvare sau misiuni de luptă.

Nava are o lungime de 10 metri şi poate transporta o încărcătură maximă de 10 tone.

Submarinul poate fi echipat cu şase minitorpile, capabile să lovească navele inamice sau facilităţile portuare.

Un submarin nuclear cu dimensiuni impresionante a fost testat de Rusia în weekend

Belgorod este considerat a fi cel mai mare submarin dezvoltat oriunde în lume în ultimii 30 de ani, a fost încercat în Marea Albă, în weekend, potrivit presei de stat ruseşti.

După ce va primi aprobarea pentru utilizare, nava va fi capabilă să lanseze lovituri nucleare cu şase torpile Poseidon intercontinentale.

De asemenea, va acţiona ca o navă-mamă pentru submarine mai mici, cu scufundări adânci, având braţe robotizate care pot manipula sau chiar tăia cablurile vitale care se află pe fundul mării.

Royal Navy a anunţat la începutul acestui an că va desfăşura o navă-spion specială pentru a opri astfel de submarine, care sabotează interesele Marii Britanii.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Rishi Sunak își dorește ca Benjamin Netanyahu să aibă „ sânge rece” după atacul Iranului de sâmbătă

Cătălin Șerban
-
0
Rishi Sunak își dorește ca Benjamin Netanyahu să aibă „ sânge rece” după atacul Iranului de sâmbătă

Premierul britanic, Rishi Sunak, l-a chemat marţi pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, să dea dovadă de “sânge-rece” după atacul Iranului împotriva Israelului din weekend, subliniind că o escaladare “nu este în interesul nimănui”, potrivit Downing Street, notează AFP, preluat de agerpres.ro.

În cursul unei discuţii telefonice marţi după-amiază, Rishi Sunak a subliniat că “o escaladare semnificativă nu este în interesul nimănui şi nu va face decât să agraveze lipsa de securitate în Orientul Mijlociu”. “Este momentul să dăm dovadă de sânge-rece”, a spus el.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Downing Street, şeful guvernului britanic a declarat că Iranul “a făcut o gravă greşeală de calcul şi este din ce în ce mai izolat pe scena internaţională, G7 coordonând un răspuns diplomatic”.

Reiterând “sprijinul neclintit al Marii Britanii pentru securitatea Israelului şi securitatea regiunii”, Rishi Sunak a mai subliniat că rămâne “serios îngrijorat de agravarea crizei umanitare” în Fâşia Gaza, îndemnând Israelul să deschidă noi căi umanitare “cât mai repede posibil”.

Pe de altă parte, prim-ministrul britanic s-a declarat “profund dezamăgit de faptul că Hamas a blocat în weekend acordul care ar fi salvat vieţi ale palestinienilor şi ar fi asigurat eliberarea în siguranţă a ostaticilor”.

Luni, şeful diplomaţiei de la Londra, David Cameron, a cerut Israelului să nu lanseze represalii împotriva Iranului, pentru a evita escaladarea.

VIDEO: Netanyahu, întâmpinat cu strigăte şi fluierături la Londra

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a fost întâmpinat vineri (23 martie) de sute de protestatari în fața Downing Street, în timp ce furia tot mai mare față de reforma sa judiciară l-a urmărit la Londra.

Întâlnirea lui Netanyahu cu Sunak a durat mai puțin de o oră.

Televiziunile se așteptau să poată filma începutul întâlnirii dintre cei doi, dar acest lucru pare să fi fost anulat.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ciolacu vrea să-i aducă acasă pe românii din Qatar

Cătălin Șerban
-
0
Ciolacu vrea să-i aducă acasă pe românii din Qatar

„ Sunt ferm convins că în Qatar câştigaţi mult mai bine financiar decât aţi fi câştigat în România în acest moment. Eu sper din tot sufletul, nu numai cifrele care ne arată acest trend de creştere în România, care s-a datorat în primul şi în primul rând unei perioade de stabilităţi politice într-o perioadă de criză, de această dată şi de securitate, nu numai energetică sau pandemie, şi sper din tot sufletul ca împreună cu colegii mei până la sfârşitul mandatului să menţinem acest ritm de creştere”, le-a spus românilor Marcel Ciolacu, conform actualitate.org.

El a declarat că şi-ar dori ca românii din Qatar să revină în ţară.

„Este evident că mi-aş dori să reveniţi în România, mai ales după cele povestite de domnul ambasador cât de implicaţi sunteţi şi cât de mult aţi dus la dezvoltarea proiectelor majore din Qatrar. Mi-aş dori foarte mutl să găsim acele proiecte provocatoare pentru modelul dumneavoastră de aşteptare şi în România”, a declarat premierul.

Acesta a amintit că în România sunt derulşate investiţii de aproape 100 de miliarde, dar că „suntem restanţi în continuare în zona de sănătate, în zona de educaţie”.

În ceea ce priveşte problemele românilor din Qatar, premierul a spus că este la curent cu „provocarea cu sistemul de pensii” şi că se caută soluţii „să depăşim acest moment”.

Statul Qatar va avea investiții în România de 15 miliarde de euro, anunță premierul Ciolacu

Vizita premierului Marcel Ciolacu în Qatar, în perioada 16 aprilie-17 aprilie 2024, are ca principal obiectiv “dezvoltarea în România a unor proiecte de investiții în valoare de 15 miliarde de euro”, a anunțat Guvernul României.

De asemenea, prim-ministrul României se va întâlni cu reprezentanți ai comunităților de români din Qatar.

”Statul Qatar este un partener comercial important al României în regiunea Golfului, iar atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro va contribui la consolidarea colaborării noastre economice și politice. Avem proiecte clare și mature pentru investitorii din Qatar. Poziția strategică, parcursul ascendent al economiei și oportunitățile oferite de fondurile europene sunt argumente ce susțin atractivitatea investițională a României”, a afirmat premierul Ciolacu.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

20 de țări vor cumpăra 500000 de obuze pentru Ucraina din afara Europei

Cătălin Șerban
-
0
20 de țări vor cumpăra 500000 de obuze pentru Ucraina din afara Europei

Premierul ceh Petr Fiala a declarat marţi că 20 de ţări s-au angajat să cumpere o jumătate de milion de obuze pentru Ucraina din afara Europei, notează AFP, preluat de agerpres.ro.

Republica Cehă a luat iniţiativa unei operaţiuni internaţionale de strângere de fonduri care vizează achiziţionarea de muniţie pentru armata ucraineană, de care duce lipsă în războiul său împotriva Rusiei.

Ţările UE s-au angajat să furnizeze Kievului un milion de obuze până la sfârşitul lui martie, dar, din cauza lipsei unor capacităţi de producţie suficiente, nu au fost în măsură să le livreze.

Praga a dat însă asigurări că a identificat stocuri importante de obuze, pentru un total de aproximativ 800.000 de bucăţi, disponibile pentru cumpărare din afara continentului european.

“Sunt bucuros că în prezent aproximativ douăzeci de ţări s-au alăturat iniţiativei noastre, din Canada până în Polonia, inclusiv Germania şi Olanda”, a declarat Petr Fiala în cursul unei vizite la Washington.

“Mulţumită lor, suntem capabili să furnizăm 500.000 de obuze. Cred că vor urma şi alte livrări”, a adăugat el.

Prim-ministrul ceh indicase anterior că primele livrări ar putea avea loc în iunie.

Printre ţările participante la această iniţiativă se numără şi statele baltice, Belgia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Portugalia şi Slovenia, a informat presa cehă.

Potrivit şefului guvernului de la Praga, nu există niciun motiv pentru care ţările donatoare să nu poată “furniza suplimentar un milion de obuze în următoarele douăsprezece luni”.

Potrivit Financial Times, achiziţia acestor 800.000 de obuze ar costa 1,5 miliarde de dolari.

Dar Tomas Kopecny, comisarul ceh pentru reconstrucţia Ucrainei, a estimat marţi la radioul ceh că ar putea costa de două ori mai mult.

Secretarul general NATO: Aliații fac prea puțin în timp ce Ucraina rămâne fără muniție

Ucraina rămâne fără muniție în războiul său împotriva invaziei Rusiei, iar membrii NATO nu fac suficient pentru a ajuta Kievul, a declarat, joi, secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, potrivit antena3.ro.

În comentarii neobișnuit de tranșante privind acest război, Stoltenberg a arătat că aliații NATO au capacitatea de a oferi mai mult Ucrainei, dar trebuie să dea dovadă de voință politică pentru a face acest lucru, scrie Reuters.

“Ajutorul fără precedent din partea aliaților NATO a ajutat Ucraina să supraviețuiască, ca națiune independentă. Dar Ucraina are nevoie de și mai mult sprijin și are nevoie de el acum”, a declarat Stoltenberg la sediul NATO din Bruxelles.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Jens Stoltenberg: România are un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO

Cătălin Șerban
-
0
Jens Stoltenberg: România are un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO, a spus Jens Stoltenberg, șeful NATO, după discuția avută marți cu președintele Klaus Iohannis, potrivit jurnalul.ro.

Secretarul general al NATO a scris marți, pe platforma X, că a avut o „discuție bună” cu președintele Klaus Iohannis despre susținerea pentru Ucraina.

„Îi încurajez pe toți aliații să caute pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană. România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina”, susține șeful NATO.

Anterior, președintele Klaus Iohannis anunțase că a avut marți o discuție telefonică cu Jens Stoltenberg.

„Tocmai am avut o discuție substanțială cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, axată pe situația de securitate din Ucraina și din Marea Neagră”, a scris președintele Klaus Iohannis, marți, pe platforma X.

Armata Română și NATO adoptă măsuri sporite pe Flancul Estic, după ce Rusia a atacat obiective de la granița României

Ministerul Apărării Naționale al României anunță că a luat măsuri de consolidare a apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, în colaborare cu țările aliate.

Mesajul MApN vine ca reacție la atacurile cu drone realizate de Rusia în dimineața zilei de 24 iulie 2023. Rusia a atacat obiective aflate în regiunea Odessa a Ucrainei. Concret, au fost lovite două porturi ucrainene de la Dunăre, Reni și Ismail. În acea zonă, fluviul Dunărea delimitează frontiera dintre Ronânia – țară NATO – și Ucraina.

“Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul recentelor atacuri executate de forțele armate ale Federației Ruse împotriva unor ținte civile și a unor elemente de infrastructură critică din Ucraina situate în apropierea granițelor României, Biroul de presă al MApN face următoarele precizări:

Ministerul Apărării Naționale condamnă cu fermitate războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina și atacurile nejustificate și ilegale care vizează, împotriva tuturor regulilor internaționale și normelor morale și umanitare, populația civilă și elemente din infrastructura critică a Ucrainei.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, i-a trimis, marţi, procurorului general Alex Florenţa cererile de urmărire penală ale lui Petre Roman şi Gelu-Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei din iunie 1990

Cătălin Șerban
-
0
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, i-a trimis, marţi, procurorului general Alex Florenţa cererile de urmărire penală ale lui Petre Roman şi Gelu-Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei din iunie 1990

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, i-a trimis, marţi, procurorului general Alex Florenţa cererile de urmărire penală a lui Petre Roman şi Gelu-Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei din iunie 1990, conform agerpres.ro.

Potrivit unui comunicat al MJ Alina Gorghiu i-a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cursul zilei de marţi cererile de urmărire penală primite de la preşedintele României privindu-i pe Petre Roman, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare şi Gelu-Voican Voiculescu, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, pentru faptele ce fac obiectul aceluiaşi dosar.

“Este normal să existe un mare interes din partea publicului, să existe o emoţie în societate pentru că în acest dosar penal este vorba despre infracţiuni contra umanităţii. Mineriadele reprezintă o tragedie a istoriei noastre despre care românii însă aşteaptă adevărul iar cererile formulate astăzi reprezintă un semnal că ancheta avansează. Justiţia are obligaţia să clarifice lucrurile şi eu am toată convingerea că o va face”, a declarat Alina Gorghiu, citată în comunicat.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil “Cico” Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Practic, procurorii trebuie să refacă întreaga procedură, inclusiv să ceară aviz de la şeful statului pentru punerea sub acuzare a lui Ion Iliescu.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Boris Becker, despre Simona Halep: „Cred că tenisul mondial are nevoie de ea”

Cătălin Mihai
-
0
Boris Becker, despre Simona Halep: „Cred că tenisul mondial are nevoie de ea”

Fostul mare jucător german Boris Becker, prezent, marţi, la Bucureşti, la premiera filmului documentar Nasty, a declarat că tenisul mondial are nevoie de Simona Halep.

„Mă bucur că Simona a revenit, că a ieşit cu bine din această întâmplare, că poate juca tenis din nou. Cred că tenisul mondial are nevoie de Simona Halep. Mi-a plăcut să o văd la Miami şi cred că o vom vedea şi la Madrid. Este o jucătoare de top şi este normal să îşi încheie cariera pe terenul de tenis. Şi mă bucur că ea îşi doreşte să facă asta”, a spus el.

Întrebat dacă Simona Halep mai poate câştiga un titlu de Grand Slam, Boris Becker a răspuns: „Nu ştiu, este un drum lung pe care îl are de parcurs pentru a reveni. Eu îi doresc toate cele bune. Sigur că acum le avem pe Sabalenka, pe Iga Swiatek, pe Coco Gauff şi alte jucătoare tinere de valoare, însă Simona este o campioană. În acelaşi timp trebuie să îi dăm timp pentru a reveni la forma de dinainte”.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Armata israeliană l-a eliminat pe comandantul regiunii de coastă al Hezbollah

Cătălin Șerban
-
0
Armata israeliană l-a eliminat pe comandantul regiunii de coastă al Hezbollah

Armata israeliană (IDF) a anunţat că l-a eliminat pe comandantul regiunii de coastă al Hezbollah în urma unui atac aerian efectuat marţi, relatează The Times of Israel, potrivit romaniatv.net.

Israelul anunță că a mai ucis un lider Hezbollah. Ismail Yousef Baz, al cărui rang este echivalent cu cel al unui comandant de brigadă, a fost ţinta unui atac cu dronă în oraşul Ain Baal, în apropiere de Tyr. IDF afirmă că acesta era „un oficial senior şi un veteran al aripii militare a Hezbollah”, deţinând mai multe funcţii, ultima fiind cea de comandant al regiunii de coastă. „Ca parte a poziţiei sale, el a fost implicat în avansarea şi planificarea lansărilor de rachete şi de rachete antitanc spre statul Israel din zona de coastă din Liban”, a precizat armata israeliană, care a publicat şi imagini de la atac.

Loviturile israeliene în sudul Libanului au ucis marţi în total trei persoane, inclusiv comandantul de teren al Hezbollah, au declarat surse de securitate libaneze citate de Reuters. Ismail Baz a fost ucis într-o lovitură asupra unei maşini în apropierea oraşului Ain Ebel din sudul Libanului. Hezbollah a emis o declaraţie în care deplânge moartea lui Baz, dar nu a oferit detalii despre rolul său în cadrul organizaţiei.

Lovituri israeliene separate asupra a două vehicule în apropierea oraşului Chehabiyeh din sudul ţării au ucis cel puţin doi membri Hezbollah, au declarat o sursă de securitate şi un oficial al apărării civile.

Hezbollah şi Israelul au schimbat aproape zilnic focuri de armă, în paralel cu războiul din Gaza, în cele mai grave ostilităţi de când au purtat un război major, în 2006.

Luptele au provocat moartea a cel puţin 370 de libanezi, dintre care peste 240 de luptători Hezbollah şi 68 de civili, potrivit unui bilanţ al Reuters, şi au alimentat îngrijorarea cu privire la potenţialul unei noi escaladări între inamicii regionali. Optsprezece israelieni, soldaţi şi civili, au fost ucişi.

Armata israeliană confirmă uciderea unui comandant al Hezbollah

Armata israeliană a confirmat joi că a ucis, într-un atac întreprins cu o zi înainte în Liban, un comandant al mişcării islamiste libaneze Hezbollah şi pe alţi doi asociaţi ai acestuia, informează AFP, potrivit agerpres.ro.

“Ieri seara, un comandant al forţelor Radwan ale Hezbollah, Ali Mohammed al-Debs, adjunctul său Ibrahim Issa şi un alt terorist au fost ucişi”, a declarat într-un comunicat armata israeliană, care susţine că i-a “eliminat”.

O sursă din domeniul securităţii a anunţat înainte că trei membri ai mişcării Hezbollah au fost ucişi miercuri într-un atac, informaţie ce nu a fost confirmată până acum de mişcarea libaneză sau de armata israeliană.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

BEC a stabilit că alegătorii ce au domiciliul în străinătate și reședința în țară din 11 aprilie nu vor vota la alegerile locale

Cătălin Șerban
-
0
BEC a stabilit că alegătorii ce au domiciliul în străinătate și reședința în țară din 11 aprilie nu vor vota la alegerile locale

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat, marţi, o hotărâre care prevede că alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024, nu-şi pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din acest an, potrivit agerpres.ro.

Potrivit documentului menţionat, în cazul alegătorului cu domiciliul în străinătate care şi-a stabilit reşedinţa în ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, acesta îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

De asemenea, hotărârea prevede că, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în ţară, care şi-a stabilit reşedinţa într-o altă unitate
administrativ-teritorială din ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

Alegătorul, care îşi exercită dreptul de vot în acest caz, este radiat din lista electorală permanentă existentă la secţia de votare din ţară în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, transmisă prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Totodată, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în ţară care şi-a stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024 îşi va putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi are domiciliul.

“Actul de identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă. În plus, proba reşedinţei se poate face şi cu dovada de reşedinţă, care constă în menţiunea privind reşedinţa înscrisă pe un document care va însoţi cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate şi cartea de identitate provizorie”, mai stabileşte hotărârea BEC.

Hotărârea adoptată de BEC se referă la aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Românii din diaspora intră-n politica mare

Tot mai mulți români din diaspora intră-n politica mare a bătrânului continent. Încă din primii ani de după 2000, i-am încurajat pe mulți să se înscrie în partidele tradiționale, bazându-mă pe bazinul electoral tot mai extins al românilor cu drept de vot.

La început, era greu. Mulți concetățeni erau considerați din lumea a treia. Erau respectați pentru munca lor, dar nu aveau prestigiu și recunoaștere.

Am sfătuit, în urmă cu mai mulți ani, un prieten din fostul PNȚCD, posedat de morbul politic să se înscrie într-un partid conservator. El lucra pe moșiile unui fost senator creștin-democrat, în zona marilor lacuri din Nordul Italiei. S-a înscris, în cele din urmă, și a prezentat câteva sute de voturi plauzibile! Avea copiile cărților de alegători ale conaționalilor. I-a uimit pe mahării italieni. Extrem de iritați, chiar nervoși, aceștia au spus că un român nu poate face jocurile lor politice. I-au propus un post în administrația locală! Românul nu a acceptat și a continuat munca pe plantația fostului parlamentar.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Germania susține aderarea completă a României la Spațiul Schengen

Cătălin Șerban
-
0
Germania susține aderarea completă a României la Spațiul Schengen

Ministrul federal de Interne al Germaniei, Nancy Faeser, a declarat că ţara sa sprijină aderarea completă a României la Spaţiul Schengen, adică şi cu graniţele terestre, potrivit observatornews.ro.

“Vorbim de 14 ani în care România a îndeplinit toate condiţiile şi următorul pas trebuie să fie aderarea completă. De aceea va exista în continuare întregul sprijin al cancelarului federal şi al meu în vederea aderării complete a României la Spaţiul Schengen”, a afirmat Faeser.

“Sprijinim în continuarea aderarea completă a României la Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre. Schengen este o realizare importantă a proiectului nostru european şi acum este foarte important să arătăm solidaritate şi forţă. Compromisul pe care l-a menţionat deja domnul ministru cu Austria care a intrat în vigoare aproximativ acum două săptămâni, cu aderarea cu graniţele maritime şi aeriene, a intrat deja în vigoare. Nu este suficient. Vorbim de 14 ani în care România a îndeplinit toate condiţiile şi următorul pas trebuie să fie aderarea completă. De aceea va exista în continuare întregul sprijin al cancelarului federal şi al meu în vederea aderării complete a României la Spaţiul Schengen”, a declarat Nancy Faeser, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, potrivit News.ro.

Ministerul român de Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit cu omologul german, Nancy Faeser
Nancy Faeser a avut o întâlnire cu omologul său român, Cătălin Predoiu, în cadrul căreia a fost abordat şi subiectul migraţiei.

“Am discutat şi despre migraţie şi succesul repurtat în Parlamentul European în materie de azil şi migraţie. Este o realizare foarte importantă. După ani de discuţii şi de divizare în interiorul Europei, mă bucur că am ajuns la un consens în privinţa acestui pact şi doresc să mulţumesc încă o dată domnului ministru şi României pentru buna colaborare. Sistemul european comun pentru azil şi migraţie este foarte important şi poate funcţiona foarte bine numai în comun pentru protecţia refugiaţilor. Protejăm oamenii care se refugiază la noi de teroare, de război, de alte lucruri, însă acest lucru nu poate fi realizat decât împreună şi acum vom beneficia de o împărţire mai corectă. Vom combate cu succes această migraţie ilegală pentru că poţi avea succes şi să îi descurajezi pe oameni de la intrarea dacă văd că au şanse puţine de a trece frontiera”, a mai afirmat ministrul de Interne german.

Tudorache despre Schengen: Întrebarea este dacă prețul plătit pentru a stoarce o decizie pe 30 decembrie este unul corect

Întrebarea este dacă preţul plătit pentru a stoarce o decizie pe 30 decembrie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene este unul corect, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul Dragoş Tudorache, din grupul Renew, conform agerpres.ro.

“Depinde în ce şcoală de gândire te afli. Cei care pretind că, fiind acolo, au înţeles exact ceea ce vor austriecii şi zic, domnule, noi ştim sigur că undeva anul ăsta o să găsim momentul politic în care să întoarcem Austria şi pentru terestre şi, după ce o să treacă şi alegerile la ei, o să fie bine. Eu sunt oarecum rezervat faţă de cei care sunt în acea şcoală de gândire”, a declarat Tudorache în cadrul unui briefing pentru jurnaliştii români de la Strasbourg.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Spania a câștigat organizarea Campionatului Mondial de handbal feminin din 2029

Cătălin Mihai
-
0
Spania a câștigat organizarea Campionatului Mondial de handbal feminin din 2029

Consiliul Federaţiei Internaţionale de Handbal (IHF) a desemnat Spania drept gazda Campionatului Mondial de handbal feminin din 2029.

Alegerea candidaturii spaniole a fost singura opţiune rămasă în cursă, după ce varianta unei candidaturi comune a Chinei şi Rusiei a căzut din cauza sancţiunilor impuse Rusiei ca urmare a războiului din Ucraina.

Candidatura Spaniei a fost apreciată în unanimitate de membrii consiliului IHF, ca urmare a succesului organizatoric înregistrat aici la ediţia din 2021 a Campionatului Mondial feminin.

„Principalul nostru punct forte a fost succesul organizatoric de la Mondialul din 2021, deşi s-a disputat într-un moment foarte dificil din cauza pandemiei de Covid 19”, a spus preşedintele Federaţiei spaniole de handbal, Francisco Blazquez, la atribuirea organizării competiţiei. 

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Stoltenberg, după discuția purtată cu Klaus Iohannis: „România este esenţială pentru apărarea Flancului Estic al NATO”

Cătălin Mihai
-
0
Stoltenberg, după discuția purtată cu Klaus Iohannis: „România este esenţială pentru apărarea Flancului Estic al NATO”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți seară, după discuţia cu preşedintele Klaus Iohannis, că România este esenţială pentru apărarea Flancului Estic al Alianţei şi va continua să sprijine Ucraina.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, marţi seară, că a avut o discuţie bună cu preşedintele Klaus Iohannis despre sprijinul pentru Ucraina.

„Încurajez toţi aliaţii să caute foarte atent (în propriile arsenale) pentru a livra mai multă muniţie şi apărare antiaeriană. România este esenţială pentru apărarea Flancului Estic al NATO şi s-a angajat să sprijine Ucraina”, a transmis Jens Stoltenberg.

Anterior, Klaus Iohannis a anunţat că a avut, marţi, o discuţie telefonică substanţială cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg despre situaţia de securitate din Ucraina şi din Marea Neagră.

„România a sprijinit puternic Ucraina încă din prima zi şi vom continua cu fermitate”, a afirmat şeful statului.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Probleme pe aeroportul din Dubai. Zbourile au fost deviate

Stancu Alexandru
-
0
Probleme pe aeroportul din Dubai. Zbourile au fost deviate

Aeroportul Internațional din Dubai a deviat temporar zborurile la sosire marți, 16 aprilie 2024, până la îmbunătățirea condițiilor meteorologice, au anunțat oficialii, adăugând că plecările vor continua să fie operate, scrie Reuters.

Operațiunile de la DXB au fost suspendate timp de 25 de minute mai devreme în cursul zilei, din cauza unei furtuni.

Inundațiile masive care au lovit orașul-stat Dubai au avut un impact semnificativ asupra activităților aeroportuare, cu zeci de zboruri anulate și redirecționate. Cel puțin 21 de zboruri de plecare și 24 de zboruri de sosire au fost afectate, în timp ce trei zboruri au fost redirecționate către alte aeroporturi, conform unui anunț făcut marți de autoritățile aeroportuare.

Această decizie a fost luată ca urmare a condițiilor meteorologice extreme care au afectat Dubaiul, cu precipitații abundente și inundații generalizate. Aeroportul din Dubai, cunoscut pentru aglomerația sa și pentru fiabilitatea operațiunilor sale, a fost nevoit să facă față unor provocări semnificative ca urmare a acestor condiții meteorologice nefavorabile.

Orașul-stat a fost lovit de ploi torențiale, care au dus la căderea a peste 120 de litri de apă pe metrul pătrat, o cantitate care depășește de mult media anuală tipică pentru această regiune deșertică. Precipitațiile continue au dus la inundații masive în întregul oraș, afectând casele, drumurile și infrastructura locală.

Autoritățile aeroportuare au anunțat că măsura devierii curselor care urmau să aterizeze la Dubai va rămâne în vigoare până când condițiile meteorologice se vor îmbunătăți. În ciuda acestor perturbări majore, operațiunile de plecare vor continua să fie operate, însă cu precauții sporite pentru siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Vin ploile și scad temperaturile! Prognoza meteo pe regiuni, până pe 28 aprilie

Cătălin Mihai
-
0
Vin ploile și scad temperaturile! Prognoza meteo pe regiuni, până pe 28 aprilie

Specialiștii de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) au emis prognoza de specialitate, valabilă până pe 28 aprilie 2024. Astfel, în perioada următoare, vremea va intra într-un proces semnificativ de răcire în întreaga ţară, iar probabilitatea pentru precipitaţii, sub formă de ploaie, dar şi mixte în zona montană înaltă, se va menţine ridicată.

În Banat, intervalul va debuta cu o vreme extrem de caldă pentru luna aprilie, cu temperaturi maxime cuprinse în general între 28 şi 31 de grade. Răcirea va fi accentuată în 17 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 12 grade, iar până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 13 – 15 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel încât spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime în jurul a 20 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în cazul temperaturilor minime, care vor prezenta o medie de peste 11 – 13 grade, în primele două nopţi, de numai 2 – 3 grade, în 19 şi 20 aprilie, ca ulterior să crească până spre 7 – 9 grade, la finalul intervalului. Vor fi ploi în 17 şi 18 aprilie, local însemnate cantitativ, iar perioade în care va ploua sunt probabile şi după data de 21 aprilie.

În Crişana, vremea va intra într-un proces de răcire, chiar accentuată în 17 şi 18 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 10 – 12 grade, iar până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 14 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel că spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime în jurul a 20 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în cazul temperaturilor minime, care vor prezenta o medie de 11 – 12 grade, în primele două nopţi, de numai un grad – maximum două grade, în 19 şi 20 aprilie, pentru ca ulterior să crească până spre 6 – 8 grade. Ploi se vor semnala în zilele de 17 şi 18 aprilie, local însemnate cantitativ, iar perioade în care va ploua sunt destul de probabile şi după data de 21 aprilie.

În Transilvania, răcirea vremii va fi accentuată după data de 17 aprilie. Astfel, până la finalul primei săptămâni, sunt prognozate temperaturi maxime în medie de 10 – 13 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată şi se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 18 – 19 grade. Media temperaturilor minime va fi de 8 – 10 grade, în primele nopţi, va scădea până la zero grade, în 20 aprilie, apoi va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 5 – 6 grade, la finalul intervalului. Ploi vor fi în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, local însemnate cantitativ, iar ulterior probabilitatea de precipitaţii se va menţine ridicată.

În Maramureş, vremea va intra într-un proces de răcire, chiar accentuată în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 10 – 12 grade. Până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 13 – 14 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel încât spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 17 – 18 grade. Media temperaturile minime va fi de 8 – 11 grade, în primele nopţi, va scădea până la zero grade în 20 aprilie, apoi va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 6 – 7 grade, la finalul intervalului. Vor fi ploi în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, local însemnate cantitativ, iar ulterior probabilitatea pentru intervale cu ploaie se va menţine ridicată.

În Moldova, vremea va fi extrem de caldă marţi (16 aprilie), cu temperaturi maxime cuprinse în general între 28 şi 31 de grade. În 17 aprilie, răcirea vremii va fi accentuată în partea nordică a regiunii, apoi se va resimţi în toată zona, astfel încât media temperaturilor maxime va scădea la 12 – 13 grade, iar până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 13 – 15 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, iar spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime în jurul a 20 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în cazul temperaturilor minime, care vor prezenta o medie de 12 – 13 grade, în primele nopţi, va scădea până la 2 – 3 grade, în data de 20 aprilie. Ulterior, se va înregistra o creştere uşoară şi treptată a valorilor termice, până la 6 – 8 grade la finalul intervalului. Va ploua în zilele de 17 şi 18 aprilie, însemnat cantitativ, iar perioade în care precipitaţiile vor fi prezente, după data de 21 aprilie.

În Dobrogea, regimul termic va fi mult mai ridicat decât în mod obişnuit până pe data de 17 aprilie, cu temperaturi maxime cuprinse, în general, între 27 şi 31 de grade şi minime de 13-15
grade. Răcirea se va resimţi şi în această regiune începând cu ziua de joi (18 aprilie), când valorile termice se vor apropia de normalul climatologic, astfel încât maximele se vor situa între 16 şi 18 grade, iar minimele vor fi de 6 – 8 grade. O încălzire uşoară şi treptată este posibilă spre finalul lunii, când sunt estimate temperaturi maxime în jurul a 20 de grade şi minime de 10 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi ridicată în perioada 18 – 22 aprilie, când vor fi posibile şi cantităţi de apă însemnate.

În Muntenia, marţi, vremea va fi extrem de caldă pentru această perioadă, călduroasă în timpul după-amiezelor, cu temperaturi maxime de 30 – 32 de grade. Ulterior, vremea va intra într-un proces de răcire, chiar accentuată după 18 aprilie şi în a doua jumătate a primei săptămâni sunt prognozate valori termice diurne în general de 15 – 16 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel încât spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 20 – 22 de grade. Media temperaturilor minime va fi de peste 12 – 14 grade, în primele nopţi, va scădea până la 4 grade, în perioada 19 – 23 aprilie, apoi va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 7 – 8 grade. Vor fi ploi începând cu a doua parte a nopţii de marţi spre miercuri (16/17 aprilie) şi până joi dimineaţa (18 aprilie), local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii se va menţine ridicată şi în zilele următoare (până în 22 aprilie), apoi acestea se vor semnala pe arii mai restrânse.

În Oltenia, pe parcursul zilei de marţi, 16 aprilie, vremea va fi extrem de caldă pentru această perioadă, călduroasă în timpul după-amiezelor, cu temperaturi maxime de peste 32 de grade. Răcirea va fi accentuată începând cu 17 aprilie, astfel încât în a doua jumătate a primei săptămâni sunt prognozate valori termice diurne în general de 15 – 16 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, iar spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 20 – 22 de grade. Totodată, media temperaturile minime va fi de peste 12 – 14 grade în primele nopţi, va scădea până la 4 – 5 grade, în perioada 19 – 23 aprilie, după care va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 7 – 8 grade, la finalul intervalului. Ploi se vor semnala începând din noaptea de marţi spre miercuri (16/17 aprilie) şi până joi dimineaţa (18 aprilie), local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii se va menţine ridicată şi în zilele de 21 şi 22 aprilie, iar în restul intervalului va fi mai redusă.

La munte, în primele două zile din interval, valorile termice vor fi cu mult peste normalul climatologic, cu o medie a temperaturilor maxime pentru întreaga zonă montană de 18 – 20 de grade şi minime, în general, de 6 – 8 grade. Scăderea de temperatură va fi accentuată în zilele următoare, astfel încât vremea va deveni rece în perioada 18 – 22 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 2 – 4 grade, iar a celor minime între -4 şi -2 grade. Spre finalul lunii, tendinţa va fi de încălzire uşoară şi treptată spre valori maxime ce vor atinge o medie de 10 grade şi minime de 2 – 3 grade. Vor fi precipitaţii (ploi, dar şi precipitaţii mixte îndeosebi în zona înaltă) în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii se va menţine ridicată şi în restul intervalului.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Percheziții la sediul UBER din Portugalia

Stancu Alexandru
-
0
Percheziții la sediul UBER din Portugalia

Poliția portugheză și agenții fiscali au percheziționat marți sediul Uber Technologies din Lisabona, ca parte a unei investigații mai ample și a unor raiduri care vizează unii dintre partenerii săi de livrare, dar nu și unitatea locală a companiei americane, a precizat Uber, potrivit Reuters.

Într-o declarație, Uber a confirmat perchezițiile și a precizat că “nu este entitatea vizată”. Aceasta colaborează cu autoritățile și furnizează toate informațiile solicitate.

Parchetul a precizat, într-o declarație separată, că ofițerii au efectuat marți 65 de percheziții în cadrul unei anchete privind suspiciuni de fraudă fiscală în valoare de 28 de milioane de euro (30 de milioane de dolari).

Presupusa fraudă a implicat parteneri care furnizau servicii de livrare unei societăți comerciale anonime, care ar fi “beneficiat de emiterea unor facturi ce nu corespundeau serviciilor prestate în mod real”, se arată în comunicat.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Rafael Nadal, victorie la revenirea în circuitul ATP! Spaniolul s-a calificat în turul secund la Barcelona

Cătălin Mihai
-
0
Rafael Nadal, victorie la revenirea în circuitul ATP! Spaniolul s-a calificat în turul secund la Barcelona

La revenirea în circuitul profesionist după mai bine de trei luni de absență, Rafael Nadal s-a calificat în turul secund al turneului ATP 500 de la Barcelona, după ce l-a învins pe italianul Flavio Cobolli în două seturi, 6-2, 6-3.

Rafael Nadal s-a impus lejer, după o oră şi 25 de minute de joc, în faţa lui Flavio Cobolli, locul 62 ATP. Următorul adversar al spaniolului va fi australianul Alex de Minaur (11 ATP).

În acest an, tenismenul în vârstă de 37 de ani a declarat pe rând forfait la turneele de la Doha, Indian Wells şi Monte Carlo, invocând de fiecare dată acelaşi motiv: „Corpul meu nu îmi mai permite”.

Spaniolul, care va împlini 38 de ani pe 3 iunie, în timpul Grand Slam-ului de la Roland Garros, a jucat doar trei meciuri oficiale de la accidentarea sa în turul al doilea de la Australian Open 2023. Asta s-a întâmplat în luna ianuarie, la Brisbane, unde a fost eliminat în sferturile de finală.

Rafael Nadal are în palmares 12 trofee cucerite la turneul de la Barcelona, unul dintre preferatele sale.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Șoc în România. Un primar a fost găsit spânzurat!

Stancu Alexandru
-
0
Șoc în România. Un primar a fost găsit spânzurat!

O tragedie a lovit comunitatea din comuna Vințu de Jos! Primarul Petru Ioan Barbu a fost găsit spânzurat într-o anexă a propriei sale locuințe. Descoperirea macabră a avut loc marți, adâncind șocul și tristețea în rândul localnicilor și al colegilor săi.

“La data de 16 aprilie 2024, în jurul orei 17,30, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba a fost sesizat, prin 112, cu privire la faptul că un bărbat de 57 de ani, din Vinţu de Jos, a fost găsit spânzurat, într-o anexă a locuinţei sale. Cercetarea la faţa locului este în desfăşurare”, a transmis Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Alba, iar surse spun pentru Agerpres că este vorba despre primarul comunei Vințu de Jos.

Primarul a fost acuzat de delapidare, fals intelectual și uz de fals

În februarie 2021, primarul din Vințu de Jos a fost reținut de către poliție în legătură cu acuzații de delapidare, fals intelectual și uz de fals. Ulterior, a fost cercetat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Dosarul implica și administratorul unei firme din București, investigat pentru complicitate la delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În toamna anului precedent, Barbu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals în formă continuată. Aceste acuzații reflectă complexitatea problemelor cu care se confrunta primarul, aruncând o umbră asupra carierei sale politice.

În urmă cu doar câteva zile, pe 10 aprilie, Judecătoria Alba Iulia a emis o decizie cu privire la dosar, iar cererile au fost admise parțial, precum și excepțiile invocate de cei doi inculpați și de firma din București. Această decizie a constatat nereguli în rechizitoriul emis de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, aruncând o nouă lumină asupra cazului și amplificând speculațiile și discuțiile în rândul comunității locale.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

123...500Pagina 1 din 500

România Liberă este membru al Reporters without Frontiers. Raportul nostru pe Transparency ca participanți ai Journalism Trust Initiative (JTI) poate fi accesat aici.

Abonează-te la ediția digitală a cotidianului România Liberă

Cumpără Ediția Digitală

Susține
România Liberă

Disponibil pentru toată lumea,
finanțat de cititori.

Donează

© 2024 România Liberă Media Group. Toate drepturile rezervate.