30.2 C
București
marți, 16 aprilie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Trafic de droguri la Craiova. Două persoane au fost reținute

La data de 15 aprilie 2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova au luat o măsură drastică, reținând doi inculpați sub acuzația de efectuare, fără drept, de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive. Mai mult decât atât, unul dintre cei doi a fost reținut și pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, în formă continuată.

Potrivit informațiilor obținute în urma actelor de urmărire penală, perioada vizată în anchetă cuprinde intervalul de timp dintre anii 2022 și aprilie 2024. În această perioadă, cei doi inculpați ar fi fost implicați într-o serie de activități ilegale legate de procurarea, deținerea și vânzarea de substanțe psihoactive, în special ADB-BUTINACA și ADB-4en-PINACA. Aceste substanțe, cunoscute pentru efectele lor periculoase asupra sănătății mintale și fizice, erau comercializate cu un preț simbolic de 10 lei pentru o doză.

De asemenea, pe parcursul anului 2024 unul dintre inculpați a deținut și comercializat și droguri de risc (canabis) către consumatori de pe raza județului Dolj, se mai arată în comunicatul DIICOT.

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate, au fost identificate și ridicate cantități de materii vegetale (fragmente uscate și muguri), substanță pulverulentă și sub formă de bulgări, mai multe obiecte purtând urme de substanță, țigarete confecționate artizanal, grindere și cântare de precizie,   precum și alte mijloace de probă.

În cursul acestei zile , a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj, cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

VIDEO. FRF a lansat imnul echipei naționale pentru EURO 2024. Piesa se numește „Visăm împreună”

Federația Română de Fotbal (FRF) a lansat astăzi, în colaborare cu PRO TV, postul care va transmite EURO 2024, piesa „Visăm Împreună”, care va fi imnul echipei naționale pentru Campionatul European din Germania.

Lansată de casa de producție Hahaha Production, piesa „Visăm Împreună” îi aduce împreună pe tricolori, pe unele dintre cele mai cunoscute vedete PRO TV (Smiley, Andreea Esca, Andra, Pavel Bartoș, Theo Rose, Irina Rimes, Cătălin Măruță, Corina Caragea, Ramona Păun și Cosmin Seleși) și pe suporterii naționalei României.

YouTube video

“Imnul Naționalei este mai mult decât o simplă melodie; este o expresie a unității și a dorinței noastre comune de a susține tricolorii. Prin campania ‘Când visăm împreună, ne adunăm împreună’, ne propunem ca alături de PRO TV să îmbinăm pasiunea pentru fotbal cu spiritul de comunitate, aducând suporterii mai aproape de echipa națională și contribuind la crearea unei atmosfere de susținere necondiționată pentru jucătorii noștri. Ne dorim ca vara acestui an să fie una în care să ne bucurăm de cea mai mare sărbătoare fotbalistică, iar acest imn să devină un simbol al mobilizării noastre colective”, a spus Iulia Cuciurean, Head of Marketing a Federației Române de Fotbal.

EURO 2024 va începe pe 14 iunie și va putea fi urmărit în România la PRO TV, PRO ARENA și pe VOYO, suporterii având ocazia să trăiască la intensitate maximă toate meciurile de la turneul final.

Echipa națională a României face parte din grupa E, alpturi de Ucraina, Belgia și Slovacia.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Back home. Bontea, Dumitrescu și Scărlătescu, înapoi la Masterchef, emisiune difuzată de PRO TV

Vuiește întregul internet! După scandalul de la Antena 1, când cei trei chefi au anunțat trustul cu câteva săptămâni înainte de începerea filmărilor că părăsesc postul TV, acum se întorc “acasă”. Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu au semnat cu PRO TV și vor fi în juriu la MasterChef.

În toamnă, cei trei au luat o decizie drastică și au anunțat că vor părăsi Antena 1, motivul invocat fiind faptul că au obosit.

“Motivul despărțirii – Refuzul celor 3 jurați de a participa la filmările din octombrie 2023, conform calendarului de filmare comunicat către ei în martie 2023, refuz exprimat cu foarte puțin timp înainte de data stabilită pentru filmările sezonului 13. Foștii jurați au invocat starea de oboseală drept justificare pentru refuzul lor, deși între filmări pauza a fost de 6 luni (aprilie-octombrie 2023),” se arăta atunci, pe site-ul a1.ro.

Acum, cei trei și-au anunțat revenirea la PRO TV, acolo de unde plecaseră la Antena 1, în urmă cu 12 ani.

Cu o experiență vastă în gastronomie și cu o pasiune debordantă pentru arta culinară, cei trei jurați de excepție, Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu, se pregătesc să revină pe micile ecrane în cel de-al nouălea sezon al emisiunii MasterChef, difuzată de PROTV, anunță postul de televiziune.

MasterChef a devenit un fenomen în peisajul televiziunii românești, atrăgând atenția și inimile a milioane de telespectatori, dar și aspiranți bucătari din toată țara. Fiecare sezon aduce cu sine emoție, tensiune și surprize gastronomice, iar jurații, cunoscuți pentru experiența lor vastă în domeniu și pentru abilitățile lor de degustare și evaluare a preparatelor, sunt inima și sufletul acestei competiții culinare de prestigiu.

Reacția celor trei chefi. “Această revenire e ca atunci când, după foarte, foarte mult timp, te întorci acasă și revezi locurile natale, acelea în care te-ai format, ai crescut”

“Revenirea noastră este oarecum firească. Am exact acel sentiment când te întorci acasă după un drum foarte lung. Pentru mine, acest format este ca prima dragoste, nu se uită niciodată. Aici a început totul.

Aici mi-am cunoscut colegii, aici am avut primele întâlniri cu cei pasionați de artă culinară, aici am dat primele șorțuri, aici am reușit să găsim primii bucătari printre amatori, care azi activează cu succes în domeniu”, a spus Chef Sorin Bontea.

“MasterChef este formatul care ne-a lansat și care a dat tonul show-urilor culinare în România. Este prima noastră iubire și provocare, iar pasiunea pentru mâncare, care s-a plantat în casele oamenilor de-a lungul timpului, ne-a ajutat pe toți să dezvoltăm o întreagă industrie. Pentru noi, MasterChef înseamnă începutul, iar dacă cineva mai spera, acum înseamnă și întoarcerea. În această perioadă în care am trecut prin diverse lecții, entuziasmul de a mă întoarce acasă, acolo de unde a pornit totul, e foarte mare. Mă încearcă un sentiment de siguranță și liniște și abia aștept să îmi demonstrez mie că visul de a ajuta oamenii să descopere bucătăria nu are cum să moară”, a spus și Chef Florin Dumitrescu, în timp ce Chef Cătălin Scărlătescu a declarat: “Această revenire e ca atunci când, după foarte, foarte mult timp, te întorci acasă și revezi locurile natale, acelea în care te-ai format, ai crescut… MasterChef este show-ul care a revoluționat gastronomia în România și îmi doresc ca noii concurenți să vină cu mult curaj, avem nevoie de toți rebelii din bucătărie, avem nevoie de toată mâncarea bună și de cei care vor să ne impresioneze cu adevărat”.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Cristiano Bergodi, OUT de la Rapid! Cine preia interimatul în Giulești

Rapid București s-a despărțit de comun acord de antrenorul italian Cristiano Bergodi, după o serie negativă de patru înfrângeri consecutive, în primele patru etape din play-off-ul Ligii 1.

În vârstă de 59 de ani, Cristiano Bergodi o preluase pe Rapid la începutul acestui sezon. În cele 37 de meciuri în care a stat pe banca formației alb-vișinii, italianul a obținut 16 victorii, 12 egaluri și 9 înfrângeri.

Alături de Bergodi, din Giulești vor pleca și Luigi Ciarlantini, antrenorul secund, și Ionel Colonel, preparatorul fizic.

Până când își va găsi un nou antrenor, Rapid va fi condusă de Bogdan Lobonț, alături de Adrian Iencsi și Ciprian Niță.

După cele patru înfrângeri consecutive suferite în play-off, Rapid a coborât pe poziția a cincea, la un singur punct în fața lui Sepsi OSK.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

FMI a revizuit în scădere, la 2,8%, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport “World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va creşte la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 6% şi de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se aşteaptă la menţinerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie şi cu cel din 2023. Pentru 2025, instituţia financiară internaţională previzionează o reducere uşoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privinţa ratei şomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, şi la 5,4% în 2025.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Președintele polonez Duda ar urma să se întâlnească cu Trump

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat că s-ar putea întâlni cu Donald Trump în timpul unei vizite la New York săptămâna aceasta, în timp ce liderii europeni se pregătesc pentru posibilitatea revenirii republicanului la Casa Albă, scrie Reuters.

Un oficial al campaniei lui Trump a confirmat că va avea loc o întâlnire. Cei doi se vor întâlni miercuri seară la Trump Tower din Manhattan, potrivit unei surse familiare cu acest subiect.

Naționalistul Duda, al cărui mandat expiră în 2025, a fost unul dintre partenerii internaționali preferați ai lui Trump în timpul președinției sale. Principalul consilier al președintelui polonez a declarat că ei rămân în contact.

“Dacă va exista această posibilitate, pentru că depinde și de program, mă voi întâlni și cu Donald Trump”, a declarat Duda, înainte de a se urca în avion.

Tabloidul Fakt și portalul de știri WP.pl au citat anterior surse care au declarat că o întâlnire informală ar urma să aibă loc cu ocazia unei vizite la New York, în timpul căreia Duda urmează să se întâlnească cu secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Inspecția Judiciară a cerut suspendarea judecătoarei care se ocupă de cazul lui Vlad Pascu

Inspecția Judiciară a trimis o propunere pentru suspendarea judecătoarei Ioana Ancuța Popoviciu de la Judecătoria Mangalia până la încheierea procedurilor disciplinare, în data de 16 aprilie.

Motivul invocat de Inspecția Juridică pentru propunerea de suspendare este “exercitarea funcției cu rea credință și grava neglijență”.

“În cursul zilei de astăzi a fost transmisă Secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii propunerea de suspendare din funcție a doamnei judecător Popoviciu Ioana Ancuța din cadrul Judecătoriei Mangalia până la finalizarea procedurilor disciplinare.

Inspectorii judiciari au apreciat că exercitarea în continuare a funcţiei de către judecător ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare și ar fi de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei”, potrivit comunicatului Inspecției Judiciare.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Ovidiu Hațegan își pune cenușă în cap după gafa comisă în meciul Dinamo – Poli Iași: „Am greșit, n-am realizat gravitatea impactului”

Arbitrul Ovidiu Hațegan a explicat decizia luată în minutul 29 al partidei Dinamo 1948 – Politehnica Iaşi, disputată duminică, 14 aprilie, pe stadionul din Complexul Sportiv Național Arcul de Triumf, când fundașul gazdelor, Homawoo, a avut o intrare „criminală” asupra internaționalului de tineret Luca Mihai, care a suferit multiple traumatisme la nivelul capului.

„Am văzut cei doi jucători lovindu-se cap în cap, iar impresia mea a fost că jucătorul lui Dinamo a vrut să joace mingea. Din nefericire, n-am realizat pe moment gravitatea impactului. Apoi, când am revăzut faza, mi-am dat seama că am greșit. Trebuia să arat cartonașul roșu. Îmi pare foarte rău de cele întâmplate și îi doresc jucătorului de la Poli Iași însănătoșire grabnică. Sper din tot sufletul ca situația să nu fie foarte gravă și să fie bine cât mai repede. Sunt foarte afectat de cele întâmplate”, a declarat Ovidiu Hațegan.

În cursul zilei de ieri, și președintele CCA, Kyros Vassaras, a avut o reacție oficială.

„Referitor la acidentarea gravă a jucătorului Luca Mihai, după un duel aerian pentru minge, ne exprimăm sprijinul și îi dorim o recuperare cât mai ușoară și rapidă. Având în vedere consecințele acestui duel, el trebuia considerat ca fiind un fault grosolan care pune în pericol siguranța jucătorului și sancțiunea disciplinară care se impunea era acordarea unui cartonaș roșu jucătorului dinamovist, Homawoo Josue Francis. Mesajul nostru și instrucțiunile noastre către arbitri sunt de a proteja siguranța jucătorilor pe terenul de joc și de a-i elimina pe cei care, prin acțiunile lor, pun în pericol sănătatea și integritatea adversarilor. Acordarea unui cartonaș roșu nu este suficientă pentru a evita astfel de incidente regretabile, de aceea ne așteptăm și de la jucători să ia în considerare posibilele urmări ale acțiunilor lor atunci când atacă un adversar”, a declarat Kyros Vassaras, președintele CCA.

Dinamo a învins-o pe Politehnica Iași cu scorul de 1-0, duminică, pe teren propriu, în play-out-ul Ligii 1. Singurul gol al întâlnirii de pe Arcul de Triumf a fost marcat în minutul 90+3 de Ahmed Bani.

Partida a fost umbrită de incidentul din prima repriză dintre Josue Homawoo și Luca Mihai. Jucătorul lui Poli Iași a fost lovit în zona capului de fundașul dinamovist și a fost transportat de urgență la spital.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Klaus Iohannis a promulgat actul normativ care modifică Legea privind înfiinţarea ANL

Legea promulgată de către şeful statului are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 din Legea 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

De asemenea, pentru terenurile proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate realizării de locuinţe prin credite ipotecare, vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului judeţean, după caz, modalitatea de atribuire a acestora către titularii dreptului de proprietate asupra locuinţelor, precum şi cuantumul redevenţei sau al taxei stabilite potrivit legii.

Astfel, la articolul 3, alineatele (3) şi (6) sunt modificate şi vor avea următorul cuprins: „(3) Pe terenurile aflate în proprietatea publică ori privată a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, utilităţile şi dotările tehnico-edilitare până la limita exterioară a perimetrului destinat construcţiilor se realizează prin obiective de investiţii promovate de consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, de consiliile judeţene sau de investitori privaţi, după caz, potrivit legii, anterior iniţierii de către A.N.L. a procedurii de promovare a investiţiilor în construcţia de locuinţe, iar în interiorul perimetrului destinat locuinţelor se realizează corelat cu termenele de recepţie şi punere în funcţiune a locuinţelor.

(6) Pentru terenurile proprietate privată a unităţilor administrativ- teritoriale, destinate realizării de locuinţe prin credite ipotecare, se vor stabili, prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului judeţean, după caz, modalitatea de atribuire a acestora către titularii dreptului de proprietate asupra locuinţelor, precum şi cuantumul redevenţei sau al taxei stabilite potrivit legii. Concesionarea sau, după caz, darea în folosinţă a terenurilor se face pentru toată durata de existenţă a construcţiilor”, potrivit legii promulgate.

De asemenea, la articolul 10 alineatul (2), litera e) este modificată şi va avea următorul cuprins: „e) în cazul clădirilor dotate cu centrale termice proprii, valoarea acestora se cuprinde în preţul locuinţelor. Centralele termice rămân în administrarea consiliilor locale, a consiliilor judeţene sau a autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului, respectiv din domeniul sănătăţii, sau a unor unităţi aflate în subordinea ori sub coordonarea acestor autorităţi, după caz, până la vânzarea a jumătate plus unu din numărul locuinţelor pe care le deservesc;”.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Partidul Democrat din Italia lansează un manifest pentru alegerile europene

Opoziția italiană încearcă din răsputeri să se impună într-un ciclu electoral în care partidele de dreapta aflate la putere în țară speră să obțină câștiguri majore, notează Euronews.

Partidul Democrat din Italia, aflat în opoziție, și-a lansat manifestul pentru alegerile europene, angajându-se în favoarea justiției sociale și climatice.

Lansarea manifestului – intitulat “Europa pe care o vrem” – a avut loc la sediul presei străine din Roma și a dat startul campaniei partidului pentru viitoarele alegeri europene.

Partidul Democrat se vede ca un obstacol în calea valului de dreapta din Europa, în care partidele Frații din Italia și Liga, aflate la guvernare, sunt ambii actori importanți.

“Suntem singurul obstacol existent pentru a limita avansul partidelor de dreapta în Europa”, a declarat secretarul partidului, Elly Schlein, la lansare. “Îi întreb pe cei din PPE: cât de departe vor să meargă atunci când cochetează cu partidele naționaliste? Ei își trădează tradiția politică”.

Schlein s-a referit, de asemenea, la necesitatea unei mai mari includeri a familiilor netradiționale și a cerut continuarea luptei împotriva violenței de gen.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Israelul și-ar fi amânat operațiunea de la Rafah (Gaza) pentru a se concentra asupra Iranului

Israelul și-ar fi “amânat” operațiunea militară din orașul Rafah, aflat în Fâșia Gaza, întrucât acum Israelul dorește să se concentreze asupra ripostei pe care o va da Iranului.

Această informație este dezvăluită de presa din SUA, fără a se indica numele oficialului care a furnizat informația.

Totuși, în acest context este citat un purtător de cuvânt al armatei israeliene. Ofițerul israelian a anunțat că Israelul va decide, în câteva zile, ce ripostă va da Iranului, după ce Iranul a atacat Israelul. Armata israeliană a elaborat deja „o gamă largă de opțiuni” prin care este capabil să lovească Iranul.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Alin Burcea (ANAT): Ne vom zbate pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Turism, în subordinea premierului

Alin Burcea a spus că va solicita înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Turism, organism care să se afle direct în subordinea premierului.

“Ceea ce ne propunem în primul rând este să ne zbatem pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Turism, pentru că, deşi suntem într-o relaţie excepţională cu actualul ministru, colaborăm foarte bine, ar trebui să avem o autoritate care să se ocupe de toate problemele turismului. Pentru că sunt 1.000 de probleme pe zi pe care trebuie să le rezolve ministrul şi echipa sa. Şi de asta ne dorim ca în viitorul mandat să avem o autoritate naţională pentru turism. Asta este o temă care nu ştiu dacă este neapărat vitală, dar este extrem de importantă”, a afirmat Burcea.

O altă temă prezentată membrilor ANAT în Adunarea Generală în cadrul căruia a fost ales preşedinte a fost legată de înfiinţarea unor fonduri de garantare pentru biletele de avion şi pentru agenţiile de turism în cazul falimentelor.

“O a doua temă cu care am candidat este să ducem mai departe proiectul celor două fonduri, care din diverse motive s-a oprit la un moment dat, şi anume fondul de garantare a biletelor de avion, care, după ceea ce s-a întâmplat cu Blue Air, eu cred că este vital în actuala conjunctură. Şi noi am pierdut bani, pentru că agenţiile, conform eticii, dacă o companie aeriană cade, trebuie să îi aduci pe oameni de acolo. Dar nu mai este cazul să dea bani Guvernul sau să piardă bani, pentru că în acel caz au pierdut bani 280.000 de oameni. Iar agenţiile au pierdut câteva milioane de euro. Firma mea, spre exemplu, a pierdut aproximativ 250.000 de euro şi dacă e să adunăm doar agenţiile mari sunt câteva milioane de euro. Dar dacă adunăm şi sumele pierdute de pasageri sunt câteva zeci de milioane de euro”, a afirmat preşedintele ANAT.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Primirea României în Schengen este prezentată de Comisia Europeană drept “recomandare” pentru anul 2025

Comisia Europeană recomandă Consiliului UE, cu privire la situația Spațiului Schengen, “să ia o decizie finală și să stabilească o dată adecvată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne ale Bulgariei și României cu alte state membre”.

Comisia Europeană include această recomandare într-o “Propunere” adresată Consiliului UE pentru “Ciclul Schengen 2024 – 2025”. Propunerea este anunțată la data de 16 aprilie 2024. Altfel spus, în anul 2025, Consiliul UE este invitat să ia o decizie finală și să stabilească data la care vor fi ridicate controalele la frontierele terestre ale României și ale Bulgariei.

Amintim că ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime ale României și ale Bulgariei se aplică din data de 31 martie 2024, conform deciziei Consiliului UE din decembrie 2023.

Propunerile pentru ciclul 2024 – 2025 au fost formulate de Comisia Europeană în contextul anunțării raportului privind starea Spațiului Schengen în ciclul 2023 – 2024.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Guvernanții lasă suedezii să taie nestingheriți pădurile valoroase ale României. 50 de acțiuni ale IKEA, bănuite de ilegalitate. FOTO și VIDEO

Un nou raport realizat de Agent Green și Bruno Manser Fonds (BMF) în pădurile României. Cel mai mare proprietar privat de pădure din țara noastră pare lăsat să facă legea, atât de către Guvern, cât și de către Comisia Europeană.

Rezultatele se bazează pe analiza documentelor oficiale dublată de vizite în teren în jumătate din cele 43 de păduri deținute de IKEA în România care se întind pe 51.000 hectare.

YouTube video

În raport sunt evidențiate peste 50 de activități 7 păduri deținute de IKEA prin firma sa Ingka suspecte de încălcarea legilor naționale și europene din eInvestments și din alte 2 păduri de unde provine lemn utilizat la fabricarea produselor IKEA.

Colosul din industrie rade tot

Majoritatea pădurilor vizitate se suprapun total sau parțial cu arii protejate Natura 2000.

Unele dintre aceste păduri au fost fie neatinse, fie sub un regim de exploatare forestieră de intensitate redusă înainte ca Ingka să devină proprietar.

În prezent, toate sunt gestionate pentru a maximiza extracția de lemn, fără a se ține cont de habitatele forestiere și de rolul lor vital pentru specii.

Doar 1,04% din totalul proprietăților Ingka din România se află sub un regim de protecție strictă și 8,24% sub un regim de protecție parțială.

default

Potrivit ONG-iștilor, acest lucru este total insuficient pentru a îndeplini obiectivele UE+. Strategia UE privind biodiversitatea prevede protejarea parțială a minimum 30% din fiecare stat membru și protejarea strictă a minim 10%.

Un obiectiv cheie este protejarea strictă a tuturor pădurilor primare și a celor seculare rămase în Europa, transmit activiștii de mediu.

Tot ei atrag atenția însă că raportat la aceste obiective europene, IKEA are o datorie de cel puțin 8,96% la stricta protecție și de minim 11,76% la protecția parțială.

Presiune din partea ambasadelor

Răspunzând la o întrebare adresată de jurnalistul cotidianului național “România liberă” prezent la conferința ce a marcat lansarea raportului privind abuzurile IKEA în pădurile României, președintele Agen Green, Gabriel Păun, a declarat că au existat și presiuni din partea ambasadelor statelor care au companii mari în țara noastră, ce se ocupă de exploatarea lemnului.

Președintele Agent Green a subliniat că, în ultimii mai bine de douăzeci de ani, Guvernul s-a dovedit mai repede parte a afacerii cu tăierile ilegale de păduri, decât un opozant al acestei “mafii”.

Rezultatele raportului publicat de Agent Green se bazează pe analiza documentelor oficiale dublată de vizite în teren în jumătate din cele 43 de păduri deținute de IKEA în România care se întind pe 51.000 hectare.

“IKEA tratează pădurea României ca pe o cultură de porumb. Face deja ce se dorește de la noul cod silvic care, dacă va fi adoptat și promulgat le va băga crimele forestiere în legalitate. A lăsa arborii să îmbătrânească nu face parte din cultura IKEA. Anihilarea unor păduri întregi într-o scurtă perioadă de timp este o chestiune de urgență pentru IKEA, vânătorul de arbori. Compania nu ține cont nici de legile scrise, nici de căile nescrise ale naturii. IKEA nu practică ceea ce predică, indiferent dacă este vorba de directivele Uniunii Europene privind natura, de legislația națională din România sau de standardul FSC de certificare forestieră. Având în vedere statutul de companie cu cifre de afaceri de miliarde de euro și cel mai mare proprietar privat de păduri din România, IKEA trebuie să devină un exemplu de bune practici”, a declarat președintele Agent Green, în cadrul conferinței.

Ines Gavriluț, responsabilă de campanii pentru Europa de Est la Bruno Manser Fonds, a adăugat:

Este timpul ca IKEA să înceapă să-și aplice obiectivele asumate în materie de sustenabilitate. IKEA ar putea face atât de mult bine dacă ar dori cu adevărat să dea un exemplu bun ca proprietar și administrator de păduri și mare consumator de lemn în România și nu numai. Nevoile ar putea fi acoperite și fără a recurge la tăieri distructive, fără a transforma pădurile naturale în plantații – dar acest lucru necesită abordarea unor probleme dificile, cum ar fi nucleul modelului de afaceri al IKEA de mobilă rapidă. Produsele din lemn nu ar trebui să fie destinate consumului rapid căci nu sunt o chestie de modă, ci ar trebui să fie făcute să dureze sute de ani.”

Agent Green și Bruno Manser Fonds solicită IKEA și Grupului Ingka să își controleze operațiunile forestiere din România, să verifice riguros companiile de exploatare forestieră, să nu se aprovizioneze cu lemn din parcurile naționale și nici din pădurile primare și seculare, să crească suprafețele de protecție strictă și parțială, să aplice o exploatare forestieră selectivă în propriile păduri, să asigure trasabilitatea și transparența completă a lanțului de aprovizionare IKEA și să permită supravegherea independentă a pădurilor de către societatea civilă și jurnaliștii de investigație.

În august 2021, Agent Green a publicat primul său raport care a documentat distrugerile din pădurile din România legate de IKEA. În mai 2023, Agent Green și Bruno Manser Fonds au trimis o scrisoare deschisă prin care își arătau îngrijorarea către grupul Ingka și IKEA Elveția. BMF a inițiat, de asemenea, o petiție prin care cere IKEA să oprească tăierile abuzive din ariile protejate și din alte păduri cu valoare ridicată de conservare din România. Petiția poate fi semnată în continuare AICI. Până la ora publicării acestui raport IKEA a refuzat dialogul.

Recentul documentar ARTE la care a contribuit și Agent Green intitulat “IKEA, vânătorul de arbori” arată de asemenea costul real al mobilierului IKEA, exploatarea necontrolată a lemnului și a muncii umane. În următoarele câteva luni, raportul Agent Green / BMF va fi ilustrat într-o serie de documentare care vor fi difuzate în zeci de țări din lume.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

În timp ce PNL și PSD ar căuta un înlocuitor pentru Cîrstoiu, Sebastian Burduja își prezintă “Planul pentru București”

Sebastian Burduja, ministru al Energiei și președinte al filialei PNL București, își prezintă noua lui carte, care se intitulează “Planul pentru București”.

Sebastian Burduja vorbește despre această carte în mai multe mesaje pe care le-a postat pe facebook. Cel mai recent mesaj pe acest subiect a apărut în ziua de 15 aprilie 2024.

Poate nu întâmplător, în aceeași zi, 15 aprilie, liderii coaliției PSD – PNL au avut o ședință în care au analizat posibilitatea găsirii unui alt candidat comun la Primăria Capitalei, în locul lui Cătălin Cîrstoiu.

Mesajul postat pe facebook de Sebastian Burduja a fost următorul:

Bucureștiul, inima economică a României, avea nevoie de multă vreme de inițiativă. De aceea, cartea pe care am scris-o, “Planul pentru București”, reprezintă viziunea mea și a unei echipe de profesioniști, gata să facă Marele București.

Am adunat în paginile cărții soluții concrete la problemele cu care se confruntă Capitala României. De la traficul aglomerat la lipsa spațiilor de parcare, am conturat pașii către o transformare benefică pentru toți locuitorii.

Problema parcărilor poate fi abordată cu succes prin modele deja testate în alte orașe europene, precum Berlinul, și prin colaborarea între sectorul public și cel privat. O evidență digitală a locurilor de parcare libere, amenajarea unor spații pentru parcare pe terenuri nefolosite și construcția de parcări subterane sau modulare.

Îmi doresc totodată să facem un “București coolt”, un oraș care îmbină istoria sa bogată cu inovația și modernitatea. Propunerea “Scan Bucharest” ar putea fi un prim pas spre promovarea unei experiențe urbane autentice și digitale în același timp. Placuțe cu informații și cod QR amplasate la clădirile încărcate de istorie. Bucureștiul Viitorului a început. Schimbarea vine, iar toate acestea depind de fiecare dintre noi.

Înainte ca PNL și PSD să decidă că vor avea un candidat comun la funcția de primar general, candidatul potențial al PNL era Sebastian Burduja. În paralel, din partea PSD, Gabriela Firea anunțase că vrea să candideze la funcția de primar general.

La începutul lunii aprilie 2024, un sondaj de opinie îl plasa pe Cristian Popescu Piedone drept favorit în cursa pentru Primăria Capitalei. În respectivul sondaj, Piedone era urmat de Nicușor Dan și de Sebastian Burduja.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Ministrul Burduja propune un Centru de Operațiuni de Securitate în domeniul energiei

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, dorește să se înființeze, în România, un Centru de Operațiuni de Securitate în domeniul energiei.

Ministrul Burduja a lansat această propunere după ce a asistat la un exercițiu de securitate cibernetică la care au participat specialiști din Ministerul Energiei, din compania Nuclearelectrica și din Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

“Vorbim de peste 150 de experți în securitate cibernetică, companii naționale și autorități competente în domeniul securității cibernetice care vor realiza la finalul exercițiului o analiză completă a stării securității cibernetice în industria energetică. Cei care participă la exercițiu sunt prima linie de apărare împotriva amenințărilor cibernetice care nu afectează doar România, ci întreaga lume. Fără contribuția lor, când am apăsa întrerupătorul, nu s-ar mai aprinde becul acasă, la muncă sau la scoală. Responsabilitatea este enormă. Sunt mândru că, în calitate de ministru al energiei și fost ministru al digitalizării, am reușit să organizăm acest exercițiu cyber dedicat companiilor din sectorul energetic”, a explicat ministrul Energiei într-o postare pe LinkedIn.

“Îmi doresc ca acest exercițiu să fie începutul pentru înființarea primului Centru de Operațiuni de Securitate la nivel sectorial în domeniul energiei. România Viitorului înseamnă și o Românie sigură în spațiul cibernetic, atât pentru cetățeni, cât și pentru companiile din industrii vitale precum cea a energiei. Să continuăm să lucrăm împreună pentru o țară mai sigură și mai protejată în fața amenințărilor cibernetice”, a precizat Sebastian Burduja.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

”Dosarul Mineriada”: Klaus Iohannis cere urmărirea penală a lui Roman Petre și a lui Voiculescu Gelu-Voican

Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, și Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României pot fi urmăriți penal în Dosarul Mineriada, după ce președintele Iohannis a semnat un decret prin care l-a transmis ministrului justiției Alina Gorghiu.

”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis ministrului justiției, doamna Alina-Ștefania Gorghiu, cererile de urmărire penală astfel cum au fost solicitate, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, față de un fost prim-ministru al Guvernului României şi faţă de un fost viceprim-ministru al Guvernului României,

în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce îi vizează pe domnul Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, și pe domnul Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României.

Ministerul Justiției a primit

– cererea de urmărire penală a domnului Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii;

 -cererea de urmărire penală a domnului Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii.

Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, indemnizații speciale

Fostul premier al României a obținut venituri totale de 909.116 lei (aproximativ 202.000 Euro) în perioada ianuarie 2011-octombrie 2023.  Mai bine de o treime din veniturile lui Petre Roman sunt de la Institutul Revoluției Române din 1989 al cărei director general a fost. 

Gelu Voican Voiculescu a avut, în perioada ianuarie 2011- octombrie 2023, venituri totale de 954.301 lei  (circa 220.000 Euro). Banii au venit din pensie, de la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat În România În Perioada 1945-1989 și de la un SRL al unui apropiat pe care l-a cunoscut în urmă cu 34 de ani la Revoluția din 1989, potrivit newsweek.ro.

Dosarul Mineriadei, nesoluționat după 34 de ani

Au trecut 34 de ani după ce minerii chemați la București i-au bătut pe manifestanții care protestau pașnic în Piața Universității în iunie 1990, împotriva regimului Iliescu, justiția nu i-a condamnat pe cei vinovați. Forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit în forță împotriva manifestanților din Piața Universității și a oamenilor care se aflau întâmplător în acea zonă, iar evenimentele au rămas în istorie drept cea mai sângeroasă și mai brutală intervenție a minerilor conduși atunci de Miron Cozma.

În perioada 13-15 iunie 1990, cel puțin patru persoane au fost ucise de mineri și peste 1.000 au fost rănite, potrivit datelor oficiale. După o tergiversare de 27 de ani, Dosarul Mineriadei a fost trimis în instanță abia în 2017, în urma unei cereri exprese a CEDO, care a obligat statul român să redeschidă ancheta.


Dosarul Mineriadei din iunie 1990 îl vizează şi pe fostul preşedinte Ion Iliescu

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 îl vizează şi pe fostul preşedinte Ion Iliescu.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.

Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil “Cico” Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Klaus Iohannis participă la reuniunea extraordinară a Consiliului European

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa, în perioada 17-18 aprilie 2024, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei. Președintele Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la recepția găzduită de Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor, în onoarea șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene.

Pe agenda reuniunii se află perspectiva unui nou Pact european pentru competitivitate și relația Uniunii Europene cu Turcia. Subiectul noului Pact european privind competitivitatea va fi dezbătut pe larg și va include o seamă de aspecte esențiale pentru viitorul economic al Uniunii, printre care: Piața Unică, Uniunea Piețelor de Capital, politica industrială a Uniunii, energia, economia circulară, aspecte digitale, politici comerciale, aspecte sociale, inovație, reducerea poverii administrative, precum și agricultura.

Liderii Uniunii Europene vor avea, de asemenea, discuții referitoare la evoluțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, precum și viitoarea Agendă Strategică a Uniunii.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Vești bune despre economie. S&P reconfirmă ratingul suveran al României și perspectiva stabilă

Agenţia de rating S&P a reconfirmat, în data de 12 aprilie, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă, a anunţat luni Ministerul Finanţelor (MF).

Potrivit unui comunicat, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de stocul moderat de datorie externă şi guvernamentală şi de perspectivele solide de creştere ale ţării noastre în următorii doi ani.

Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) al Uniunii Europene vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităţilor române.

“Raportul confirmă că investiţiile pe care le finanţăm din bani europeni şi pentru care asigurăm cofinanţările vor sprijini o perspectivă de creştere economică substanţială de aproximativ 3,6%, în medie, între 2025 şi 2027. Pentru noi, este o recunoaştere a eforturilor constante de a gestiona datoria externă şi guvernamentală într-un mod responsabil, în timp ce ne concentrăm asupra reformelor structurale pe care ni le-am asumat. În acelaşi timp, este un semnal de încredere pentru investitori că România rămâne pe o traiectorie pozitivă de dezvoltare”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

În evaluarea realizată, S&P evidenţiază atât rezilienţa de care a dat dovadă piaţa muncii din ţara noastră, cât şi faptul că şomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate.

Principalii factori care ar putea conduce la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea substanţială a deficitului fiscal şi înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătăţirea structurii datoriei şi reducerea puternică a deficitelor externe pot reprezenta alţi factori pozitivi pentru ratingul de credit al României, se spune în comunicat.

Principalii factori care ar putea conduce la înrăutăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt: creşterea deficitelor guvernamentale şi al nivelului datoriei publice ca procent din PIB peste proiecţiile actuale ale agenţiei.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Aproape jumătate din angajați sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de actualul loc de muncă

Aproape 41% dintre angajaţi sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de actualul loc de muncă, salariul, relaţia cu managerul şi lipsa recunoaşterii profesionale fiind principalele motive de frustrare, conform celui mai recent sondaj desfărușat de o companie specializată în recrutarea de forță de muncă și o platformă de beneficii pentru salariați.

Conform studiului, 34% dintre angajaţi exprimă nemulţumiri în legătură cu jobul lor actual, în timp ce 7% se declară foarte nemulţumiţi. La celălalt pol, 54% dintre respondenţi spun că sunt mulţumiţi, iar 6% foarte mulţumiţi de mediul de lucru şi de etapa în care se află cariera lor.

“Întrebaţi de ce nu îşi schimbă jobul pe acest fond de nemulţumiri, 32,3% spun că, deşi ar fi tentaţi să facă acest lucru, nu au găsit încă o variantă mai bună. Lor li se alătură alţi 11,8% care consideră că piaţa nu le oferă alte opţiuni”, se menţionează în comunicat.

Sondajul mai subliniază că 26,4% deja caută şi aplică la alte joburi şi nu vor mai rămâne mult timp în locul în care se află acum, iar 5,9% şi-au dat deja demisia şi urmează să plece. 7,6% au decis să mai aştepte întrucât consideră că nu este momentul potrivit pentru a face o schimbare de carieră, 5,7% se află într-o zonă de confort şi le este greu să facă o schimbare, 4,6% speră că situaţia actuală se va îmbunătăţi, iar 3,4% s-au obişnuit cu oamenii cu care lucrează.

“Salariul este principalul motiv de nemulţumire pe care îl au angajaţii români, fiind menţionat de 67,3% dintre respondenţi. Este, de altfel, argumentul care cântăreşte cel mai greu atunci când decid să accepte o ofertă de job, dar şi cel care îi poate stârni cele mai mari nemulţumiri. Lipsa oportunităţilor de promovare este un alt motiv de frustrare pentru angajaţi, regăsindu-se în răspunsurile a 29,9% dintre participanţii la studiu. Alte motive care i-ar determina să-şi părăsească locul de muncă actual sunt relaţia cu managerul (28,7%), lipsa recunoaşterii muncii (25,4%), pachetul de beneficii (22,5%), volumul de muncă (22,4%), relaţia cu echipa (21,3%), programul de lucru (20,2%) ori lipsa unui echilibru între job şi viaţa personală (19,5%)”, a declarat Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.ro.

Alte motive menţionate în sondaj au mai fost mediul de lucru, proiectele în care sunt implicaţi, instabilitatea job-ului sau lipsa feedback-ului.

Dacă ar fi, totuşi, în punctul de a-şi da demisia pentru o altă oportunitate, 43,9% spun că o contraofertă salarială i-ar putea face să se întoarcă din drum, 12,7% s-ar răzgândi dacă angajatorul actual le-ar oferi un pachet de beneficii mai generos, 10,9% ar avea nevoie de o îmbunătăţire a condiţiilor de lucru, 7,4% de un plan de carieră profesional şi 6,8% ar vrea să primească şansa de a lucra pe alte proiecte în cadrul companiei. 15,9% spun că se află într-o etapă în care nimic nu i-ar mai putea face să se răzgândească.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!