11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou eliberat de constrângeri financiare, dar și de inițiative.

De la Karl Marx încoace, singur-aleșii au profețit o lume ideală: egali între egali. În timp ce jumătate din Europa supraviețuia terorii ideologice, occidentalii se bucurau de raiul capitalist. George Orwell își permitea să pastișeze morala comunistă: “unele animale sunt mai egale decât altele.” Trăia într-o lume descătușată, fără griji.

Bucuria de a trăi și noi – est europenii – în capitalism n-a durat prea mult. În zadar le-am arătat occidentalilor fața hâdă a traiului ideologizat până-n prăsele. Din prea mult bine și viață în belșug, n-au fost vigilenți la alarmale noastre că o societate se poate prăbuși când rațiunea existenței devine ideologică. Dogma codificată în reguli de conviețuire socială, impusă de noii comisari sovietici de la Bruxelles, a avut principalul scop întunecarea minții eurotihniților, nu eurolihniților, îngrădindu-le autonomia pentru a fi mai ușor de luat prizonieri de abstractul cu ghiare ascunse: post-adevărul.

Priviți comportamentul milenariștilor (a celor născuți după 1990)!

Euroelitele trăiesc astăzi într-o paradigmă a autosuficienței. S-au lăsat pradă noii ideologii, de fapt, un comunism mascat în curent ecologist. Vorbesc în lozinci. Gândesc cum le indică gadgeturile. Au devenit procurori. Dau sentințe! N-au idei, inițiative sau idealuri. Toate le sunt procesate de Fratele cel Mare.

Când se vor trezi în pușcăria digitală a orașului de 15 minute și în mijlocul unei comunități ce-și arde vestigiile, fără curent și net, va fi prea târziu. Au devenit deja sclavii noii oligarhii, care a impus deja Ordinea Mondială. Europa zilelor noastre este în colaps. Industria se autodistruge prin agende toxice, gen cele de mediu. Micul intreprinzător e sufocat de multinaționale. Tinerii nu mai au vise antreprenoriale, ci cum să studieze la Standford sau Harvard pentru a prinde un loc în plasa de fluturi a noilor oligarhi de pe Wall Street. N-au nevoie de înțelepciune, ci de vasalitate premeditată. Le place să li se dicteze ce au de făcut. Robotesc în metrul pătrat din turnurile de sticlă (batjocoritor numite Office-uri) și n-au alte aspirații decât să tragă un City-break în Bahamas. Inițiativele, cum s-ar zice, mor la intrare.

Dacă administrațiile americane succesive – de după ridicarea Cortinei de fier – au protejat Europa de forțele de seducție ale celulelor comuniste, iată că azi, monstrul copilăriei noastre se întoarce cu viză verde din Occident. Mișelul bolșevic poartă o altă mască.

“Capitalul nu este o forţă personală, ci o forţă socială,” avea să scrie, încă din 1872, Karl Marx, ideologul comunist fără vreo oră de muncă în viața sa. În zilele noastre termenii des uzitați: “pactul social,” „responsabilitatea socială,” „economia socială de piață” nu emană de la Marx?

Lideri ca Charles de Gaulle, Winston Churchill, Konrad Adenauer și mai târziu Margaret Thacher au protejat europenii de forța de contagiune a hidrei comuniste.

Astăzi, suntem fii ploii. Am visat să trăim în capitalism. Coșmarul copilăriei noastre se reîntoarce cu aripi catifelate și sub alte steaguri.

Progresiștii – comuniștii, “tot un drac, dă-i în fras,” vorba bunicii

Fiindcă marile idei sunt puține, progresiștii, promotorii Minunatei Lumi Noi, au învățat de la comuniști nu doar cutezanța, ci și ghidul activistului proletcultist. Acționează întocmai ca-n manualul micului bolșevic: „cine nu e cu noi e împotriva noastră.”

Care e diferența dintre fostul proletariat din fabrici și uzine și proletariatul corporatist?

Cei cu o memorie bună, pot găsi asemănări uriașe între activiștii comuniști și agenții de mediu de azi.

Timp de peste trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, elitele europene s-au conformat unor agende progresiste, fără a înțelege că asistă impasibili la reînvierea lui Marx, dogmaticul care a distrus viața a milioane de est-europeni.

Societatea europeană e bulversată cu vicleșug de agenții schimbării paradigmei capitaliste. Haloul ideologic a cuprins întreaga societate europeană.

YouTube video

Lumea e demoralizată în masă, ura se cultivă mai dihai decât marijuana în Columbia, tinerii sunt speriați de “riscurile existențiale.” Morile stricate ale propagandei huruie într-una cuvinte fără sens: sustenabilitate, reziliență, responsabilitate socială, capitalismul părților interesate etc.

Din ce lumpen-mediocritate vin Gretele, egretele de propagandă?

Se cultivă tot mai mult promiscuitatea și gregaritatea. Ne întrebăm pe ce bază se formează elitele de azi? Din ce lumpen mediocrități răsar gretele, egretele de propagandă?

Anul acesta, au loc alegeri europarlamentare. Inamicul numărul unu al conservatorilor este pletora socială a deviaționiștilor de stânga, a negaționiștilor libertății de gândire, a promotorilor vieții fără efort, a celor care ridiculizează meritul, desfid eforturile sportive, promovând diete paralele și persiflând spiritul de competiție.

Supraviețuim coșmarului revenirii comunismului sub alte flamuri, cu alte sloganuri, dar cu aceleași practici sectare.

Fugiți de ideologie, cât mai puteți!

VOCILE LUMII

Yanis Varoufakis

Ministrul economiei din Grecia

“Ne-am întors în feudalism. Nu genul de feudalism lăsat în urmă de Revoluția Industrială și ascensiunea clasei de mijloc, ci o nouă formă: „tehnofeudalismul”. În feudalism, domnii acordau pământ vasalilor în schimbul serviciului militar și al altor îndatoriri. Ei bine, acum lorzii sunt proprietarii marilor tehnologii, iar utilizatorii sunt vasalii. Vasalii își predau datele în schimbul serviciului lor. Aceasta este moartea capitalismului pe care Varoufakis o descrie în noua sa carte, „Tehnofeudalism: What Killed Capitalism.”

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și conectare cu natura. În acest articol, explorăm paleta de culori în vogă și materialele preferate care vor defini estetica spațiilor noastre de locuit în anul în curs.

Culorile Anului 2024

1. Nuanțe de Verde Pământesc: Inspirat de natură și nevoia de a aduce elemente exterioare în interior, verdele pământesc domină tendințele de culoare pentru 2024. De la verdele măsliniu la cel săgeată, aceste nuanțe promovează relaxarea și conectarea cu mediul înconjurător.

2. Albastru Profund: Albastrul profund, reminiscent al mării deschise și al cerului nopții, adaugă o notă de calm și profunzime interioarelor. Este o culoare care stimulează concentrarea și oferă un contrast plăcut alături de culori mai calde sau neutre.

3. Tonuri Neutre Refined: Paleta neutrelor se reinventează în 2024, cu accente pe bejuri calde, griuri moi și tonuri de crem. Aceste culori oferă o bază versatilă pentru orice spațiu, permițând accentelor colorate să iasă în evidență.

4. Rozuri Pudrate: O tendință surprinzătoare a anului este reînvierea rozurilor pudrate. Aceste nuanțe aduc un suflu de proaspăt și feminin, echilibrând perfect interioarele moderne cu o atingere de nostalgie.

Materialele Predominante în 2024

1. Lemn Natural: Sustenabilitatea rămâne o temă centrală în designul interior, cu o preferință crescută pentru lemnul natural. Fie că vorbim de mobilier, accesorii sau finisaje, lemnul adaugă căldură și textură, creând o atmosferă primitoare.

2. Metalul: Metalul continuă să fie un favorit în designul interior, cu o predilecție pentru finisajele mate și cele patinate. Cuprul, bronzul și oțelul inoxidabil adaugă o notă de eleganță și modernitate, oferind în același timp durabilitate și ușurință în întreținere.

3. Piatra Naturală: Marmura, granitul și piatra de râu sunt alegeri populare pentru blaturi, podele și accente decorative. Varietatea lor în ceea ce privește textura și culorile complementează orice schemă de design, aducând frumusețea naturală în prim-plan.

4. Textile Sustenabile: Într-o lume tot mai conștientă de impactul asupra mediului, textilele sustenabile câștigă teren. Lâna, bumbacul organic și liniile reciclate sunt doar câteva dintre materialele preferate, datorită calităților lor ecologice și confortului pe care îl oferă.

Integrarea Tendințelor în Casa Ta

Adoptarea acestor tendințe nu necesită o renovare completă. Începe cu schimbări mici, cum ar fi adăugarea de perne decorative, covoare sau draperii în culorile anului. Înlocuirea mânerelor de metal la dulapuri sau adăugarea unui blat

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și de intemperiile care vin odată cu topirea zăpezii și ploile de sezon. Iarna grea și primăvara umedă pot pune la încercare întreaga structură a casei, mai ales dacă nu s-a acordat suficientă atenție în ceea ce privește hidroizolația.

Prevenirea infiltrațiilor de apă prin utilizarea corectă a materialelor și tehnologiilor de hidroizolație este esențială pentru confortul și siguranța locuinței pe termen lung. De la acoperișuri și pereți exteriori, până la fundații și subsoluri, fiecare parte a unei construcții trebuie protejată împotriva umidității pentru a preveni apariția mucegaiului, a igrasiei și a altor probleme de sănătate și siguranță.

De ce este hidroizolația critică pentru locuința ta?

Indiferent de vremea de afară, umiditatea și infiltrațiile de apă pot cauza daune semnificative proprietății tale. Iarna, zăpada și ploile abundente pot afecta integritatea fundației și a pereților, în timp ce topirea bruscă a zăpezii poate accentua aceste riscuri. Primăvara, ploile continue și umiditatea ridicată sunt un potențial factor de risc, iar căldura începe să grăbească fenomenele de condens și umiditate ascunsă.

Toate aceste fenomene sunt normale și, oricât de mult ne-am dori să le controlăm, din păcate acest lucru nu este posibil. Însă, ce putem face, este să ne protejăm casa cu un sistem de hidroizolație calitativ și durabil. Investiția într-o hidroizolație de calitate îți poate proteja casa împotriva acestor riscuri majore, economisindu-ți timp și bani pe termen lung.

Înainte de a decide să investești într-un sistem de hidroizolație, este important să înțelegi mai bine ce este acesta și cum funcționează. Hidroizolația este un strat protector aplicat pe suprafața betonului sau altui material de construcții, care previne pătrunderea apei și umidității în interiorul clădirii. Acest strat poate fi format din diverse materiale, precum membrane bituminoase, folii polimerice sau compuși chimici impermeabili.

Cum să alegi cea mai bună soluție de hidroizolație?

Atunci când vine vorba despre hidroizolație, există mai multe opțiuni pe piață, iar alegerea potrivită depinde de mai mulți factori. Una dintre cele mai importante considerente este structura actuală a casei tale. Casele vechi pot necesita o atenție mai deosebită, iar tehnologiile de hidroizolație trebuie alese în funcție de tipul de zidărie și de gradul de expunere la umiditate. O echipă de profesioniști îți va oferi consultanță și sprijin la orice pas, înțelegând structura anterioară a casei, față de care trebuie o atenție sporită.

Pentru clădirile noi, un specialist poate recomanda tehnologii moderne care să ofere o protecție de lungă durată. De exemplu, membrana bituminoasă sau membranele sintetice sunt o opțiune populară pentru hidroizolația acoperișurilor. Acestea oferă o barieră puternică împotriva ploii și zăpezii, prevenind formarea de infiltrații și scurgeri în interiorul casei.

Indiferent de metoda aleasă, este important să iei în considerare factori precum expunerea la intemperii și nivelul de umiditate din zonă pentru a asigura o hidroizolație durabilă. De aceea, recomandăm consultarea unui specialist înainte de a lua decizia finală, o echipă cu experiență în domeniul hidroizolației.

Aspectele de respectat la hidroizolarea zonei teraselor și acoperișurilor

Terasele și acoperișurile sunt printre cele mai expuse suprafețe la riscuri, iar o hidroizolație inadecvată poate duce la daune serioase.

Pentru terase, este crucial să se folosească materiale rezistente la intemperii, trafic, presiune și abraziune. De asemenea, se recomandă aplicarea mai multor straturi de material hidroizolant pentru a asigura o protecție împotriva penetrării apei. Este important să se acorde atenție și la detaliile de montaj, cum ar fi colțurile și marginile terasei, pentru a preveni posibilele puncte vulnerabile, în care ar putea scăpa infiltrarea apei.

În cazul acoperișurilor, este important să se ia în considerare poziționarea și inclinația acestora, pentru a preveni acumularea de apă și formarea de infiltrații. În plus, trebuie avută în vedere nu doar expunerea la intemperii, ci și nivelul de umiditate din zonă. În funcție de acesta, poate fi necesară aplicarea unui material hidroizolant special pentru a asigura o protecție optimă. Materialele folosite trebuie să fie compatibile între ele și cu structura clădirii, iar toate detaliile de montaj trebuie să fie respectate cu atenție. Este esențial ca toate scurgerile și golurile să fie bine etanșate pentru a preveni infiltrarea apei.

Ce rol joacă hidroizolația în eficiența energetică a casei?

O hidroizolație corespunzătoare poate fi un aliat-cheie în menținerea eficienței energetice a locuinței tale. Prin eliminarea zonelor cu umiditate, riscul de condens și degradarea izolației termice scade considerabil. În plus, hidroizolația corectă a pereților și acoperișului poate contribui la menținerea temperaturii interioare și la reducerea consumului de energie pentru încălzire, în special în perioadele reci când locuința are nevoie să fie etanșă la umiditate și frig. De asemenea, o hidroizolație eficientă poate preveni creșterea mucegaiului și bacteriilor dăunătoare care pot afecta sănătatea locuitorilor.

Cum să menții hidroizolația în stare bună pe termen lung?

La fel de important ca aplicarea unei hidroizolații de calitate este și întreținerea ei corectă. Verifică periodic starea hidroizolației și reacționează rapid la orice început de deteriorare.

Atunci când faci reparații sau renovări, asigură-te că nivelul de protecție inițial nu va fi afectat și, dacă este cazul, suplimentează-l corespunzător. Prin mici gesturi de întreținere regulată, poți prelungi semnificativ durata de viață a hidroizolației. Asigură-te că acoperișul este curat de frunze, crengi sau alte resturi care pot deteriora stratul protector. Evită acumularea de apă sau zăpadă pe acoperiș, deoarece acestea pot exercita o presiune suplimentară asupra hidroizolației și pot crea zone de umiditate care favorizează apariția igrasiei.

Hidroizolația trebuie verificată și întreținută nu doar pe acoperiș, ci și la nivelul pereților exteriori și al fundației. Aceste zone sunt și ele expuse în mod direct la intemperii și necesită o protecție adecvată. Verifică periodic eventuale fisuri sau zone deteriorate la nivelul hidroizolației și repară-le imediat pentru a preveni infiltrarea apei în structură.

Iarnă și primăvară sunt cele mai critice perioade pentru locuința ta. O hidroizolație eficientă este un element cheie pentru a-ți păstra casa în siguranță și confortabilă. Consultă mereu specialiști în domeniul hidroizolațiilor pentru a evalua și a acționa în mod corespunzător la nevoile de protecție ale casei tale. Fie că ești un proprietar atent sau un constructor profesionist, asigură-te că hidroizolația este o prioritate pentru fiecare proiect. O decizie corectă acum poate face diferența în păstrarea valorii și utilității locuinței tale pe termen lung.

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în care se aflau a căzut de pe un pod, de la aproximativ 50 de metri, relatează AFP, preluat de agerpres.ro.

“Accidentul, în care a fost implicat un autobuz care transporta pasageri din Botswana la Moria (nord), a provocat cel puţin 45 de morţi şi un rănit în stare gravă”, a anunţat Ministerul Transporturilor într-un comunicat.

Polonia și Țările Baltice se vor opune prezenței sportivilor ruși și belaruși la JO 2024, decizia fiind imorală și greșită

Marţi, şeful diplomaţiei letone, Edgars Rinkevics, a racţionat: „Decizia de a permite ruşilor şi belaruşilor să participe la următoarele Jocuri este imorală şi greşită”, a scris el pe Twitter, în marja unei întâlniri de la Riga cu omologii polonez, lituanian şi eston.

Prin intermediul preşedintelui său, Zorzs Tikmer, Comitetul Olimpic Leton a ameninţat deja că va boicota Jocurile Olimpice: „Letonia nu va participa la Jocuri alături de ţara agresoare”, a spus el.

Săptămâna trecută, ministrul polonez al Sportului Kamil Bortniczuk a declarat deja că „nu şi-a imaginat” posibilitatea ca ruşii şi belaruşii să participe la Jocurile Olimpice.

În Estonia, prim-ministrul Kaja Kallas a declarat, luni, că dacă s-ar permite ca sportivii ruşi să concureze „ar fi o batjocură la adresa ucrainenilor şi a zecilor de mii de oameni care şi-au pierdut viaţa în cea mai gravă crimă împotriva umanităţii comisă în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial”.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Polonia va trimite trupe militare la Jocurile Olimpice de la Paris

Ministrul polonez al apărării a anunțat joi că țara sa va trimite întăriri militare, potrivit flashscore.ro.

“Forțele armate poloneze se vor alătura coaliției internaționale lansate de Franța pentru a sprijini pregătirea și securitatea Jocurilor Olimpice”, a declarat Wladyslaw Kosiniak-Kamysz pe rețeaua de socializare X.

Ceea ce nu a precizat el este câți soldați vor fi trimiși la evenimentul care va avea loc între 26 iulie și 11 august.

Merită amintit că evenimentul de amploare are loc într-un moment în care Franța este în stare de alertă din cauza amenințării cu atentate.

“Un grup operațional alcătuit din soldații noștri, inclusiv câini de detecție, va fi trimis la Paris. Obiectivul său principal va fi de a efectua operațiuni de detectare a explozibililor și operațiuni antiteroriste”, a adăugat ministrul.

Potrivit unei purtătoare de cuvânt a Statului Major al armatei poloneze, “deciziile au fost deja luate”.

“Creăm o forță de intervenție pentru Jocurile Olimpice”, a declarat Joanna Klejszmit pentru AFP.

Polonia și Țările Baltice se vor opune prezenţei sportivilor ruşi şi belarusi la Jocurile Olimpice de la Paris-2024

Polonia şi Țările Baltice (Lituania, Letonia, Estonia) se vor opune prezenței sportivilor ruși şi belarusi la Jocurile Olimpice de la Paris-2024, chiar şi sub un drapel neutru, a declarat, marţi, ministrul de externe leton, notează AFP.

Săptămâna trecută, Comitetul Olimpic Internaţional (CIO) a anunţat că ia în considerare întoarcerea sportivilor interzişi sub drapel neutru, cu condiţia ca aceştia „să nu fi susţinut activ războiul din Ucraina”.

Kievul a acuzat imediat organismul olimpic de „promovarea războiului” şi a ameninţat că va boicota Jocurile de la Paris, dacă ruşii vor participa, conform primasport.ro.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

România intră în Schengen cu spațiul aerian și maritim din 31 martie. Precizările chestorului Bogdan Despescu

Chestorul general de poliţie Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, a afirmat, joi, că, începând cu ziua de duminică, odată cu intrarea în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă, pasagerii nu au nicio obligaţie suplimentară.

Bogdan Despescu a prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, măsurile care se vor aplica de la 31 martie, când România va intra în Schengen cu spaţiul aerian şi cel maritim. 

„Începând cu 31 martie 2024, persoanele care călătoresc către sau dinspre destinaţii din statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Ceea ce vă prezentăm astăzi se va aplica începând cu 31 martie şi în celelalte 16 aeroporturi şi 4 porturi maritime, cele situate în judeţul Constanţa. Concret, persoanele care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, activitate care nu se derulează decât de structurile Ministerului Afacerilor Interne şi activitate care este curentă în toate aeroporturile din Spaţiul Schengen şi, bineînţeles, celălalte aeroporturi internaţionale, persoanele respective nu vor fi supuse controlului la frontieră aşa cum este astăzi, la tonetele pe care cu toţii le ştim. Pasagerii vor merge direct către porţile de îmbarcare şi în tot acest traseu parcurs, ei vor putea fi verificaţi de Poliţia de Frontieră, echipajele mixte ale Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări. Fac precizarea că aceste ghişee care astăzi sunt şi pentru Schengen şi pentru non-Schengen vor funcţiona, începând de duminică, numai pe fluxul non-Schengen”, a declarat Bogdan Despescu.

El a adăugat că vor fi făcute controale aleatorii pentru depistarea celor care au acte false de călătorie, a persoanelor urmărite sau a celor care au interdicţia de a părăsi ţara.

„Echipele de Poliţie şi Jandarmerie vor desfăşura controale aleatorii. Aceste controale sunt în scopul depistării celor care au acte de călătorie false, a celor care au interdicţii de a părăsi ţara, pentru depistarea persoanelor urmărite, respectarea regulilor privind însoţirea minorilor, un aspect foarte important, combaterea migraţiei şi a traficului de persoane. Dacă în cadrul procedurilor de control ale echipelor de Poliţie şi Jandarmerie nu sunt constatate probleme, pasagerii vor continua călătoria fără niciun fel de problemă, iar în cazul în care vor fi identificate anumite probleme, persoana în cauză sau persoanele în cauză vor fi conduse în linia a doua de verificare, unde, pe baza activităţilor suplimentare, se va clarifica situaţia acestora”, a transmis secretarul de stat. 

El a anunţat că cetăţenii care vin în România din Schengen nu vor mai fi controlaţi. 

„Cetăţenii care vin în România din Spaţiul Schengen, după debarcare, nu vor mai fi controlaţi aşa cum astăzi sunt controlaţi la ghişee. Tot într-un mod aleatoriu, pot fi verificaţi de echipele de Poliţie şi Jandarmerie. Pentru a simplifica interacţiunea cu cetăţenii şi a reduce timpul de verificare, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a îmbunătăţit mecanismul de control prin dotarea personalului nostru cu sisteme de scanare, de verificare a actelor într-o formă digitală şi sisteme care pot fi folosite în deplasare, mobil. Dacă astăzi vorbim de aceste sisteme numai în tonete, în ghişee, de la 31 martie aceste dispozitive pot fi folosite în parcarea aeroportului, în zona de intrare în terminal sau în zona de îmbarcare către porţi”, a precizat Bogdan Despescu. 

Secretarul de stat a mai afirmat că din 31 martie va fi suplimentat personalul care acţionează la nivelul aeroporturilor şi porturilor maritime. 

„Revenind la măsurile dispuse la nivelul aeroporturilor şi porturilor maritime, menţionez faptul că, începând cu 31 martie, faţă de personalul care acţionează curent astăzi în aceste zone, vom suplimenta forţele. Această suplimentare de forţe are ca scop informarea, îndrumarea, sprijinul pasagerilor precum şi depistarea celor care vor să profite de această facilitate pentru a părăsi România ilegal. Totodată, vor acţiona echipaje canine specializate în detecţia drogurilor pe baza unor activităţi de analiză sau pe baza unor semnalări pe care şi astăzi le avem”, a mai declarat Bogdan Despescu. 

El a prezentat şi o statistică referitoare la numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din ţara noastră anul trecut. 

„Pe aeroporturile de România au fost înregistrate în anul 2023 peste 160.000 de curse, 66% dintre acestea fiind Schengen şi mai bine de jumătate din cele Schengen pe Aeroportul Otopeni. Vorbim de aproximativ 23 de milioane de pasageri, cei mai mulţi fiind înregistraţi tot la Otopeni, undeva aproximativ 14 milioane, urmat de Aeroportul Cluj-Napoca cu aproximativ 3 milioane şi nu în cele din urmă Aeroportul Iaşi, cu aproximativ 2 milioane. Din totalul pasagerilor, 300.000 de pasageri au fost minori, sub vârsta de 18 ani, iar în cazul a 2.500 dintre aceştia s-a luat măsura nepermiterii ieşirii din ţară în anul 2023, pe motive legale, unele dintre aceste motive fiind faptul că au avut inclusiv documente false”, a mai declarat Bogdan Despescu.

Începând cu 31 martie, România şi Bulgaria vor face parte din spaţiul Schengen cu frontierele aeriene, respectiv maritime.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Administratora unui bloc din Sectorul 2, înjunghiată mortal de un vecin

O femeie de 56 de ani, administratora unui bloc din Sectorul 2 al Capitalei, a fost înjunghiată mortal de un vecin, joi seară. Individul a fost imobilizat de polițiști și dus la audieri.

Grozăvia s-a întâmplat în această seară, în jurul orei 19.10, când polițiștii au fost sesizați de mai mulți locatari ai unui bloc din Sectorul 2 cu privire la faptul că un vecin ar fi înjunghiat o femeie.

Ajunși la fața locului, poliţiştii Secţiei 9 l-au identificat pe autor, un bărbat în vârstă de 57 de ani, care a fost imobilizat şi condus la sediul subunităţii.

La fața locului a ajuns și un echipaj de prim-ajutor, care, în pofida eforturilor depuse, a constatat decesul victimei.

„Din primele verificări s-a stabilit faptul că fapta ar fi fost comisă în incinta spaţiului unde femeia îşi desfăşura activitatea, aceasta având calitatea de administrator al blocului. Cazul a fost preluat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împreună cu Serviciul Omoruri – DGPMB, în vederea continuării cercetărilor şi stabilirii împrejurărilor în care s-a produs evenimentul”, a transmis, joi seară, Poliţia Capitalei.

Trupul neînsufleţit urmează să fie transportat la Institutul Naţional de Medicină Legală pentru necropsie.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Irina Begu, în sferturile de finală ale turneului WTA din Antalya

Irina Begu s-a calificat în sferturile de finală ale turneului WTA 125 de la Antalya, după ce a învins-o în două seturi pe croata Tara Wurth, scor 7-5, 6-2.

A patra favorită a competiției din Turcia, Irina Begu a obţinut victoria după o oră şi 33 de minute.

În primul set, Wurth (21 ani, 493 WTA) a condus cu 5-3, dar Begu s-a mobilizat şi a câştigat cu 7-5, după patru ghemuri consecutive. Românca a dominat actul secund, pe care l-a început cu 3-0, impunându-se în final cu 6-2.

După acest succes, Begu şi-a asigurat un cec de 3.475 de dolari şi 27 de puncte WTA.

În sferturi, Irina Begu, care a revenit după șapte luni de absență, o va înfrunta pe slovena Polona Hercog.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Doliu în baschetul românesc. S-a stins din viață fostul mare jucător și antrenor Horațiu Giurgiu

În această dimineață, cu puțin timp înainte de a împlini vârsta de 86 de ani, s-a stins din viață una dintre legendele baschetului românesc, profesorul Horațiu Giurgiu.

Anunțul a fost făcut de Federația Română de Baschet (FRB). Antrenorul cunoscut de apropiaţi sub numele de alint „Bigu” a şlefuit jucători emblematici ai baschetului romanesc, precum Constantin „Titi” Popa, Gherasim Tzakis, Mircea Ivanov, Cornel Alecu şi Uche Iheadindu.

Produs al şcolii din Târgu Mureş, Giurgiu a făcut primul pas spre performanţă la Dinamo Oradea sub bagheta cunoscutului „Ţuţu” Constantinescu.

„Calităţile şi îndemânarea îl propulsează destul de repede spre Bucureşti. Ofertat prima oară de CCA, Horaţiu Giurgiu rămâne totuşi fidel liniei dinamoviste şi alege, după o Dinamoviadă, să fie pregătit de regretatul Dan Niculescu la echipa din Şos. Ştefan cel Mare. La Dinamo, adună şapte titluri naţionale în disputele directe cu Steaua, într-o perioada în care ‘războiul’ celor două mari rivale se juca an de an cu casa de bilete închisă! Evident, graţie valorii sale, este cooptat şi în naţionala României, unde nu îi este ruşine să fure meserie de la ‘veteranii’ Nedeff, Niculescu sau Folbert. Rapid, ajunge să se impună alături de bunul său amic şi coleg de cameră, regretatul Horia Demian, dar şi de alţi mari baschetbalişti”, notează sursa menţionată.

Horaţiu Giurgiu a decis să îşi încheie activitatea de jucător la doar 33 de ani, însă a îmbrăţişat meseria de antrenor. A format Casa Pionierilor 3, unde a crescut o generaţie de excepţie, în frunte cu Gherasim Tzachis şi Titi Popa, iar „terenurile de baschet din Parcul Titanii devin celebre şi neîncăpătoare”.

După ce a adunat mai multe trofee naţionale cu CP 3 s-a mutat cu toţi sportivii la CSŞ 4, unde a format cu Liviu Călin şi Dan Săndulache câteva echipe de excepţie.

Palmaresul lui Horaţiu Giurgiu include 7 titluri de campion naţional (ca jucător) şi 16 titluri naţionale ca antrenor. A antrenat timp de 15 ani loturile naţionale de cadeţi şi juniori ale României, perioadă în care a colaborat cu Mihai Bolcu, Liviu Călin, Ion Adrian, Ioan Valerian şi Octavian Şerban.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Trafic blocat pe DN 6, în Bragadiru. Un motociclist a accidentat mortal un pieton

Centrul Infotrafic al Poliţiei Române informează că, joi seara, pe DN 6, în localitatea Bragadiru din judeţul Ilfov, un motociclist a accidentat mortal un pieton.

Potrivit unui comunicat de presă, în urma impactului a rezultat decesul pietonului şi rănirea motociclistului, care a fost transportat la spital.

Circulaţia rutieră este oprită pe ambele sensuri de mers, valorile de trafic fiind în creştere. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Ministrul Transporturilor: „Contractul pentru încă un lot din secțiunea montană a Autostrăzii A8 intră în licitație”

Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis joi spre validare la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice documentaţia pentru contractul necesar construcţiei lotului Miercurea Nirajului- Sărăţeni (23,4 km) de pe Autostrada A8 Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„Contractul pentru încă un lot din secţiunea montană a A8 intră în licitaţie! CNAIR a transmis, astăzi, spre validare la ANAP documentaţia pentru contractul necesar construcţiei lotului Miercurea Nirajului- Sărăţeni (23,4 km). Pe traseul acestui lot de autostradă vor fi construite inclusiv două tuneluri cu o lungime totală de 1,07 km”, a scris, joi, Grindeanu pe pagina sa de Facebook.

Contractul prevede o perioadă de maximum 30 de luni (6 luni proiectare şi 24 de luni execuţie), iar finanţarea va fi asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.

După validarea documentaţiei de atribuire, va fi publicat Anunţul de Participare la licitaţie în cadrul căruia va fi precizată şi valoarea estimată a contractului.

În termen de 30 de zile de la finalizarea procedurii de achiziţie publică, acest contract va fi preluat de la CNAIR de nou înfiinţata Companie pentru Investiţii Rutiere (CNIR), care se va ocupa de implementarea lui, a subliniat ministrul Transporturilor.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Legea pentru prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă, promulgată de Klaus Iohannis

Legea iniţiată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) pentru ratificarea Convenţiei privind prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă a fost promulgată joi de președintele Klaus Iohannis.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională, pe 4 martie 2024.

Convenţia nr. 190/2019 adoptată pe 21 iunie 2019 la cea de-a 108-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva vizează eliminarea violenţei şi a hărţuirii în lumea muncii.

„Angajaţii au dreptul să lucreze într-un mediu în care să fie respectaţi indiferent de sex, rasă, etnie sau orientare politică. Observăm că sunt tot mai multe sesizări pentru hărţuire. Este nevoie ca măsurile să fie ferme dar proporţional cu gravitatea acestor abateri. Legea promulgată astăzi vine să creeze condiţiile pentru un mediu de lucru în care angajaţilor să li se respecte demnitatea”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, potrivit comunicatului MMSS.

Conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, în anul 2023 au fost înregistrate 511 petiţii privind hărţuirea sau discriminarea la locul de muncă. În urma verificărilor efectuate au fost aplicate 41 de sancţiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 18.000 de lei. Prin comparaţie, în urmă cu 10 ani, respectiv în anul 2014, erau înregistrate doar 137 de sesizări.

Conceptul de „violenţă şi hărţuire” acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărţuirea şi mobbingul, hărţuirea sexuală, ameninţările şi urmărirea sau supravegherea.

Noul cadru legal protejează atât angajaţii cât şi persoanele care lucrează indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii şi ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi cele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum şi persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilităţile unui angajator.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Încercare disperată a avocaților lui Mario Iorgulescu de a-l scăpa de închisoare: „Suferă de leziuni cerebrale încă din copilărie”

Avocaţii lui Mario Iorgulescu încearcă să-l scape pe tânăr de condamnarea de 13 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor, susţinând că are leziuni cerebrale încă din copilărie şi nu înţelege ce se întâmplă la proces.

Mario Iorgulescu, fugit în Italia, a introdus prin intermediul avocaţilor săi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o cale extraordinară de atac – recursul în casaţie – prin care încearcă să scape de pedeapsa de 13 ani şi 8 luni de închisoare primită pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi drogurilor (cocaină), în legătură cu accidentul auto provocat în anul 2019, soldat cu moartea unui bărbat.

Joi, în sala de judecată, avocatul lui Iorgulescu a susţinut că tânărul nu poate participa la proces, deoarece are încă din copilărie leziuni cerebrale, aşa cum arată un control efectuat în Italia cu un aparat medical performant.

„Este un aspect învederat inclusiv în faţa instanţei de apel. Este un dispozitiv medical performant, care a relevat, din păcate, aceste afecţiuni ireversibile de care suferă şi au avut un rol (în producerea accidentului – n.r.). Se află în imposibilitatea de a participa efectiv la un proces penal, că nu înţelege ce se întâmplă”, a spus avocatul la ieşirea din sala de judecată.

De asemenea, apărătorii au solicitat schimbarea încadrării juridice, susţinând că Mario Iorgulescu, care este fiul lui Gino Iorgulescu – preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, nu ar fi trebuit judecat pentru săvârşirea infracţiunii de omor în legătură cu producerea unui accident rutier.

Instanţa supremă a amânat pentru 11 aprilie pronunţarea unei decizii în cazul recursului în casaţie introdus de apărarea lui Mario Iorgulescu.

În octombrie 2023, Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 13 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi drogurilor (cocaină), în legătură cu accidentul auto provocat de acesta în anul 2019, soldat cu moartea unui bărbat.

Iniţial, el primise la instanţa de fond (Tribunalul Bucureşti) o condamnare de 15 ani şi 8 luni, pedeapsă scăzută de Curtea de Apel Bucureşti la 13 ani şi 8 luni de închisoare.

De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a anulat decizia Tribunalului prin care Mario Iorgulescu trebuia să plătească către doi membri ai familiei bărbatului ucis de el în accident sumele de 200.000 euro – daune morale şi 100.000 lei daune materiale, urmând ca aceste daune să fie achitate de societatea de asigurări CITY INSURANCE SA, societate care se află însă în faliment.

Mario Iorgulescu se află internat într-o clinică privată din Italia, părinţii săi reuşind să-l scoată din ţară cu un avion privat, imediat după accident. El nu a fost audiat de către procurori sau magistraţi, în timpul urmăririi penale sau desfăşurării procesului în instanţă.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

GALERIE FOTO. Iubita lui Kevin Trapp a făcut duș în aer liber

Modelul brazilian Izabel Goulart, una dintre cele mai cunoscute iubite de fotbalist din lume, și-a înebunit milioanele de urmăritori de pe Instagram după ce a publicat un video în care apare în timp ce își face duș, îmbrăcată într-un costum de baie minuscul.

Recent, iubita portarului german Kevin Trapp a apărut într-un costum de baie ridicol de sumar, care îi punea în evidență trupul suplu și silfid. Izabel a împărtășit cu fanii o serie de story-uri pe Instagram în timp ce se pregătea să meargă la plajă.

Filmându-se când se îndreaptă spre o oglindă, cu soarele strălucind în spatele ei, Izabel a scris: „Este ora bronzului”. Ulterior, brazilianca a adăugat un videoclip în care se bucură de un duș în aer liber. Izabel s-a răcorit etalându-și posteriorul în fața camerei de filmat în slow-motion. Modelul a încărcat, de asemenea, videoclipul de la duș pe feed-ul său de Instagram, cu comentariul: „Înapoi la dușurile de vară în aer liber”.

Fanii divei de 39 de ani au rămas „înmărmuriți”, iar unul dintre ei a comentat: „Wowww”. Un altul a adăugat: „Perfecțiunea întruchipată”, în timp ce un al treilea urmăritor a scris și el: „Oh, Doamne!”.

Izabel își răsfață în mod regulat cei 4,4 milioane de urmăritori de pe Instagram cu instantanee picante și pline de farmec de la ședințele foto și din călătoriile sale.

În trecut, brazilianca a dezvăluit că sexul nu este o opțiune pentru ea și Trapp dacă echipa lui pierde. „Facem dragoste de patru sau cinci ori pe săptămână. Dacă PSG (n.r. echipa la care Trapp evolua atunci) pierde un meci, oricât aș încerca să fiu atractivă, pe tocuri sau în lenjerie, nu există sex în acea zi. Dar, pe de altă parte, când câștigă, nimeni nu doarme”, declara aceasta în anul 2018.

Izabel și Kevin formează un cuplu încă din 2016, iar în 2018 fotomodelul a dezvăluit, printr-un videoclip distribuit pe Instagram, că a fost cerută în căsătorie. Totuși, portarul lui Eintracht Frankfurt nu a dus-o încă în fața altarului pe frumoasa sa parteneră.

Născută pe 23 octombrie 1984 la Sao Paulo, Izabel Goulart este un model brazilian care a avut un impact notabil în industrie. Și-a câștigat notorietatea între anii 2005 și 2008, când a activat ca unul dintre îngerii Victoria’s Secret. Tot în acea perioadă a apărut și pe coperta celebrei reviste Sports Illustrated.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Curiozități despre Paștele Catolic: de la tradiții în Marea Britanie până la ouăle de ciocolată din Statele Unite.

0

Paștele catolic în 2024 se sărbătorește duminică, 31 martie. Iată 12 lucruri interesante despre Paștele Catolic:

  1. Fiecare copil din Marea Britanie primește în medie 8,8 ouă de Paște, suficient pentru o săptămână întreagă.
  2. Cea mai mare vânătoare de ouă de Paște a avut loc în Florida, unde 9.753 de ouă de Paște au fost găsite de 501.000 de oameni.
  3. În 2007, un ou de Paște acoperit cu diamante s-a vândut pentru aproape 9 milioane de lire.
  4. Când oamenii mănâncă iepurași de ciocolată, 76% mușcă mai întâi urechile, 5% aleg picioarele și 4% optează pentru coadă.
  5. Având în vedere toate aceste ouă de ciocolată pentru familie, rude, iubiți și prieteni, nu ar trebui să fie o surpriză că gospodăriile cheltuie în medie 75 de lire pe delicii de Paște în fiecare an.
  6. În Statele Unite, 90 de milioane de iepurași de ciocolată și 91,4 miliarde de ouă de jeleu sunt produse în fiecare an. La Paște, americanii consumă mai mult de 16 milioane de jeleuri folosite pentru a umple centrul gol al ouălor de Paște, ceea ce este suficient pentru a înconjura globul de trei ori.
  7. Cheltuielile pe ciocolata de Paște reprezintă 10% din cheltuielile anuale cu ciocolată din Marea Britanie.
  8. Primul ou de ciocolată din Marea Britanie a fost produs în 1873 de Fry’s din Bristol.

9. Cel mai înalt ou de ciocolată de Paște a fost realizat în Italia în 2011. Avea 10,39 metri înălțime și cântărea 7.200 de kilograme, fiind mai înalt decât o girafă și mai greu decât un elefant. Totuși, Portugalia este casa celui mai mare ou de Paște decorat, care a atins aproape 15 metri în înălțime și 8 metri în diametru când a fost făcut în 2008.

10. Numele Paște își are originea în Eostre sau Eastre, o zeiță anglo-saxonă a luminii și a zorilor.

Ostara, sau Eostre sau Eastre, este Zeița germanică a primăverii și a zorilor.

11. În perioada medievală, o sărbătoare a aruncării ouălor era organizată în biserică, unde preotul arunca un ou fiert tare către băieții din corul bisericesc. Ouăle erau apoi pasate de la un băiat la altul, iar cel care avea oul când ceasul bătea ora 12 era câștigătorul și putea păstra oul. Obiceiul de a oferi ouă de Paște apare încă din antichitate.

Liderul ATP a rămas fără antrenor. Djokovic l-a concediat pe Goran Ivanisevic

După începutul dezamăgitor de sezon, în care nu a reușit să cucerească niciun titlu, tenismenul sârb Novak Djokovic a luat o decizie radicală și și-a concediat antrenorul.

Liderul clasamentului ATP a anunțat că a încheiat colaborarea cu antrenorul croat Goran Ivanisevic, omul alături de care și-a trecut în palmares nu mai puțin de 9 din cele 24 de turnee de Grand Slam deținute. Ivanisevic se alăturase echipei lui Djokovic în anul 2019.

În 2024, regele absolut al tenisului masculin a fost învins în finala de la Australian Open de italianul Jannick Sinner, pentru ca mai apoi să fie eliminat în turul al treilea de la Indian Wells de Luca Nardi. Ulterior, Nole și-a anunțat retragerea de la Miami.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Oamenii de știință din Israel au făcut o descoperire remarcabilă legată de o supernovă

În urmă cu aproximativ 20 de milioane de ani, într-o galaxie nu foarte îndepărtată, o stea de mari dimensiuni a explodat şi a trimis în spaţiu elemente care reprezintă componentele de bază ale vieţii, informează Reuters, potrivit agerpres.ro.

În urmă cu aproximativ un an, din întâmplare, atunci când lumina emisă de acel fenomen a ajuns pe Pământ, o echipă de oameni de ştiinţă din Israel a observat-o şi a colectat pentru prima oară date despre primele etape ale unei astfel de explozii, cunoscută sub numele de supernovă.

Imaginea pe care o alcătuiesc cercetătorii israelieni oferă o perspectivă detaliată asupra originii unor elemente cruciale din jurul nostru, cum ar fi calciul din dinţi şi fierul din sângele nostru.

“Vedem de fapt cuptorul cosmic în care se formează elementele grele, în timp ce acestea se formează. Observăm cum se întâmplă. Aceasta este cu adevărat o oportunitate unică”, a declarat astrofizicianul Avishay Gal-Yam de la Institutul Weizmann de Ştiinţe.

Studiul cercetătorilor din Israel, publicat miercuri în revista Nature, indică, de asemenea, că steaua gigantică, situată într-o galaxie vecină numită Messier 101, a lăsat probabil în urma sa o gaură neagră după ce a explodat.

Un astronom amator care urmărea din întâmplare acea galaxie i-a informat pe cercetători că ceva important părea să se întâmple. Aceştia şi-au îndreptat rapid telescoapele de la sol către stea şi au început să documenteze primele etape ale exploziei.

Echipa, din care făcea parte şi doctorandul şi autorul principal al studiului, Erez Zimmerman, a contactat NASA, care şi-a modificat programul şi a orientat telescopul spaţial Hubble spre supernovă. Acest lucru a permis observarea în fază incipientă a luminii ultraviolete de la explozie, care este blocată de atmosferă şi nu este captată pe Pământ.

Pe lângă urmărirea elementelor precum carbonul, azotul şi oxigenul expulzate în spaţiu, datele ultraviolete au arătat o discrepanţă între masa iniţială a stelei şi masa pe care aceasta a proiectat-o în spaţiu în timpul exploziei.

“Suspectăm că după explozie a rămas în urmă o gaură neagră – o gaură neagră nou formată, care nu era acolo înainte. Este rămăşiţa exploziei. O mică parte din masa stelei s-a prăbuşit în centru şi a creat o nouă gaură neagră”, a declarat Avishay Gal-Yam.

Găurile negre sunt obiecte cosmice extraordinar de dense, cu o gravitaţie atât de puternică încât nici măcar lumina nu poate scăpa de atracţia lor.

După ce a creat un fel de amprentă digitală a supernovei de la începutul până la sfârşitul fenomenului, Avishay Gal-Yam a spus că acea “amprentă” ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să identifice supernovele iminente din alte părţi ale Universului.

“Poate că în următorii ani vom fi capabili să spunem, nu pentru toate stelele, dar poate pentru unele dintre ele, că bănuim că o anumită stea va exploda”, a adăugat cercetătorul israelian. “Va fi ceva fantastic, iar atunci vom şti să ne îndreptăm privirile în acea direcţie şi să fim pregătiţi”, a adăugat el.

Ploi de stele cazatoare in urmatoarele nopti

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

A venit nota de plată pentru incidentele din 8 martie. Sancțiuni fără precedent pentru Dinamo și UTA

Dinamo și UTA au fost amendate cu câte 100.000 de lei și vor disputa următoarele patru meciuri de pe teren propriu fără spectatori, în urma incidentelor de la jocul direct.

Comisia de Disciplină a Federaţiei Române de Fotbal le-a aplicat sancțiunea maximă formațiilor Dinamo București și UTA Arad, după scenele reprobabile petrecute la meciul direct, disputat în data de 8 martie, pe „Arcul de Triumf” din Capitală.

Înaintea partidei câștigate cu 1-0 de „câini”, între fanii celor două echipe au avut loc ciocniri violente. Ajutați de ultrașii celor de la CSA Steaua, arădenii veniți la București s-au încăierat cu fanaticii suporteri dinamoviști, cele două tabere fiind despărțite cu greu după intervenția jandarmilor.

Lucrurile au degenerat și pe stadion. Cu puțin timp înaintea startului partidei, sectorul rezervat oaspeților a fost atacat cu torțe aruncate dinspre Peluza Sud Dinamo. Ultrașii ambelor formații au sărit gardurile de protecție și au intrat pe gazon, acolo unde a urmat o nouă rundă de box. Pentru a liniști spiritele, Jandarmeria a fost nevoită să apeleze la gaze lacrimogene, iar meciul a fost întârziat.

Astfel, prin prisma gravității faptelor, Comisia de Disciplină a FRF a decis să le sancționeze pe Dinamo și UTA cu câte o amendă de 100.000 de lei și patru meciuri pe teren propriu fără spectatori.

Având în vedere că ambele formații mai au de disputat câte patru partide pe teren propriu în acest play-out, decizia îi va priva de aportul fanilor în meciurile de acasă până la începutul sezonului viitor.

Pentru Dinamo vestea este cu atât mai teribilă, „câinii” aflându-se în lupta pentru evitarea retrogradării. Alb-roșii vor întâlni pe teren propriu Petrolul, Politehnica Iași, FC Voluntari și UTA, în timp ce Arădenii vor juca cu porțile închise împotriva celor de la FC Botoșani, Hermannstadt, Oțelul Galați și FCU Craiova.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!