Parlamentul European a reales-o pe Roberta Metsola, din Malta, în funcția de președinte al instituției.
Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European, a obținut un număr record de voturi, reafirmându-și poziția de lider în cadrul Parlamentului European.
În timpul primului său mandat, a fost remarcată pentru angajamentul său în diverse probleme europene, inclusiv drepturile omului și democrația.
Realegerea sa subliniază încrederea continuă a colegilor săi europeni în capacitatea sa de a conduce legislativul european în viitor.
Roberta Metsola, care în 2022 a devenit prima femeie în ultimii 20 de ani la cârma Adunării Uniunii Europene, este doar al doilea președinte, după Martin Schulz din Germania, care câștigă un alt mandat de când Parlamentul European a devenit o instituție aleasă direct în 1979.
Metsola, realeasă de majoritatea europarlamentarilor
Metsola a fost realeasă de o majoritate largă a parlamentarilor europeni să conducă Adunarea UE pentru încă doi ani și jumătate, cu 562 de voturi în favoarea reconfirmării ei din totalul de 623 de voturi exprimate.
„Trebuie să fim o instituție care nu poate să se teamă să conducă și să schimbe. Am început, dar încă nu am terminat”, a declarat Metsola, în vârstă de 45 de ani, membră a Partidului Popular European de centru-dreapta.
În fața Adunării UE, Metsola a spus că Parlamentul ar trebui să continue să fie un susținător puternic al Ucrainei, al statului de drept și să caute puterea de a propune legislație europeană.
Partidul Național Liberal este pe primul loc la votul politic din Transilvania înaintea alegerilor locale din 9 iunie.
Cele mai recente sondaje de opinie privind alegerile locale arată că PNL conduce clar, cu 27% din intențiile de vot exprimate în județele din Ardeal și Banat, fiind urmat de UDMR și PSD, ambele având câte 20%. Pe locul patru în intențiile de vot este AUR, cu 10%, în timp ce Alianța USR-PMP-FD are doar 7% din intențiile de vot.
Cercetările sociologice arată o scădere puternică a Alianței USR-PMP-FD în regiunea Ardealului și Banatului, dar și o scădere a AUR.
În același timp, scorul ridicat al PNL în Transilvania arată sprijinul puternic al publicului pentru primarii liberali, care conduc cea mai mare parte dintre orașele regiunii și care, foarte probabil, vor fi realeși aproape în totalitate pe 9 iunie.
Intențiile de vot pentru alegerile europarlamentare din zona Transilvaniei indică o victorie clară pentru Alianța PSD PNL, care are peste 40% în intențiile de vot, urmată de UDMR, cu 20%. Nici în alegerile europarlamentare Alianța USR-PMP-FD nu reușește să depășească bariera celor 10%, având doar 8% din opțiunile alegătorilor din Ardeal și Banat.
Partidul Național Liberal este singura opțiune adevărată de centru-dreapta în alegerile de duminică. Există o singură cale pentru ca dreapta să câștige pe 9 iunie – votul pentru PNL.
Național-liberalii sunt singurii care au dovedit că pot apăra cota unică și pilonul 2 de pensii, singurii care au sprijinit concret microîntreprinderile și fermierii.
PNL e cel mai puternic reprezentant al României în Partidul Popular European, cel mai mare partid politic din Uniunea Europeană.
De asemenea, PNL e singurul partid care poate învinge PSD în alegerile locale, fiind alternativa la social-democrați în majoritatea competițiilor pentru primării și consilii județene.
PNL este partidul tradiției și al valorilor românești. PNL înseamnă respect pentru națiune și biserică, înseamnă sprijin pentru familii, înseamnă rezultate economice pentru români. Votul pentru PNL înseamnă un vot pentru valorile dreptei, pentru o Românie puternică într-o EuropĂ puternică. Veniți la vot pe 9 iunie și votați PNL pe toate cele 5 buletine de vot!
, a declarat Nicolae Ciucă, președintele PNL.
(P) Publicitate electorală Partidul Național Liberal.
PNL are mari șanse să câștige alegerile locale în regiunea Moldovei, conform ultimelor cercetări sociologice.
Sondajul arată că PNL are 30% din intențiile de vot ale alegătorilor din zona Moldovei pentru consiliile județene, în timp ce PSD are 31%, fiind însă în scădere. Liberalii sunt astfel la doar 1% în spatele PSD, dar cu mari șanse să depășească PSD până în ziua votului.
În același timp, Alianța PSD PNL conduce detașat în opțiunile pentru alegerile europarlamentare, înregistrând 46% din intențiile de vot. Ea este urmată la mare distanță de Alianța USR-PMP-FD, cu 17% și de AUR, care are 14%. Pe locul patru se clasează SOS România, cu 6% din intențiile de vot.
Datele ultimului sondaj intern au fost culese în a doua jumătate a lunii mai, pe un eșantion reprezentativ de 1.824 de subiecți din toată țara.
(P) Publicitate electorală Partidul Național Liberal.
Înalți demnitari, personaje controversate din Servicii și oameni din justiție se numără printre persoanele care luptă pentru falimentarea Lido SA, o companie în care statul român este acționar majoritar. România Liberă dezvăluie „caracatița” care lucrează pentru interesele fostului ministru de finanțe Bogdan Drăgoi.
În raportul întocmit conform art. 92 din Legea nr. 85/2014 în data de 6.7.2022, administratorul judiciar al LIDO S.A., Consulta 99 a propus trecerea la faliment a societății de stat pentru două motive:
Conform art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 3 din Legea nr. 85/2014, justificat de lipsa organelor de conducere ale societății debitoare. Administratorul judiciar a menționat că potrivit informațiilor obținute de la Registrul Comerțului, mandatele administratorilor Boruna George Bogdan, Cazana Victor Vlad și Chereches Florica au expirat la 18.02.2022, iar mandatul directorului general Papuc Leonard Florian a expirat la 26.03.2022. Mandatele acestor persoane au încetat înainte de deschiderea procedurii insolvenței (care a fost dispusă la 17.06.2022). Conducerea Lido S.A. și Ministerul Economiei au omis să numească membri în consiliul de administrație din februarie 2022, lăsând astfel LIDO S.A. fără conducere la momentul intrării în insolvență.
Conform art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 4 din Legea nr. 85/2014. Administratorul judiciar a arătat că, în conformitate cu sentința civilă nr. 1689/19.02.2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 în dosarul nr. 1078/300/2021 (anexa 2), a fost dispusă evacuarea Lido S.A. din imobilul situat în Municipiul București, str. Mihai Eminescu nr. 108 – 112, imobil în care debitoarea avea sediul social. Conducerea Lido S.A. și Ministerul Economiei nu au mutat sediul societății după această evacuare din februarie 2021, lipsind astfel societatea de un sediu de funcționare. Potrivit art. 38 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, procedura simplificată se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile prevăzute la lit. c) a acestui text legal. În cazul debitoarei Lido S.A. au fost reținute două dintre condițiile astfel prevăzute, așa cum se arată prin raportul administratorului judiciar.
FOTO: de la stânga la dreapta – Andreea Negru (președinte PEFA) Radu Oprea (Ministrul turismului) Lorena Stoian ( Prim – Vicepreședinte PEFA și partenera de afaceri cu spionul Gabriel Predoiu)
Ministrul Radu Oprea și rețeaua fostului șef al serviciului secret extern Silviu Predoiu:
Ministrul Radu Oprea participă și se pozează ori de câte ori poate cu partenera de afaceri a fratelui fostului Șef SIE, Silviu Predoiu. Este vorba despre avocata Stoian Elena Lorena, care deține 34% din acțiunile SP Investment Consulting S.R.L. Avocata Stoian este vicepreședinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA). PEFA se prezintă astfel pe site-ul său:
”Patronatul European al Femeilor de Afaceri promovează și sprijină afirmarea femeilor în mediul de afaceri în plan național și internațional, cât și reprezentarea intereselor membrilor săi, femei și bărbați, în organismele profesionale și patronale internaționale. PEFA oferă antreprenorilor o platformă puternică pentru a-și face auzite vocile, reprezentându-le interesele comune la nivel național prin Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Susținem prin mijloace specifice procesul de constituire și dezvoltare a IMM-urilor cu capital privat autohton și/sau cu participarea investitorilor străini și promovăm egalitatea de șanse și tratament egal în domeniile antreprenorial și patronal. Ne axăm pe promovarea cooperării și colaborării cu structuri profesionale și patronale similare din țară și străinătate.”
Screenshot Facebook, România Liberă a identificat-o în cel puțin 3 evenimente organizate de PEFA de Ziua Femeii – martie 2024 și în 11 și 23 aprilie 2024. Evenimente la care Ministrul Radu Oprea a fost prezent. Pe lângă Radu Oprea, avocata apare des în poze cu lideri de vază ai PSD – Gabriela Firea sau Florin Jianu.FOTO LORENA STOIAN – AVOCAT DE PROFESIE ȘI PARTENERĂ DE AFACERI CU SPIONUL GABRIEL PREDOIU
România Liberă a trimis întrebări legate de parteneriatul său cu societatea SP Investment, în care figurează Gabriel Predoiu.
Prezentăm mai jos răspunsurile la întrebările adresate RL:
Îl cunoașteți pe domnul Silviu Predoiu?
R: Nu
Îl cunoașteți pe domnul Gabriel Predoiu?
R: Nu
Cum considerați colaborarea dintre un avocat civil și un spion?
R: Nu are legătură cu activitatea mea profesională.
Sunteți la curent cu falimentul Lido S.A.?
R: Nu
Ați discutat vreodată cu ministrul Radu Oprea despre falimentul Lido?
R: Nu, niciodată.
Rareori ne este dat, ca jurnaliști de investigații, să fim mințiți cu atâta calm. Doamna Stoian nu doar că este asociată în părți egale cu spionul Gabriel Predoiu, dar este și „specialistă în drept civil”. Cu alte cuvinte, doamna avocat Stoian activează de 20 de ani printre magistrații din domeniul civil. De asemenea, „din martie 2023, Lorena Stoian face parte din Consiliul de Administrație al SNGN Romgaz SA”, o companie de stat.
Mai jos este o fotografie (foto 2) de pe site-ul doamnei Avocat Stoian. Menționăm că nu am mai deranjat-o pe doamna Stoian cu întrebarea dacă îl cunoaște pe domnul doctor Petronel Dobrică, anticipând că răspunsul ar fi fost tot NU.
ScreenshotFoto 2 Lorena Stoian și Petronel Dobrică.
Cine este doctorul Dobrică?
”Cu o experiență specială dobândită în calitate de consilier al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și cu o îndelungată practică în domeniul fiscal, Petronel Dobrică se află în poziția de a asista clienții Stoian – Predoiu cu sfaturi competente și eficiente în dreptul fiscal.” Pe domnul Dobrică nu l-am mai întrebat căci, după cum se poate vedea pe site-ul de avocatură dumnealui nu se sfiește se recunoască că servește intereselor clienților Predoiu.
Screenshot site Stoian & Asociații
Gabriel Predoiu, pe care jurnalistul Cătălin Tolontan l-a pomenit în afacerea prostituatelor, ar fi plecat din SRI în 2007. Gabriel Predoiu a lucrat la Contraspionaj și i s-a cerut demisia de către șefii de atunci ai SRI. Conform surselor din presă și a surselor România Liberă, Gabriel Predoiu era unul dintre liderii facțiunii anti-Coldea din SRI. După plecarea din SRI, Gabriel Predoiu a fost consilier al lui Șahin Yuksek, regele comerțului cu legume și fructe, cetățean turc de etnie kurdă. După ce a lucrat pentru turc, Gabriel Predoiu a fost mâna dreaptă a lui Carmen Palade Adamescu și amantul acesteia în timp ce Dan Adamescu se prăpădea în închisorile din România. Sursele România Liberă au confirmat pentru ziar că Predoiu a fost și este creierul războiului purtat de Carmen Adamescu atât cu fostul soț, cât și cu fiul lui Dan Adamescu.
România Liberă a relatat recent că între fosta soție a omului de afaceri Dan Adamescu și fiul generalului DIE Dan Drăgoi există un parteneriat care are ca scop împărțirea activelor lui Dan Adamescu – Carmen Adamescu își dorește să pună din nou mâna pe Unirea Shopping Center, iar Dan Drăgoi, prin fiul său Bogdan Drăgoi, pe Hotelul Grand Hotel Bucharest, fostul Intercontinental. Reamintim că falimentul LIDO S.A. a fost declanșat de Drăgoi prin cumpărarea unor creanțe umflate de la firma Akcent. Carmen Adamescu, înainte de a deveni soția lui Dan Adamescu, a fost secretara acestuia la societatea Modern, acționar al Lido S.A., aceasta având o relație apropiată cu administratorul și directorul general al LIDO S.A. Leonard Papuc. Leonard Papuc a încercat în anul 2020 să vândă 5% din acțiunile hotelului Grand Hotel Bucharest, după cum se arată în strategia de dezvoltare publicată pe Bursa de Valori București a Lido S.A.
Raport Strategie LIDO S.A. 2020-2025 formulată de Directorul General LIDO S.A. Leonard Papuc
Influența lui Dan Drăgoi asupra magistraților din instanță dar și din DNA
Raymond de Rubeis a vorbit despre influența lui Dan Drăgoi asupra magistraților/sistemului judiciar din România. Raymond de Rubeis, fost membru în Consiliul de Administrație al COMVEX, acuză că generalul Drăgoi i-a furat societatea pe care o evaluase la 17,5 milioane de euro. Jurnalistul Radu Soviani, care i-a luat interviul lui Raymond de Rubeis, a tras următoarele concluzii în 2019, menționând printre altele protecția de care se bucură familia Drăgoi în rândul procurorilor și al judecătorilor:
În partea a doua a interviului cu Raymond de Rubeis, fost membru în Consiliul de Administrație al COMVEX și cel care a fost cununat de Dan Drăgoi, continuă povestirea experienței sale despre cum a fost deposedat prin manevre dolosive de jumătate din acțiunile pe care le deținea indirect la COMVEX. Deposedarea, în beneficiul familiei Drăgoi, o evaluează la aproximativ 17,5 milioane de euro.
Este foarte interesantă relatarea lui de Rubeis din această a doua parte legată de experiența cu „cercetarea” de către organe a faptelor sesizate. Sunt foarte mulți care nu vor să se mai vorbească vreodată despre malversațiunile privatizării și despre primitivismul manevrelor dolosive. Nici COMVEX nu vrea să vorbească. Pentru opinia publică și mai ales pentru acționarii COMVEX, irefutabil, nu poate fi pus la dispoziție CV-ul lui Dan Drăgoi (invocând că au pus o sinteză prin niște rapoarte bursiere).
Și contractul de privatizare e de neprezentat. Și prețurile de câte 1,1 milioane de euro pentru care s-au ales fix soțiile celor doi administratori sunt de nespus acționarilor. Și totuși, în răspunsul la cererea de informații adresată de către COMVEX, nu am primit încă un refuz pentru interviul solicitat cu veteranul ofițer Dan Drăgoi, solicitat pentru proxima adunare generală a acționarilor, acum, de la final de ianuarie 2024.
Prin urmare, vă invit să intrați în culisele uneia dintre cele mai primitive manevre dolosive de pe piața de capital din România, făcută sub ochii ASF, ANAF și a procurorilor.
Este vorba de procurorii DNA care au clasat în anul 2022, sub șefia secției 1 de corupție a procurorului Adrian George Matei faptele de corupție de care familia Drăgoi a fost acuzată încă din anul 2018 de australianul Raymond de Rubeis. Raymond de Rubeis explică și cum, dacă nu le ieșeau jocurile, puneau presiuni pe judecători cu „plângeri”.
Contactat de jurnaliștii RL, șeful DNA a refuzat să ofere informații despre dosarele aflate în lucru la DNA ca urmare a plângerilor diverșilor oameni de afaceri, printre acestea fiind și speța societății deținute de stat, LIDO S.A. Deși, după cum România Liberă a relatat în ediția de ieri, 27 Mai, de la DNA pleacă ordonanțe și informații în regim live pe Whatsapp și alte rețele de comunicare criptate. Vom reveni pe acest subiect.
Curtea de Apel București
RL a solicitat un punct de vedere de la mai multe instituții ale statului român. Curtea de Apel București, deși este obligată prin lege și prin ghidul de comunicare al CSM să comunice tot ce ține de organizarea instituției, a refuzat de trei ori să răspundă și să atașeze fișa de repartizare aleatorie a dosarelor LIDO S.A., motivând că nu este o cerere de competență publică.
Curtea de Apel București încalcă, practic, legea liberului acces la informații publice.
Într-un final, după ce RL a scris și Consiliului de Supraveghere a Magistraturii, a primit un răspuns sec, prin care, fără a se atașa dovada (fișele de repartizare aleatorie), ni se confirmă că dosarele LIDO S.A., respectiv 15668/3/2021*/a5 (complet Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Mihaela Ioana Barna Prisăcaru) și 15668/3/2021*/a21 (complet Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu-Harfa) au fost repartizate aleatoriu. Este important de menționat că RL a consultat dosarele LIDO S.A. și la niciunul dintre dosare nu s-au identificat fișele de repartizare aleatorie.
Conform legii, dacă dosarul nu este repartizat aleatoriu, deciziile sunt nule. Este de neînțeles cum tocmai la nivelul Curții de Apel București se evită apărarea integrității justiției. Repartizarea aleatorie a dosarelor reprezintă pilonul de bază în apărarea actului de justiție și în garanția dreptului la un proces echitabil. Mai mult, RL a consultat practicile instanțelor de judecată și a constatat că atunci când fișele de repartizare aleatorie nu există, dosarele sunt „înmânate” judecătorilor agreați prin Colegiul de Conducere al instanței sau prin rezervare „directă” de către judecătorii interesați.
Reamintim că suspiciunea România Liberă a venit tocmai de la deciziile surprinzătoare ale acestor complete de apel care au întors decizia de reorganizare a magistratului sindic în cazul societății de stat LIDO S.A. Mai exact, în data de 15.02.2023, magistratul a acceptat argumentele LIDO S.A. și a dispus:
„Analizând fondul cererii depuse de administratorul special al societății debitoare și excepțiile privind tardivitatea cererii deduse judecății în cadrul prezentei hotărâri, instanța apreciază faptul că prin prisma dispozițiilor art. 186 C. p. c., cererea de repunere în termenul prevăzut de dispozițiile art. 74 din Legea nr. 85/2014 este formulată în termenul legal și este vădit întemeiată.
Relevant în cauză este faptul că societatea debitoare are drepturi care pot fi exercitate doar de către administratorul special. Administratorul judiciar este un profesionist al dreptului care trebuie să dea dovadă de independență în raport cu participanții la procedură. Toate aspectele juridice, contabile, perspectivele de reorganizare trebuie să fie cunoscute îndeaproape de către administratorul special, care trebuie să cunoască situația societății debitoare și să o prezinte în cadrul procedurii insolvenței.
Dispozițiile art. 186 Cod procedură civilă prevăd îndeplinirea anumitor condiții, respectiv: (i) să fie depusă de persoana care a pierdut termenul și (ii) să prezinte motivele temeinice care au dus la întârzierea depunerii cererii inițiale.
Forma de organizare a debitoarei este aceea de societate pe acțiuni, iar conform dispozițiilor Legii nr. 31/1990, termenul pentru convocarea AGEA nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a convocării.”
Screenshot decizia magistratului sindic de reorganizare a societății LIDO S.A.Screenshot decizia magistratului sindic de reorganizare a societății LIDO S.A.
Falimentul sau decizia de respingere a falimentului urmează să fie pronunțat azi, la camera E-77 de la etajul 1 al Curții de Apel București. Cele două complete de judecate CAB sunt alcătuite din Mona Marcela Prisăcariu Croitoru & Mihaela Ioana Barna Prisăcaru respectiv dosar 15668/3/2021*/a5 Mona Marcela Prisăcariu Croitoru & Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu – Harfa respectiv dosare 15668/3/2021*/a21.
GRUP MAFIOT PENTRU ÎNGENUNCHIEREA JUSTIȚIEI DIN ROMÂNIA ȘI UCIDEREA FIULUI LUI DAN ADAMESCU
Foto: de la stânga la dreapta – Procurorul Adrian George Matei, Carmen Adamescu, Bogdan Drăgoi, Cozmin Gușă
Extrădarea lui Alexander Adamescu: S-a confirmat că, dacă Alexander Adamescu ar fi extrădat, nu ar avea parte niciodată de o judecată corectă în România.
Intuiția România Liberă: Încă din luna aprilie 2024, România Liberă a prezis formarea unui grup mafiot cu scopul de a submina justiția independentă din România. Acest lucru include presiuni asupra unui judecător de la Tribunalul București să se transfere și să fie arestat sau compromis pentru a anula decizia în cazul lui Alexander Adamescu.
Investigație: România Liberă a înlocuit sintagma „Follow the Money” cu „Who benefits from this” pentru a expune autorii care atacă independența justiției în cazul Adamescu.
Tăcerea Consiliului Superior al Magistraturii: Deși judecătorul de la Tribunalul București a fost supus unor presiuni imense să dea o sentință favorabilă grupului mafiot, Consiliul Superior al Magistraturii nu l-a apărat.
Încălcarea prezumției de nevinovăție: Un membru DNA din cadrul grupului mafiot a încălcat protocoalele legale prin divulgarea de informații nepublice, în special ordonanța de urmărire penală a procurorului Iorga Moraru.
Așa cum a prezis România Liberă, judecătorul care a rezistat presiunilor adevăraților corupți care manipulează justiția românească este acum ținta unei campanii orchestrate de cei care l-au ucis pe Dan Adamescu pentru a-i confisca averea. Acești indivizi sunt legați de postul de televiziune Realitatea Plus.
În esență, patronii Realitatea Plus, criminalul condamnat Maricel Păcuraru și controversatul rusofil Cozmin Gușă, fac parte din grupul mafiot care exercită presiuni pentru fabricarea unui dosar împotriva judecătorului care l-a „achitat” practic pe omul de afaceri Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu.
Acest dosar fabricat în colaborare cu Realitatea Plus confirmă îngrijorările magistraților internaționali cu privire la extrădarea lui Alexander Adamescu în România.
Mai exact, Alexander Adamescu nu va avea parte de un proces corect în România și riscă să-și piardă viața în același mod ca tatăl său.
Dezvăluirile viitoare ale România Liberă sunt demne de un film de Netflix. Ne bazăm dezvăluirile pe date concrete: documente (contracte, emailuri, comunicări) obținute de jurnaliștii RL. Invităm pe oricine se simte lezat de dezvăluirile RL sau dorește să contribuie la aflarea adevărului să solicite corecții la adresa de email a redactorului-șef Adelina Toader sau să trimită un pont pe [email protected].
România Liberă va lansa o serie exclusivă de dezvăluiri despre adevărații beneficiari și membri ai grupului mafiot care au pus la cale, încă din 2014, uciderea și deposedarea afacerilor construite de Dan Adamescu în România.
Carmen Adamescu, fosta soție a lui Dan Adamescu, fiică de general de Securitate și fost șef la contra – informații Bacău, Costache Palade, l-a părăsit pe Dan Adamescu în 2014, imediat după atacul guvernului Victor Ponta asupra Astra, România Liberă și a integrității și vieții lui Dan Adamescu. Acesta a decedat în 2017, în condiții suspecte, în detenția statului român, în plin scandal public pentru încălcarea demnității umane. Divorțul lui Dan Adamescu a fost finalizat cu succes, respingând cererea de partaj a lui Carmen Adamescu, lăsând-o fără bani, doar cu o funcție executivă la Unirea Shopping Center. Într-o mișcare mafiotă, Carmen Adamescu s-a prezentat la morga institutului Mina Minovici ca „văduva îndurerată” și a ridicat trupul lui Dan Adamescu, împiedicând aflarea cauzei reale a morții acestuia. România Liberă și alte trusturi media au relatat despre suspiciunea uciderii premeditate a lui Dan Adamescu, subliniind că fiului său, Alexander Adamescu, i s-a refuzat dreptul la autopsie, autopsia realizată la Mina Minovici fiind finalizată abia după 4 ani. Carmen Adamescu este acum acuzată în două dosare penale, unul dintre ele fiind trimis în judecată de DIICOT pentru furt, delapidare și evaziune fiscală în dosarul Unirea Shopping Center, în valoare de peste 20 milioane de euro.
Generalul (r) Dan Drăgoi și fiul său, Bogdan Alexandru Drăgoi, au lansat din 2018 operațiuni de șantaj și presiuni pentru cumpărarea de voturi în Consiliul fostului hotel Intercontinental, acum Grand Hotel Bucharest, oferind 3 milioane de euro lui Alexander Adamescu pentru a ceda dreptul său de vot. Bogdan Drăgoi, fost ministru PNL și consilier al lui Traian Băsescu, a convins administratorii Lido S.A. să vândă acțiunile deținute la hotel. România Liberă a scris despre acțiunile suspecte care au dus la falimentul Lido S.A., cazul fiind analizat de judecătoarele Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu-Harfa (Dosar nr. 15668/3/2021*/a21) și Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Mihaela Ioana Barna Prisăcaru (15668/3/2021*/a5). Fondul SIFI Cluj, deținut de Lion Capital și condus de Bogdan Drăgoi, i-a împrumutat lui Carmen Adamescu 4,5 milioane de euro.
Procurorul DNA Adrian George Matei, numit în funcție prin decret semnat de președintele Traian Băsescu pe 8 februarie 2010, delegat șef de secție în 2021 fără a avea vechimea necesară, este finul lui Cristian Ban, fost Vice CSM și actual procuror DNA. El l-a condamnat pe Dan Adamescu la moarte prin refuzul accesului la tratament și detenție excesivă, și continuă să-l țină închis pe Alexander Adamescu. În dosarul penal 205/p/2021, Matei a clasat pe prescripție cazul lui Maricel Păcuraru și Cozmin Gușă, care au preluat Realitatea TV în timp ce Sorin Ovidiu Vîntu era în pușcărie. Deși Maricel Păcuraru se încadra la ”recidivism” acuzațiile fiind tot de corupție.
Maricel Păcuraru, patronul condamnat penal al Realitatea Plus, și Anca Alexandrescu au clonat site-ul România Liberă și au cenzurat articolele jurnaliștilor Mihai Diac și Laurențiu Mușoiu (detalii într-un articol următor).
Cozmin Gușă și generalii bisericoși din umbră, beneficiari ai clasării DNA pentru corupție dată de Adrian George Matei în martie 2023. Un personaj controversat, candidat al partidului extremist AUR, se laudă cu relații apropiate cu generalii SRI Eduard Hellvig, Adrian Ciocârlan și Cristian Bizadea. Gușă a promovat campanii media plătite și orchestrate pe Realitatea TV prin agenția de publicitate AMICOM, patronată de preotul Mihai Radu.
În dezvăluirile viitoare, România Liberă va expune schema prin care se trimit „punctaje” în redacțiile de ziar, costurile acestor punctaje, cine le trimite, cum se interceptează ilegal „ținte” folosind softuri de intelligence și cine sunt oamenii din servicii implicați.
Subjugarea Judecătorului: Schema Grupului Mafiot
În iunie 2021, Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, a fost trimis în judecată de același procuror DNA, Adrian George Matei, care a refuzat drepturile fundamentale ale tatălui său, ducând la moartea acestuia.
28 Februarie 2024: O Decizie Crucială
La data de 28 februarie 2024, magistratul Cătălin Bunea de la Tribunalul București a decis, practic, „achitarea” lui Alexander Adamescu într-o cauză extrem de complexă. Această decizie a impresionat presa din România, cu o acoperire extinsă a hotărârii judecătorului de la Tribunalul București. Europa Liberă a oferit o explicație pentru durata lungă a procesului și a clarificat că termenul de 60 de zile este mai mult o recomandare:
Termenul de 60 de zile este mai mult o recomandare
profesorul Sergiu Bogdan
Profesorul Sergiu Bogdan explica pentru Europa Liberă de ce durează atât de mult faza procesuală de la Camera Preliminară. ”Termenul de 60 de zile este mai mult o recomandare,” spunea acesta.
Durează pentru că faza de cameră preliminară trebuie să se desfășoare cu garanțiile specifice oricărui proces, inclusiv proceduri complete: citarea martorilor, audierea mărturiilor și discutarea probelor. De aceea, este considerată inutilă. Judecătorul care a primit dosarul a constatat că există ceva ilegal și putea achita sau retrimite dosarul. Acum, această procedură se desfășoară în două etape,
explică profesorul Sergiu Bogdan.
Panică În Rândul Grupului Mafiot
Știrea despre decizie a creat panică în cadrul grupului mafiot. Rapoartele de intelligence consultate de România Liberă, legate de guvernul Ponta, confirmă o schemă prestabilită, pe care România Liberă o detaliază mai jos.
Carmen Adamescu, familia Drăgoi și un grup restrâns de avocați apropiați magistraților și bugetarilor corupți, dar și consultanților media, au stabilit că decizia magistratului de la Tribunalul București este extrem de dăunătoare și trebuie compromisă prin orice mijloace necesare.
Schema de Compromitere a Judecătorului de la Tribunalul București
Conform jurnaliștilor RL, operațiunea s-a desfășurat astfel:
Identificarea rapidă a unui/unor denunțător(i).
Promisiunea de imunitate pentru denunțător(i).
Identificarea unui post de televiziune puternic și „de încredere” pentru a crea audiență.
Lansarea punctajelor în mass-media influențată de grupul infracțional.
Diseminarea actelor și procedurilor penale pentru a informa opinia publică și complicii, dar și pentru a determina alte instituții ale statului român, în special Secția de Investigare a Magistraților din Parchetul General, să deschidă un dosar împotriva magistratului de la Tribunalul București.
Dosarul împotriva magistratului de la Tribunalul București are scopul de a alarma și de a da o lecție judecătorilor ce vor urma în acest dosar.
România Liberă Construiește și Timeline-ul Acestui Grup Mafiot
1 Martie 2024: Ionuț Mureșan, cunoscut în presa de calitate ca fiind trompeta DNA, a fost dat afară de la Luju.ro și Ziare.com, a apucat să titreze pe Ziare.com: ” Instanța care a șpăguit-o Alexander Adamescu”
4 Martie 2023: Într-un articol pe mycyta.ro si replicaonline.ro (Constanța), a apărut știrea că procurorii DNA au făcut apel și s-a menționat interesant:
Screenshot articole replicaonline.ro
„Această decizie ridică serioase întrebări privind procedurile judiciare și de urmărire penală în România, evidențiind potențiale vulnerabilități în sistemul de justiție. Restituirea dosarului la DNA pentru o posibilă reanaliză nu înseamnă neapărat sfârșitul acuzațiilor împotriva lui Alexander Adamescu… Rămâne de văzut dacă vor fi identificate noi dovezi care să permită reluarea procesului împotriva lui Alexander Adamescu…”
12 Aprilie 2024: Aflăm dintr-o ordonanță transmisă ilegal de magistratul corupt din DNA că Hideg Robertino-Cătălin a formulat un denunț în legătură cu decizia din dosarul său de corupție. Denunțătorul Hideg, nemulțumit că, deși și-a recunoscut faptele și a acceptat procedura de judecată simplificată, nu a primit condamnarea cu suspendare promisă de avocații săi. Ordonanța a fost comunicată jurnaliștilor prin WhatsApp și alte aplicații media pe care RL le-a consultat. Procuroarea Iorga Moraru a dat un comunicat DNA anonimizat.
Documentul word, intitulat ”Ordonanță_continuare_urmărire_penală_dosar_HIDEG_finală_corectata_22.05.2024_dosar_52” poate fi citit mai jos:
Informăm opinia publică despre gravitatea acestei comunicări. Avocații consultați de RL au confirmat că faza de urmărire penală este nepublică, încălcând următoarele articole din lege și din Cartă:
Articolul 285, alineat 2 – Cod de Procedură Penală: „Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.”
Articolul 304, alineat 1 – Cod Penal: „Săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.”
Articolul 48 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:
„Orice persoană acuzată este prezumată nevinovată până când vinovăția va fi stabilită în conformitate cu legea.”
„Respectarea drepturilor la apărare ale oricărei persoane acuzate este garantată.”
Articolul 277, alineat 2 – Cod Penal: „Dezvăluirea, fără drept, a mijloacelor de probă sau a documentelor oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată sau de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.” Această infracțiune împotriva intereselor justiției incriminează o activitate similară cu cea descrisă în articolul 304 Cod Penal. Din Ordonanță reiese că ancheta în cazul lui Alexander este nefinalizată, fiind în REM.
15 Aprilie 2024: Carmen Adamescu a primit 4,5 milioane de euro de la Bogdan Drăgoi prin SIFI Cluj Retail SA. Informații din România Liberă indică faptul că sume de bani au fost trimise și prin societăți din Cipru în beneficiul patronilor Realitatea Plus-Gold FM, respectiv Maricel Păcuraru și Cozmin Gușă. Implicațiile financiare sunt ample; RL va reveni cu informații despre celelalte plăți către membrii grupului mafiot imediat ce vor fi confirmate cu documente.
23 Aprilie 2024: Nicoleta Ciuculescu de la Realitatea Plus a trimis o adresă către Tribunalul București, Secția Penală 1, cerând explicit confirmarea dacă „Cătălin Bunea a avut în instrumentare dosarul care îl vizează pe Alexander Adamescu.” În aceeași zi, fără să aștepte răspunsul Tribunalului București, care a venit pe 29 aprilie 2024, Realitatea Plus a dat știrea cu „Rețeaua penală de magistrați a lui Coldea: Judecătorul „generalului negru” deține o avere uriașă și se bucură de un salariu de sute de mii de lei pe an,” referindu-se la judecătorul Bunea și Alexander Adamescu.
Cătălin Hideg a refuzat să răspundă întrebărilor RL, care a intuit scandalul orchestrat de Realitatea Plus.
Anca Alexandrescu și Cozmin Gușă au atacat jurnaliștii RL și au cerut live pe Realitatea Plus joi, 2 mai 2024, în emisiunea „Culisele Statului Paralel,” aducerea în țară a lui Alexander Adamescu.
Este crucial de menționat dorința acerbă de a-l aduce pe Alexander Adamescu în România. Grupul mafiot se confruntă cu mari dificultăți în preluarea ostilă a afacerilor administrate de Alexander Adamescu, surse RL confirmând că aceste lupte au costat milioane de euro și implică fapte de corupție tot mai greu de acoperit.
15 Mai 2024: Ionuț Mureșanu, trompeta DNA, dat afară de la Ziare.com, a publicat în Libertatea.ro:
„Judecătoarea mituită de Alexander Adamescu cu 5.000 de euro, reabilitată după 6 luni de închisoare.”
Având în vedere că situația juridică a lui Alexander Adamescu este la faza de cameră preliminară, cu dosarul DNA desființat în integralitatea sa afirmația lui Mureșan este cât se poate de explicită și arată intențiile și dorințele magistraților care nu pot fi decât corupți și care îi ”livrează” știrile false.
23 Mai 2024: Realitatea Plus a primit în timp real informații directe de la DNA despre cursul audierilor. Anca Alexandrescu a anunțat live că nu vor fi luate măsuri preventive.
24 Mai 2024: DNA a trimis un comunicat anonimizat la prânz. La ora 18:00, ordonanța de urmărire penală, menționând numele lui Alexander Adamescu, a fost propagată pe grupurile de WhatsApp ale jurnaliștilor. Trusturi precum g4media.ro și Evenimentul Zilei au scris despre Alexander Adamescu.
25 Mai 2024: Cătălin Lăpușneanu a scris un articol copiat din „sursa DNA”. Articolul este ținut în promo încă de atunci, mai exact articolul este menținut pe prima pagină a site-ul știripesurse.ro.
Site-ul știripesurse.ro este deținut de Diana Tușe și Iosif Buble. România Liberă a devoalat schema, Alexander Adamescu câștigând definitiv procesul împotriva patronilor Buble și Diana Tușă care au publicat pe bani articole false în site-urile deținute de aceștia – știripesurse.ro și bugetul.ro
Screenshot 25 mai 2023
Concluzie
Materialul de astăzi subliniază subminarea pașilor importanți pe care România i-a făcut pentru ridicarea MCV, dar și eforturile României de a fi recunoscută ca o țară care aderă la principiul statului de drept și la democrație. Acest articol dezvăluie, pas cu pas, o tragedie nesoluționată de autoritățile române. Omisiunea de a trage la răspundere presa de șantaj, fake news și oficialii corupți nu face decât să compromită imaginea României. Ca jurnaliști, nu avem dreptul să fabricăm dosare penale, dar avem dreptul să acționăm din convingere pură, obiectivă și bine documentată, pentru a dezvălui orice adevăr de interes public aflat în posesia noastră, indiferent de sursă. România trebuie să-și protejeze sistemul de justiție și să garanteze că toți cetățenii beneficiază de un proces echitabil și imparțial. Continuăm să ne angajăm în dezvăluirea adevărului și în apărarea valorilor democrației și statului de drept.
Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.
Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul „polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică „triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.
Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.
Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.
Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, „tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce „tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.
Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.
Concluzie: Raportul „A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza „triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.
Despre autori
Ivan Krastev:
Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
Mark Leonard:
Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.
Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor „A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.
Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.
Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.
Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani:
Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători;
Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.
Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.
Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:
Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani.
Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara.
În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).
Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.
În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.
Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”.
Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat: „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat:„Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”
Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a comentat sâmbătă declarațiile lui George Simion, care i-a mulțumit administrației Trump pentru excluderea României din programul Visa Waiver. Dan l-a acuzat pe Simion că este un „suveranist de fațadă’” și a calificat drept „trădare” bucuria acestuia față de pierderea unui drept pentru cetățenii români, transmite Antena 3.
George Simion și-a dezvăluit adevărata față: un “suveranist” de fațadă, un slugarnic care înșală pe toată lumea pentru putere. Să te bucuri și să mulțumești că cetățenii români au rămas fără un program prin care sunt scutiți de vize de călătorie în Statele Unite este de neconceput pentru cineva care vrea să conducă România. Bucuria sa cinică la pierderea drepturilor românilor este o trădare inacceptabilă,” a scis Nicușor Dan pe Facebook.
Candidatul AUR la alegerile prezidențiale George Simion a mulțumit public Administrației Trump pentru că a menținut vizele pentru cetățenii români și a scos definitiv România din programul Visa Waiver. El a făcut această declarație șoc într-un interviu acordat unui influencer MAGA. Ulterior, a reluat mesajul pe blogul său, unde a scris: ”România nu este în momentul de față un stat democratic, demn de Visa Waiver”.
În 3 mai, Departamentul de Securitate Națională al Statelor Unite a luat decizia de a reconsidera includerea României în programul Visa Waiver, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe.
Ulterior, Guvernul României a cerut Administraţiei Trump detalii şi explicaţii pentru eliminarea ţării noastre din Programul Visa Waiver.
În 25 martie, România a fost suspendată din programul de vize al SUA, iar Departamentul de Securitate Națională al Statelor Unite a anunțat începerea unei verificări. Inițial, românii ar fi trebuit să călătorească în SUA fără vize din 31 martie.
Pakistanul și India au ajuns la un acord privind o încetare a focului ”imediată”, a anunțat sâmbătă după-amiază ministrul de externe pakistanez Ishaq Dar, transmite Reuters.
Informația a fost confirmată de o sursă guvernamentală indiană, care a precizat că cele două țări nu au prevăzute discuții despre alte subiecte.
În ultimele zile, India și Pakistanul s-au acuzat reciproc de atacuri cu drone. Cele două țări vecine ajunseseră în prag de război de la atacul soldat cu 26 de morți în Pahalgam, un oraș turistic din Kashmirul indian, atac ce nu a fost revendicat.
India a atribuit atacul din Pahalgam unei grupări jihadiste cu baza în Pakistan, Lashkar-e-Taiba (LeT), acuzând Islamabadul de sprijinirea terorismului.
Crin Antonescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a anunțat pe cine sprijină în turul doi al scrutinului. Cu cine va dovedi că are libertatea unei minime nuanțe, a transmis Antonescu.
Mesajul a fost publicat pe Facebook. Fostul candidat al alianței de guvernare consideră că în turul doi se confruntă două secte.
„Războiul celor două secte. Petrov contra Georgescu. Două secte dezlănțuite au ocupat România electorală și dau o bătălie apocaliptică. Țara nu e lăsată să stea în case, goarnele mobilizării sună din greu, războiul total se consumă în toată splendoarea, fiecare tabără promițând exterminarea, măcar la figurat, a celeilalte. De o parte, “europenii”. Nu lipsește niciunul. Securistul Petrov e același reper spiritual și politic pentru pro-occidentalii din marile orașe, discreta Ana Blandiana pare să fi luat locul baritonilor Pleșu și Liiceanu în aria democrației securiste la români. Sunt acolo toți meșterii făurari ai României “euroatlantice”: Coldea, Maior, grupul de la Cluj; a venit în grabă în tabăra pro-Vest și dl. Sebastian Ghiță, cu “speranța” Ponta, scoasă, din nou, “la produs”, a explicat Crin Antonescu.
În plus, Antonescu analizează situația în care se află oamenii așteptați la urne pe 18 mai.
„Oameni de treabă, speriați de perspectiva gărzilor “patriotice” ale lui Simion, sub comanda spirituală a ayatollahului Georgescu, se mobilizează, pe bună dreptate, să apere democrația. Dar, fiind război, nu mai avem timp de nuanțe. Nu intri în oastea lui Băsescu/Petrov, Coldea, Ghiță și întreaga suită regrupată a establishmentului? Ești extremist, mai precis fascist. Vrei să vorbești cu Dungaciu? Ești trădător al democrației. Ți se pare că dl. Nicușor (nu ai cum evita diminutivul) nu e chiar un lider? Ești, clar, un nenorocit frustrat sau un iresponsabil care se joacă cu soarta țării. Ai rezerve față de aberația Green Deal? Izolaționism curat. Nu vrei parade LGBT și, în general, parade pe teme sexuale? Ești obscurantist. Vorbești de țara ta ca despre ceva ce ar trebui apărat și înălțat? Ești un fel de ceaușist întârziat, care nu înțelege de ce se prăbușește ratingul de țară. Pe scurt, nu mai ai alt rost pe lume, dacă vrei să fii considerat onorabil, decât să declari pe unde poți că îl susții cu tărie pe dl. Nicușor Dan, salvator de meserie al Bucureștilor și, acum ori niciodată, al democrației românești”, a adăugat Antonescu.
Crin Antonescu: Între cele două secte, nu ai unde să te ascunzi
Fostul candidat mai arată că oamenii ar vrea să o ia de la zero.
„Dacă, totuși, reușești să reziști sau să te ascunzi din calea acestui iureș, dau peste tine ceilalți. Secta “treziților în conștiință”, încurajată de furtuna “anti-sistem” și de cadoul neașteptat al înnobilării cu blazonul Trump-MAGA în locul presupusei cârdășii tacite cu putinismul, face ravagii, nu mai face concesii. Nu recunoști că dl. Georgescu e trimisul lui Dumnezeu pentru “trezirea” națiunii române? Ești trădător de țară, direct și iremediabil. Nu recunoști că toți au furat și n-au făcut nimic 35 de ani în România? Ești un profitor al sistemului. Crezi că și ateii ar trebui să aibă dreptul la liberă exprimare sau nu crezi că tot ce face BOR e permanent minunat? Ești curat satanist. Strigă imediat că votezi Simion sau Dracul te ia (mai târziu sau, cine știe, poate chiar pe 19 mai, dacă treaba merge bine). Între cele două secte, nu ai unde să te ascunzi. Poți, ușor, să devii dușmanul ambelor. Nu e loc de nuanțe. Nuanța e umbra Diavolului. Visul unei nopți a Sf. Bartolomeu s-a instalat în ambele secte. Nu ca intenție reală (pentru că liderii – nu vorbesc de domnii Dan și Simion – nu sunt fanatici, sunt combinatori cinici și cu state vechi), ci ca promisiune a unui nou început. Toți am vrea să o luăm de la zero, odată cu acest vot apocaliptic. Fără securiști, fără trădători, fără pesediști, fără liberali, fără extremiști, fără soroșiști, fără impostori, fără nepăsători – pe scurt, fără noi înșineș Nu se poate, știți, nu?”, a mai scris Antonescu.
La final, Crin Antonescu a dezvăluit pe cine va vota în turul doi.
„Știu, trebuie să spun cu cine votez. Deși încep să am sentimentul că rezultatul e deja stabilit, vă spun: cu cine va dovedi că are libertatea unei minime nuanțe”, a precizat Crin Antonescu.
Iranul se pregătește să predea Rusiei lansatoarele pentru rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Fatah-360, conform unor surse citate de Reuters.
Autoritățile americane au declarat încă din septembrie 2024 că Teheranul a promis Moscovei aceste livrări.
Deși sursele au confirmat tranzacția, detalii suplimentare despre motivele întârzierii livrării lansatoarelor nu au fost furnizate.
Rachetele vor întări capacitățile militare ale Rusiei în războiul din Ucraina
Rachetele Fatah-360, cu o rază de acțiune de 120 de kilometri, vor oferi Rusiei „o nouă armă pentru a trage asupra trupelor ucrainene de pe linia frontului, a instalațiilor militare și a zonelor populate din apropierea frontierei cu Rusia”, potrivit unor surse militare.
Livrarea ar face parte dintr-un acord mai larg dintre cele două națiuni.
În septembrie 2024, presa americană a raportat că Iranul a transferat deja rachete balistice Rusiei, cu o navă rusească care a transportat un lot de peste 200 de rachete balistice în porturile din Marea Caspică.
Deși autoritățile americane au confirmat livrarea, Iranul a negat constant că ar fi furnizat rachete Moscovei.
Comerțul dintre România și Ucraina a cunoscut o expansiune semnificativă în perioada 2021-2024, pe fondul contextului geopolitic marcat de războiul din Ucraina.
România a evoluat într-un partener important pentru Ucraina, atât ca țară exportatoare, cât și ca importatoare, beneficiind de diversificarea produselor schimbate între cele două țări.
În 2024, Uniunea Europeană a înregistrat exporturi de bunuri în valoare de 42,8 miliarde de euro către Ucraina și importuri de 24,5 miliarde de euro, ceea ce a generat un surplus comercial de 18,3 miliarde de euro.
Comparativ cu 2023, exporturile și importurile au înregistrat o creștere de 9,4% și respectiv 7,0%, conform datelor Eurostat.
România, partener cheie pentru Ucraina în contextul războiului
În acest context, România a exportat mai mult către Ucraina decât a importat, având un surplus de peste un miliard de euro după începerea conflictului, potrivit Termene.ro.
Componentele principale ale comerțului au inclus cereale, uleiuri vegetale și produse petroliere.
În detaliu, în 2023, exporturile României către Ucraina au ajuns la 3,8 miliarde de dolari, comparativ cu 1,5 miliarde de dolari în 2021 și 3,9 miliarde de dolari în 2022.
Exporturile și importurile României cu Ucraina în 2024, creștere semnificativă
Importurile din Ucraina au fost de 1,6 miliarde de dolari în 2023, față de 800 de milioane de dolari în 2021 și 1,5 miliarde de dolari în 2022. Produsele importate de România din Ucraina au inclus cereale, uleiuri vegetale și metale feroase.
În 2024, exporturile României către Ucraina au atins 2,03 miliarde de dolari, iar importurile au totalizat 2,01 miliarde de dolari.
Mexicul a dat în judecată Google după ce aplicația Google Maps a schimbat numele „Golfului Mexic” în „Golful Americii” pentru utilizatorii din Statele Unite.
Modificarea a fost făcută în urma unui decret semnat de președintele american Donald Trump pe 20 ianuarie, în prima sa zi de întoarcere la Casa Albă.
În plus, Camera Reprezentanților a adoptat recent un text care oficializează această schimbare de nume.
„Plângerea a fost depusă”, a declarat președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, în cadrul unei conferințe de presă.
Claudia Sheinbaum critică decretul semnat de Donald Trump
Ea nu a precizat detalii privind data sau jurisdicția procesului, dar a subliniat că guvernul mexican se opune schimbării, considerând-o o „decizie incorectă”.
În replică, Sheinbaum a subliniat că decretul lui Trump se referă doar la partea platoului continental care aparține Statelor Unite și nu poate afecta întregul Golf.
„Guvernul american numește doar porțiunea platoului continental american Golful Americii și nu tot Golful, pentru că nu are autoritatea să denumească tot Golful”, a explicat aceasta.
Și SUA ar putea fi redenumite, spune președinta Mexicului
Președinta Mexicului a adăugat o notă provocatoare, sugerând că Statele Unite ar putea fi redenumite „America Mexicană”, făcând referire la o hartă de dinainte de 1848, când o treime din teritoriul Mexicului a fost cedat prin Tratatul de la Guadalupe Hidalgo.
Pe lângă redenumirea Golfului, Mexicul continuă să se confrunte și cu impactul războaielor comerciale inițiate de Donald Trump, având în vedere că 80% din exporturile sale sunt destinate Statelor Unite.
Germania a avertizat Rusia că va impune sancțiuni mai severe dacă refuză să accepte armistițiul de 30 de zile cerut de Occident în conflictul din Ucraina.
Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat, într-un interviu pentru cotidianul Bild, că Moscova va înfrunta măsuri punitive suplimentare, iar sprijinul pentru Ucraina va continua pe mai multe planuri.
„Dacă preşedintele Vladimir Putin nu va accepta armistiţiul, vor fi impuse sancţiuni mult mai dure, iar ajutorul masiv acordat Ucrainei va continua – desigur, pe plan politic, dar şi financiar şi militar”, a declarat Merz, care s-a aflat sâmbătă la Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei.
Liderii UE promit ajutor continuu pentru Ucraina în cazul unui armistițiu
Această declarație a venit în contextul unei vizite de solidaritate la Kiev, unde președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Merz s-au întâlnit cu liderii ucraineni.
Înaintea acestei vizite, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunțase: „coaliția celor dispuși” se va reuni la Kiev pentru a discuta despre sprijinul continuu acordat Ucrainei.
Dorința Coaliției, susținută și de SUA
Coaliția include aproximativ 30 de țări, printre care Germania, Franța și Marea Britanie, care susțin Ucraina în fața agresiunii ruse.
Deși Statele Unite nu fac parte din această coaliție, președintele Donald Trump a îndemnat părțile implicate să ajungă la un acord privind armistițiul.
Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe în Guvernul Ciucă și fost ministru al Fondurilor Europene în Cabinetul Ciolacu, afirmă că deficitul bugetar al României s-a redus în perioadele în care Partidul Social Democrat a fost responsabil de gestionarea finanțelor țării.
Fostul ministru al Finanțelor susține că presiunea pe deficit a fost redusă în perioadele guvernării PSD:
„Avem deficit mare! Indiscutabil! Dar adevărul trebuie spus, pentru că deficitele depind foarte mult de modul în care sunt gestionate finanţele publice ale unei ţări”, a transmis Câciu într-o postare online.
Câciu: Derapajele bugetare nu pot fi folosite ca „instrument de marketing politic”
El susține că, în ciuda unui context economic dificil – marcat de finalul pandemiei, izbucnirea războiului în Ucraina și criza socială – presiunea asupra deficitului a scăzut când PSD a avut portofoliul Finanțelor.
„Să sperăm că cei care vor guverna vor înţelege că derapajul pe finanţe publice are efect nociv în toată economia şi nu poate fi instrument de marketing politic pentru a ataca partide sau persoane! Răul odată făcut nu se mai anulează. Hai să ne facem bine!”, a adăugat fostul ministru.
Un atac cu drone lansat de forțele ruse în luna februarie a provocat daune majore sarcofagului care acoperă reactorul avariat de la Cernobîl.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), peste 300 de găuri de 30-50 cm au fost identificate în structura exterioară a învelișului de protecție a reactorului de la Cernobîl, în urma incendiilor izbucnite în timpul atacului.
„A fost nevoie de mai multe săptămâni pentru a stinge complet incendiile provocate de atac. Lucrările de urgență au dus la apariția a aproximativ 330 de deschideri în învelișul exterior al arcului CSN”, a transmis AIEA, citată de RBC Ukraine.
„Daune semnificative” în urma atacului rusesc
Evaluarea preliminară indică „daune semnificative” la panourile din oțel inoxidabil, materialele de izolare și membrana care protejează împotriva infiltrării apei și aerului.
Mai mult, sistemul principal de macarale, esențial pentru întreținerea sarcofagului, este în prezent nefuncțional.
Sistemele critice de siguranță rămân funcționale
Deși o parte din sistemele tehnice, cum ar fi cele de monitorizare a radiațiilor și gestionare a deșeurilor radioactive, continuă să funcționeze, instalațiile de încălzire și ventilație nu au fost repornite de la atac.
Rafael Grossi, directorul general al AIEA, a declarat:
„Obținem treptat o imagine mai completă a pagubelor grave cauzate de atacul cu dronă. Va fi nevoie atât de mult timp, cât și de mulți bani pentru a repara toate acestea.”
Un accident rutier serios s-a produs sâmbătă în municipiul Brașov, implicând un microbuz cu pasageri și un autoturism, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU).
În urma coliziunii, 10 copii și 3 adulți au fost transportați la spital pentru investigații medicale, a anunțat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Brașov.
„Am fost solicitați să intervenim în urma producerii unui accident rutier în municipiul Brașov, în care au fost implicate un microbuz, în care se aflau 3 adulți și 15 copii, și un autoturism. La fața locului au fost mobilizate 3 echipaje SMURD, 2 ambulanțe SAJ, o autospecială pentru transportul victimelor multiple (ATPVM) și un echipaj de stingere cu apă și spumă”, a precizat ISU într-un comunicat.
Anchetă pentru a stabili cauzele accidentului
Potrivit autorităților, celelalte persoane aflate în vehicule au refuzat transportul la spital.
Poliția a demarat o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale accidentului.
Nicolae Rațiu, fiul regretatului politician Ion Rațiu, îl acuză pe George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale din 2025, că a folosit în mod abuziv două expresii celebre asociate tatălui său.
Frazele la care face referire Ion Rațiu, considerate simboluri ale democrației și libertății de exprimare, au fost rostite de George Simion în cadrul unei dezbateri electorale recente, stârnind indignarea familiei fostului politician.
„Seara trecută, la dezbaterea prezidențială, am avut o surpriză neplăcută să aud două fraze bine cunoscute, pronunțate de George Simion: ‘Voi lupta până la ultima picătură …’ și ‘Cel mai bun președinte pe care România nu l-a avut.’ Două fraze care invocă imaginea tatălui meu, Ion Rațiu”, a transmis Nicolae Rațiu într-un mesaj public.
Nicolae Rațiu: Moștenirea tatălui, trădată de valorile promovate de George Simion
Fiul fostului lider PNȚCD susține că Ion Rațiu întruchipa valori opuse celor promovate de George Simion și Călin Georgescu:
„Ion Rațiu și moștenirea sa reprezintă principii de onestitate, sinceritate, demnitate, serviciul adus țării, credință pasionată în principiile libertății de exprimare, ale statului de drept, libertății, drepturilor omului și ale respectului pentru fiecare persoană – exact opusul a ceea ce văd și aud de la George Simion și Călin Georgescu.”
Nicușor Dan, mai aproape de convingerile lui Ion Rațiu
Nicolae Rațiu a mai afirmat că, în opinia sa, candidatul care reflectă cel mai fidel valorile și convingerile tatălui său este Nicușor Dan:
„Cel care reflectă cel mai aproape aceleași principii și convingeri… e Domnul Nicușor Dan, în care poți avea încredere.”
Deși retorica oficială a Chinei rămâne sfidătoare în fața noilor tarife impuse de administrația Trump, realitatea din culisele guvernului chinez este marcată de îngrijorare tot mai accentuată.
Potrivit unor surse apropiate autorităților de la Beijing, presiunea economică și riscul izolării internaționale au determinat o reevaluare semnificativă a poziției chineze în disputa comercială cu Statele Unite, relatează Reuters.
China s-a văzut nevoită să reconsidere strategia sa, pe măsură ce tot mai mulți parteneri comerciali semnează acorduri bilaterale cu Washingtonul, iar efectele tarifelor se resimt tot mai acut în economia internă.
În acest context, Beijingul a decis să trimită la Geneva, în acest weekend, pe vicepremierul He Lifeng, pentru discuții directe cu oficialii americani.
În culise, Beijingul își recalibrează poziția
Deși Ministerul chinez de Externe a reiterat că „opoziţia fermă a Chinei faţă de abuzul politicii americane este clară şi constantă” și a acuzat Washingtonul că folosește tema fentanilului ca pretext pentru „intimidare”, în spatele declarațiilor publice se conturează o strategie diplomatică mai flexibilă.
„Ambele părţi încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbuşirea economiei globale”, a explicat Scott Kennedy, expert în afaceri chineze la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.
Ambele părți au de suferit de pe urma tensiunilor comerciale
Pe fondul escaladării conflictului comercial, restricțiile chineze asupra exporturilor de minerale esențiale au afectat semnificativ lanțurile de aprovizionare ale SUA, în timp ce tarifele impuse de Trump au amplificat volatilitatea economică globală.
În paralel, popularitatea președintelui american Donald Trump este în scădere, inclusiv din cauza percepției asupra politicii sale comerciale.
Remunerația noului Suveran Pontif, Papa Leon al XIV-lea, este comparabilă cu cea a liderilor universitari americani, însă rămâne de văzut dacă va păstra salariul sau îl va dona, asemenea predecesorului său.
Cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales în fruntea Bisericii Romano-Catolice, devenind primul lider de origine americană care ocupă funcția de Papă.
Sub numele de Papa Leon al XIV-lea, acesta va primi un salariu lunar de 30.000 de euro, echivalentul a aproximativ 33.800 de dolari, conform publicației Fortune.
Venitul său anual depășește astfel 405.000 de dolari, o sumă comparabilă cu salariile rectorilor din marile universități americane.
Pe lângă salariu, Papa beneficiază și de alte avantaje
Daniel Rober, profesor de studii catolice la Universitatea Sacred Heart, a confirmat această sumă, subliniind totodată că Papa Francisc, predecesorul actualului Pontif, a ales să doneze integral salariul său în scopuri caritabile.
Deocamdată, nu este clar dacă Papa Leon al XIV-lea va face același gest.
Pe lângă salariu, Papa beneficiază de o serie de avantaje și privilegii: reședință în Palatul Apostolic, mese gratuite, îmbrăcăminte realizată de croitori de elită, papamobil, o flotă auto pusă la dispoziție, servicii medicale complete și acces la o farmacie privată.
Pensia primită în caz de retragere
În cazul unei retrageri, Papa va primi o pensie lunară de 2.500 de euro (aproximativ 3.300 de dolari), precum și sprijinul logistic și material al Vaticanului pentru toate necesitățile sale de zi cu zi.
Piața imobiliară de lux a înregistrat o creștere spectaculoasă în 2024, cu un salt de 30% al vânzărilor de proprietăți evaluate la peste 10 milioane de dolari în cele mai exclusiviste orașe ale lumii, potrivit datelor Knight Frank citate de Realtor.com.
În total, s-au realizat 558 de tranzacții în această categorie de top.
Dubai a dominat clasamentul destinațiilor preferate de ultra-bogați, reușind doar în ultimul trimestru al anului trecut să dubleze numărul total de vânzări realizate pe parcursul întregului an 2023.
Potrivit analiștilor, succesul emiratului se datorează în mare parte programului „viza de aur”, care oferă rezidență pe termen lung investitorilor ce achiziționează proprietăți de cel puțin 550.000 de dolari.
New York și Hong Kong marchează performanțe remarcabile
Pe locul doi se află New York City, cu 87 de tranzacții care au depășit pragul de 10 milioane de dolari, aproape dublu față de anul precedent.
Topul este continuat de Hong Kong, aflat pe poziția trei, care a raportat o revenire spectaculoasă, cu o creștere de 380% a vânzărilor față de perioada imediat post-pandemică.
Singapore și Londra înregistrează scăderi pe fondul noilor taxe și incertitudini legislative
În schimb, Singapore a înregistrat un recul important, cauzat de introducerea unei taxe de 60% pentru cumpărătorii străini de proprietăți de lux.
Londra a fost și ea afectată de incertitudini privind posibile noi reglementări ce vizează investitorii internaționali, în contextul unei crize tot mai acute de accesibilitate a locuințelor.
Liam Bailey, director de cercetare la Knight Frank, estimează că tendința ascendentă va continua și în 2025, însă avertizează că recentele măsuri tarifare anunțate de președintele SUA Donald Trump, alături de instabilitatea piețelor și slăbirea dolarului, ar putea influența deciziile de achiziție ale celor mai bogați 1% în lunile următoare.
România face un pas important spre economia viitorului, odată cu dezvoltarea unor proiecte majore în domeniul tehnologic, axate pe infrastructura necesară pentru inteligența artificială și digitalizare.
În vestul Bucureștiului sunt în pregătire centre de date cu o capacitate totală de 200 MW, investițiile estimate depășind 1,4 miliarde de euro.
Anunțul a fost făcut de către Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, în cadrul unei ediții ZF Live, desfășurată la Data Center Forum.
„Avem pe masă un proiect de 200 de megawaţi care se pregăteşte de stadiul de a fi gata de construit, este în curs de definitivare în vestul Bucureştiului. Investiţia va fi de la 1,4 miliarde de euro în sus. Aşadar, se pregătesc proiecte“, a declarat Manole, evidențiind amploarea inițiativelor în curs.
Finanțarea este asigurată de fonduri de investiții
Potrivit acestuia, finanțarea va fi asigurată de fonduri de investiții, un semnal clar al atractivității pieței românești pentru dezvoltatorii de infrastructură digitală.
„Fondurile de investiţii sunt cele care vor pune banii pe masă. Avem deja 100 de megawaţi ready to build în Bucureşti. Este vorba de un proiect care se va construi în etape”, a adăugat Manole.
Proiectele vin într-un context în care România își propune să devină un hub regional pentru tehnologiile emergente și transformarea digitală a economiei.
Panasonic Holdings a anunțat vineri o amplă restructurare, care va include concedierea a 10.000 de angajați și va implica costuri totale de 130 miliarde yeni (aproximativ 900 milioane de dolari) în anul fiscal curent, potrivit agenției Reuters.
Aproximativ jumătate din reducerile de personal plănuite de Panasonic vor avea loc în Japonia, în timp ce restul vor viza operațiunile internaționale ale companiei.
Planul include consolidarea departamentelor de vânzări și administrative, închiderea unor facilități de producție, renunțarea la liniile de afaceri neprofitabile și implementarea unor programe de pensionare anticipată în Japonia.
Efort de a elimina afacerile neprofitabile și de a închide unități de producție
Panasonic, care are în prezent în jur de 228.000 de angajați la nivel global, urmărește să crească rentabilitatea grupului.
Astfel, grupul și-a fixat ca obiectiv atingerea unei rentabilități a capitalurilor proprii de 10% până în anul fiscal încheiat în martie 2029.
În paralel, compania vizează un profit operațional ajustat de 600 miliarde yeni până în 2027.
Divizia de energie scapă de restructurări
Singura divizie care nu va fi afectată de aceste măsuri este cea de energie, responsabilă pentru producerea bateriilor destinate Tesla, care estimează o creștere de 39% a profitului în acest an fiscal.
Kremlinul a anunțat sâmbătă că respinge ferm propunerea unui armistițiu de 30 de zile în războiul din Ucraina, atât timp cât Occidentul continuă să furnizeze arme Kievului.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu poate accepta încetarea focului în condițiile actuale.
Peskov a subliniat că „trupele ruse avansează pe fronturi și o fac destul de încrezător”.
„Acesta va fi un avantaj pentru Ucraina. Ucraina va continua mobilizarea completă, va transfera noi trupe pe linia frontului. Va folosi acest timp pentru a antrena noi militari și pentru a le oferi odihnă celor care luptă deja. Deci, de ce ar trebui să oferim Ucrainei un astfel de avantaj?”, a declarat Peskov.
Putin susține că nu există „mijloace pașnice și diplomatice”
Oficialul a adăugat că președintele Putin ar fi susținut în trecut ideea unui armistițiu temporar, însă în lipsa opririi sprijinului militar occidental, Moscova consideră această inițiativă inacceptabilă.
Peskov a insistat că liderul de la Kremlin „a făcut tot posibilul pentru a rezolva problema pe cale pașnică și diplomatică”, dar Rusia este „forțată să continue operațiunea militară”.
Lideri europeni, în vizită la Kiev
Refuzul Kremlinului vine în contextul unei vizite la Kiev a liderilor Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Donald Tusk, care au cerut în mod coordonat, alături de SUA, un „armistițiu complet” pe durata a 30 de zile.
Mesajul a fost susținut și de președintele american Donald Trump, care a avertizat Rusia cu noi sancțiuni în cazul refuzului.
Pakistanul a lansat un atac masiv asupra Indiei folosind rachete cu rază medie de acțiune „Fateh”, lovind peste 25 de ținte militare, inclusiv baze aeriene și depozite de armament din regiunile Gujarat, Punjab, Rajasthan și din Kashmirul administrat de India.
Potrivit armatei pakistaneze, acțiunea a fost un răspuns la ceea ce numește „provocarea continuă” din partea Indiei, după ce trei baze pakistaneze au fost atacate cu rachete.
„Au fost vizate ținte multiple”, a anunțat armata din Pakistan, adăugând că rachetele Fateh au fost folosite pentru a neutraliza pozițiile militare indiene.
Represalii la loviturile lansate anterior de India asupra unor baze pakistaneze
La scurt timp după atac, armata indiană a reacționat pe platforma X, calificând ofensiva drept „o escaladare flagrantă a Pakistanului cu atacuri cu drone și alte muniții”, precizând că acestea au fost „instant angajate și distruse” de apărarea aeriană.
Pe fondul creșterii tensiunilor, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a convocat o reuniune de urgență a Autorității Naționale de Comandă — organismul care supraveghează politica de securitate a țării, inclusiv controlul asupra arsenalului nuclear.
Decizia vine după o săptămână marcată de violențe, în care ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea spațiului aerian și în urma cărora cel puțin 48 de persoane și-au pierdut viața.
Mai sunt doar câteva săptămâni până la WWDC 2025, iar Apple se pregătește să dezvăluie o serie de noutăți importante. Printre cele mai așteptate se numără și actualizările pentru iPadOS 19.
Iată patru funcționalități care, potrivit zvonurilor, ar putea fi prezentate oficial în cadrul evenimentului:
1. Bară de meniu, în stil Mac
De mult timp, utilizatorii de iPad solicită funcții mai avansate pentru productivitate, inspirate de macOS. Se pare că iPadOS 19 le va aduce o astfel de opțiune prin introducerea unei bare de meniu asemănătoare celei de pe Mac, scrie 9to5mac.
Potrivit leakerului Majin Bu, această bară de meniu va apărea automat atunci când iPad-ul este conectat la Magic Keyboard. Totuși, se presupune că va fi accesibilă și pentru utilizatorii care folosesc doar ecranul tactil. Interfața va fi adaptată, în stilul caracteristic Apple, pentru a se potrivi experienței de pe tabletă.
2. Stage Manager 2.0 – multitasking revizuit
Multitasking-ul pe iPad ar putea primi un upgrade semnificativ. După ce versiunea originală a Stage Manager a fost primită cu opinii împărțite, Apple ar putea reveni cu o versiune îmbunătățită: Stage Manager 2.0.
Deși detaliile sunt încă puține, noua interfață ar trebui să aducă mai multă flexibilitate și o experiență mai fluidă în gestionarea aplicațiilor multiple.
3. Siri, mai inteligentă cu ajutorul AI
Siri ar urma să beneficieze de o serie de îmbunătățiri bazate pe inteligență artificială, odată cu lansarea iPadOS 19. Aceste funcții fuseseră inițial planificate pentru iPadOS 18, dar au fost amânate din cauza unor probleme de stabilitate.
Noile capabilități includ:
sute de comenzi noi între aplicații;
conștientizare a contextului de pe ecran;
răspunsuri personalizate în funcție de utilizator.
Aceste upgrade-uri ar putea transforma Siri într-un asistent mult mai util și proactiv.
4. Un design revizuit
Apple pregătește și o reîmprospătare vizuală pentru iPadOS 19, parte a unei strategii mai ample care vizează toate sistemele sale de operare. Este vorba despre o estetică mai coerentă și modernă, care ar putea include efecte vizuale inspirate de visionOS — cum ar fi elemente cu efect de sticlă transparentă.
Dacă zvonurile legate de redesenarea iOS 19 se confirmă, ne putem aștepta la o interfață familiară, dar mult mai rafinată pe iPad.
Ucraina și Ungaria au expulzat vineri câte doi diplomați fiecare, pe fondul unei dispute în creștere, declanșată de reținerea de către Kiev a două persoane acuzate că ar fi spionat în favoarea Budapestei, scrie AFP.
Relațiile dintre Ucraina și Ungaria s-au deteriorat semnificativ
Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani, în special după ce liderul naționalist al Ungariei, Viktor Orbán, a adoptat o poziție favorabilă Moscovei în urma invaziei ruse din 2022 și a blocat în mod repetat demersurile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat vineri că a reținut două persoane suspectate de spionaj în regiunea transcarpatică, situată la granița cu Ungaria. Potrivit autorităților ucrainene, suspecții colectau informații militare sensibile, inclusiv despre amplasamentele sistemelor de apărare aeriană.
„Pentru prima dată în istoria Ucrainei, Serviciul de Securitate a descoperit o rețea de spionaj militar maghiar care desfășura activități în detrimentul statului nostru”, a transmis SBU într-un comunicat.
Cei doi suspecți, un bărbat de 40 de ani și o femeie, ambii foști militari, ar fi acționat sub coordonarea unui ofițer din serviciile de informații ale Ungariei.
Ambii riscă pedepse cu închisoarea pe viață.
Ca reacție, Ungaria a declarat că a expulzat „doi spioni care operau sub acoperire diplomatică la Ambasada Ucrainei din Budapesta”, potrivit ministrului ungar de externe Péter Szijjártó. Acesta a calificat ancheta ucraineană drept „o nouă campanie de denigrare”.
„Nu vom tolera lansarea constantă a acestor campanii de defăimare la adresa Ungariei și a poporului maghiar din Ucraina”, a spus Szijjártó într-un mesaj video publicat pe Facebook, denunțând „propaganda anti-maghiară tot mai intensă”.
Ucraina a răspuns simetric, expulzând la rândul ei doi diplomați ungari.
SBU mai susține că bărbatul suspectat de spionaj ar fi primit bani de la un ofițer maghiar și a încercat să racoleze cel puțin două persoane în calitate de informatori.
Pe lângă informații militare, agenții urmau să investigheze și „atitudinile socio-politice ale locuitorilor din zonă, inclusiv posibilele reacții în cazul unei intervenții armate a Ungariei în regiune”.
Conform ultimului recensământ oficial din 2001, în regiunea ucraineană Transcarpatia trăiau aproximativ 150.000 de etnici maghiari.
Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a accesa informații despre dispozitivul tău. Consimțământul față de aceste tehnologii ne va permite nouă și partenerilor noștri să procesăm date cu caracter personal, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site și să afișăm reclame (ne)personalizate. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Fă clic mai jos pentru a consimți la cele de mai sus sau pentru a face alegeri mai detaliate. Opțiunile tale vor fi aplicate doar pe acest site. Poți modifica oricând setările, inclusiv prin retragerea consimțământului, utilizând comutatoarele din Politica privind Cookie-urile sau făcând clic pe butonul de gestionare a consimțământului din partea de jos a ecranului.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul sunt strict necesare în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu solicitat în mod explicit de către abonat sau utilizator, sau în scopul exclusiv de a efectua transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare în scopul legitim de stocare a preferințelor care nu sunt solicitate de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare pentru a crea profiluri de utilizator pentru a trimite publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
