Kazahstanul, fosta republica sovietica din Asia Centrala devenita stat independent in 1991, este cunoscut in ultimii ani mai ales ca un El Dorado petrolier, dupa descoperirea unor zacaminte uriase de aur negru. Pe „butoiul” cu titei troneaza Nursultan Nazarbaiev, un presedinte provenit din vechea pepiniera comunista, care se pregateste, cu ocazia alegerilor programate duminica, sa adauge inca sapte ani domniei incepute in 1989.
Probabilitatea izbucnirii unei revolutii colorate in Kazahstan, asa cum de cativa ani se cam intampla prin statele aparute din „cenusa imperiului” sovietic, este practic nula. Nazarbaiev conduce cu mana de fier aceasta tara, a noua din lume ca intindere geografica, dar cu o populatie mai mica decat a Olandei, de 15 milioane de locuitori. Printr-un insistent cult al personalitatii, el isi trambiteaza nonstop „realizarile”: o crestere economica anuala de 10 la suta, bazata pe boom-ul petrolier, plus stabilitate si convietuire pasnica intre cele circa 100 de etnii (inclusiv peste 20 000 de romani, urmasii basarabenilor deportati de Stalin si Hrusciov). Intr-o regiune macinata de conflicte, este destul pentru a trece sub tacere marile scandaluri de coruptie ale regimului, mai ales ca mass-media sunt controlate de fata cea mare a presedintelui, Dariga.
Nazarbaiev este creditat cu 55-60 de procente in fata celor doi contracandidati, Jarmahan Tuiakbai si Alihan Baimenov. Actualul presedinte „nu poate pierde alegerile, chiar si in absenta fraudelor”, declara un analist. Iar cetatenii nu sunt prea tentati sa iasa in strada pentru a rasturna regimul, mai ales ca revolta sangeroasa din Kargazstanul vecin nu pare un model de urmat. Pentru orice eventualitate, autoritatile au anuntat desfasurarea a 20.000 de politisti la cele aproape 10.000 de sectii de votare din tara.
Circa 1.600 de observatori, dintre care 465 ai OSCE, se pregatesc sa urmareasca procesul electoral. Uniunea Europeana si-a exprimat deja nelinistea fata de „hartuirea partidelor de opozitie”. De asemenea, procurori americani il acuza pe presedintele kazah ca ar fi primit 60 de milioane de dolari mita din partea unor firme occidentale interesate de petrol, acuzatie pe care Nazarbaiev o respinge. Pe de alta parte, considera analistii, SUA ar dori sa lucreze si pe mai departe cu Nazarbaiev – datorita caruia firme ca ExxonMobil ori Chevron au semnat contracte petroliere foarte bune in Kazahstan – iar in acest scop trec cu vederea manifestarile autoritare ale regimului.
Adevarul este ca Nazarbaiev a avut grija sa nu supere pe nimeni dintre puternicii lumii. A renuntat de bunavoie la armele nucleare mostenite de la fosta URSS. Cand a impartit contracte pentru exploatarea celor 26 de miliarde de barili de petrol nu a uitat sa dea si americanilor, si rusilor, si chinezilor. Si, desigur, lui insusi, opozitia acuzandu-l ca ar fi unul dintre cei mai bogati oameni ai planetei. Bogatia n-a prea ajuns insa si la supusii sai, care traiesc in aceleasi imobile sovietice. Si care i-ar putea cere intr-o buna zi, daca nu duminica, socoteala.
