După ce Curtea Constituțională din Polonia a afirmat primatul dreptului intern asupra celui din UE, a venit momentul ca România să pună în discuție normele Uniunii Europene.
Curtea Constituțională (CCR) transmite într-un document oficial că își va menține decizia din 8 iunie 2021, acuzată de Comisia Europeană că încalcă dreptul UE.
CCR hotărâse în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi făcută decât de Parlament, în ciuda unei hotărâri a Curții de Justiție a UE.
După decizia CCR, Comisia Europeană a cerut Guvernului României în luna octombrie, printr-o scrisoare, lămuriri privind decizia CCR 390/2021, care neagă dreptul UE.
Acesta este primul pas procedural spre declanșarea procedurii de infringement care înseamnă sancționarea unui stat membru care nu respectă dreptul UE.
Marți a venit și răspunsul oficial la scrisoarea Comisiei Europene.
CCR, prin președintele Valer Dorneanu, afirmă că ”în contextul actual constituțional, decizia nr.390/2021 nu poate fi modificată. În realitate, dacă se dorește desființarea SIIJ, aceasta se poate realiza numai prin lege adoptată de Parlament”.
Răspunsul apare într-o adresă trimisă de CCR către Ministerul Justiției, care trebuie la rândul său să-l trimită la Bruxelles.
Astfel, judecătorii de la instanțele ordinare de judecată au fost atenționați de CCR că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Practic, Curtea Constituțională a decis că dreptul intern este mai puternic decât dreptul UE, conform g4media.ro.
SIIJ a dus la criza politică dintre PNL și USR, iar momentan este motiv de neînțelegeri între PSD și PNL pentru formarea noii coaliții.
Din Polonia în România dreptul Uniunii Europene este pus în discuție în comparație cu cel național
Poziția CCR de marți vine după o decizie istorică a Curţii Constituţionale poloneze care afirmă primatul dreptului polonez asupra dreptului european, ce a intrat în vigoare în luna octombrie a acestui an.
Această decizie, emisă într-un caz introdus de guvernul conservator polonez, ar putea ameninţa finanţarea Poloniei de către UE şi este considerată ca o primă etapă posibilă către ieşirea sa din blocul comunitar.
Decizia pune în discuţie primatul dreptului comunitar – un principiu cheie al apartenenţei la UE – prin declararea anumitor articole importante ale tratatelor UE ”incompatibile” cu Constituţia poloneză.
Decizia a fost criticată de către Bruxelles, precum şi de majoritatea liderilor europeni.
Premierul ungar Viktor Orban şi-a exprimat sprijinul, solicitând UE să ”respecte limitele suveranităţii statelor membre”.
Curtea Constituţională a Poloniei, sub influenţa partidului de guvernământ, a cerut, de asemenea, instituţiilor europene să nu ”acţioneze dincolo de sfera competenţelor lor”, intervenind în funcţionarea sistemului judiciar polonez.
Reformele sistemului de justiţie introduse de conservatorii polonezi, numiți populişti de birocrații UE, constituie un subiect de dispută major cu Bruxelles-ul.
Ulterior, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat UE de „șantaj”, într-o confruntare publică directă cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Prin vocea președintelui său, Ursula von der Leyen, executivul UE a expus în data de 19 octombrie opțiunile sale pentru răspunsul dur pe care îl va da Poloniei.
Decizia a avut la Bruxelles efectul unei bombe nucleare, iar CE a reafirmat la vremea respectivă, într-o primă reacție, principiile de drept ale Uniunii, și anume faptul că legislația UE are întâietate în fața celei naționale, inclusiv asupra prevederilor constituționale, iar hotărârile CJUE se aplică tuturor autorităților statelor membre, inclusiv instanțelor naționale.
Comisia mai avertizase că va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a asigura întâietatea dreptului european, iar decizia Justiției poloneze nu va rămâne nepedepsită.
„Nu putem și nu vom permite ca valorile noastre comune să fie puse în pericol”, afirma atunci Ursula von der Leyen, avertizând că va acționa pentru a struni Polonia.
Polonia și România au mai fost amenințate cu infringementul, dar acum este o premieră ce vizează dreptul Uniunii Europene contrapus normelor naționale.
O opțiune, după infringement, o constituie activarea condițiilor mecanismului de finanțare a blocului comunitar, prin care fondurile din bugetul UE să fie înghețate pentru polonezi, inclusiv cele în vederea redresării post-pandemice.
„Este inacceptabil să se vorbească despre pedepse financiare! Nu voi permite politicienilor UE să șantajeze Polonia!”, a tunat, în replică, șeful executivului de la Varșovia, Mateusz Morawiecki.
El a precizat că, pentru ţara sa, Constituţia rămâne „legea supremă”.
Polonia a afirmat prima întâietatea legilor naționale în fața celor din UE, România spune și ea că deciziile CCR trebuie aplicate în fața deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene!
Fie tratatele UE vor fi rediscutate și rescrise pentru a se găsi un numitor comun cu legislațiile naționale ale statelor membre, fie legislațiile naționale, la presiunea instituțiilor și liderilor UE, vor fi cele modificate și aliniate cu dreptul UE!
Altfel, se poate ajunge ușor la compromiterea funcționării spațiului comunitar european.
