Trecerea României la euro se poate dovedi o capcană periculoasă. Criteriile monetare şi bugetare necesare pot fi atinse încă de anul viitor. Practic însă, avertizează şeful statului, riscăm să nu fim pregătiţi şi să avem soarta altor ţări prea puţin pregătite pentru moneda unică, precum Grecia, Portugalia sau Spania.
România va îndeplini anul viitor toate cele cinci criterii pentru aderarea la zona euro, însă aceasta nu este suficient, un element extrem de important fiind competitivitatea economică, a declarat ieri la Iaşi, preşedintele României, Traian Băsescu.
”În ce priveşte zona euro, cred că anul viitor România va îndeplini toate criteriile – cele cinci criterii de la Maastricht (…). În momentul de faţă, România îndeplineşte patru din cele cinci criterii, însă experienţa altor state care au intrat în zona euro ne arată că îndeplinirea celor cinci criterii nu este suficientă”, a afirmat șeful statului.
Traian Băsescu a adăugat că au fost state care au intrat în zona euro după care nu au rezistat în această zonă extrem de competitivă, ca urmare a lipsei de competitivitate a propriilor economii, el dând ca exemplu Grecia, Portugalia și Spania.
Șeful statului a subliniat că, pentru aderarea la euro, este obligatoriu un element extrem de important: competitivitatea economică. El a spus însă că sunt motive de optimism din acest punct de vedere. România a transmis Comisiei Europene noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro “va deveni un obiectiv realizabil şi necesar” la data de 1 ianuarie 2019. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declarat, la începutul lunii mai, că fixarea unui obiectiv ambiţios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social.
Ce caută România în zona euro?
Profesorul de economie Aura Socol este unul dintre specialiştii care a abordat în mod repetat în spaţiul public tema trecerii la moneda unică europeană. “Criza a demonstrat că adoptarea euro înseamnă mult mai mult decat îndeplinirea unor criterii de convergenţă, fie ele nominale sau reale. Studiile ştiinţifice arată că statele membre ale zonei euro vor putea câştiga reciproc din deţinerea unei monede comune, însă numai atunci când structurile lor economice vor fi asemănătoare. Asta pentru că deciziile din zona euro nu vizează particularităţile fiecărei economii, ci se adresează unor “structuri economice presupuse deja a fi similare”, spune ea într-o analiză apărută în presă.
Potrivit economistului, trebuie efectuată o analiză tehnică prin care să se răspundă la întrebări precum: Cât de asemănătoare este structura economiei româneşti cu cea a statelor din zona euro? Cum stăm din punct de vedere al convergenţei structurale cu zona euro? În ce măsură şocurile din zona euro se transmit şi în România? Cum răspunde economia românească la astfel de şocuri? Analiza este necesară deoarece România are încă o capacitate redusă de ajustare a economiei naţionale, ceea ce arată o predispoziţie a economiei româneşti de a fi afectată de şocuri asimetrice. De asemenea, studiile arată că România nu deţine încă instrumente alternative (cursului de schimb pe care îl pierde) de stabilizare la nivel macroeconomic. Nici din punct de vedere al structurii economiei, flexibilităţii salariilor, mobilităţii factorilor de producţie, convergenţei ciclurilor de afaceri, integrării pieţelor financiare, similarităţii ciclurilor, dar nici din punct de vedere al mecanismelor de stabilizare fiscală, spune economistul.
Efectele trecerii la euro
Negative
„Rotunjiri“ de prețuri în defavoarea consumatorilor
Ajustări doar prin tăieri de venituri și creșteri de taxe
Banca Națională își pierde independența, statul nu mai poate dispune de bani la nevoie
Pozitive
Scăderea costurilor pentru tranzacțiile transfrontaliere
Comisioane bancare mai mici
