Xi Jinping vrea statut de „mare putere“

Marea paradă militară, organizată de China cu ocazia aniversării a 70 ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial este un mod ales de Beijing pentru a risipi îngrijorările, interne şi externe, referitoare la perspectivele economice ale ţării.

Puţine lucruri pot distrage atenţia unei naţiuni stresată de dificultăţi economice, printre ele aflându-se şi o paradă militară, cu o cavalcadă de arme de înaltă tehnologie, 12.000 de militari şi avioane de vânătoare desfăşurate pe cer unde vor lansa coloane sincronizate de fum roz. China celebrează astăzi, 3 septembrie, o nouă sărbătoare naţională în onoarea aniversării a 70 ani de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial cu evenimente pretutindeni în ţară timp de trei zile şi un spectacol marţial în capitala Beijing. Preşedintele Xi Jinping a ordonat aceste festivităţi cu mult timp înaintea ultimei serii de evenimente economice negative care au bulversat Bursele mondiale, în grijorate de semnele legate de încetinirea creşterii celei de a doua economii mondiale.

Evenimentul îi permite lui Xi Jinping să agite agenda naţionalistă, publicul chinez fiind pe cale să pună în discuţie principala sursă de legitimitate a partidului – capacitatea de a genera creştere economică. Conflictele sociale continuă să se acutizeze şi Partidul Comunist are nevoie să deturneze atenţia şi, desigur, o paradă este un bun mod de a agita chiar şi fervoarea naţionalistă, declara istoricul Zhang Lifan, citat de New York Times.

Deşi prezentată ca o comemorare a sfârşitului războiului, aniversarea a fost pregătită cu atenţie, pentru a proiecta viziunea lui Xi pentru reaurirea imaginii Chinei – o putere militară în ascensiune care se va ridica la nivelul rivalilor, în special al Japoniei şi al principalului ei aliat, SUA. Dar o privire în trecut lasă partidul deschis criticii că manipulează istoria războiului şi exagerează rolul comunismului în sfârşitul ocupaţiei de 14 ani a Japoniei în unele părţi ale Chinei.

„Lumea“ lui Xi

Pentru prima sa paradă militară ca preşedinte şi şef suprem al armatelor, Xi Jinping a primit la Beijing „lumea“ sa – 30 de şefi de stat din ţări prietene, toate relativ minore, cu excepţia liderului rus  Vladimir Putin şi a preşedintei sud-coreene, Park Geun-hye. Occidentalii s-au arătat discreţi, nedorind să cauţioneze un eveniment cu iz de revanşă, pe fondul instrumentalizării de către China a naţionalismului său – parada celebrează 70 de ani de la „războiul de rezistenţă contra agresiunii japoneze“. Oricum, lista invitaţilor pentru defilarea de joi a fost un subiect stânjenitor, având în vedere că majoritatea naţiunilor care au combătut Japonia sau care au suferit de agresiunea niponă au refuzat invitaţiile. Preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi al Coreii de Sus, Park Geun-hye, vor fi văzuţi în Piaţa Tienanmen, dar vor lipsi înalţi funcţionari din SUA, Australia, Indonezia şi din multe alte state din regiune.

Naţionalismul, pe cai mari

Japonia s-a declarat indignată de participarea secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, la defilarea militară chineză, care celebrează capitularea Japoniei în al doilea război mondial. Iar premierul nipon, Shinzo Abe, a amânat o vizită programată în această săptămână în China, Abe fiind preocupat de caracterul anti-japonez  al paradei. Japonia a ocupat o parte a Chinei din anii 1930 până la finele celui de-al doilea război mondial, Beijing-ul făcând mereu reproşuri Tokio că nu recunoaşte suficient amploarea crimelor de război comise în timpul ocupaţiei şi asociază acest contencios istoric diferendelor teritoriale care opun cele două ţări.

În China, criticii au pus în discuţie problema deciziei lui Xi Jinping de a spulbera tradiţia care prevede o paradă militară o dată la zece ani pentru celebrarea fondării Republicii populare a Chinei. Următoarea aniversare, în 2019, va marca 70 de ani de când revoluţionarii lui Mao au învins naţionaliştii după un sângeros război civil şi responsabilii chinezi nu au menţionat că vor organiza altă defilare la doar patru ani după cea de astăzi.

 „Fiecare împărat are slăbiciunile lui, şi Xi vrea să-şi demonstreze  forţa şi prestigiul“, declarat Hu Jia, un disident chinez de prim-plan.

„Defilarea este o şansă pentru Partidul Comunist pentru a-i etala cuţitele strălucitoare şi bocancii lustruiţi în aşa fel ca oamenii să se supună fricii“, a dăugat disidentul pentru New York Times. Se pare că cele mai dure critici au venit din partea istoricilor din China şi din străinătate care au acuzat partidul că falsifică istoria luptei Chinei contra Japoniei.

Poveste în locul istoriei

Istoricii sunt de acord că armata naţionalistă  lui Chang Kai-chek şi nu gherila comunistă a lui Mao au dus greul luptelor contra japonezilor.

Majoritatea celor circa 3 milioane de soldaţi chinezi care au murit în perioada 1937-1945 purtau uniforma naţionalistă în timp ce comuniştii, aproape învinşi de Chiang în momentul invaziei nipone, au petrecut majoritatea războiului cu lucrări de reconstrucţie în spatele liniilor inamice şi doar ocazional au vizat trupele nipone în ambuscade. Decenii la rând, Partidul Comunist a  acuzat adversarii săi naţionalişti de corupţie pentru a combate eficient japonezii. Povestea şi-a schimbat cursul în ultimii ani, China fiind dornică să-şi amelioreze relaţiile cu Taiwanul şi să dezamorseze sentimentul de independenţă pe insulă, unde Chiang şi trupele sale s-au refugiat, şi a recunoscut chiar rolul naţionaliştilor în lupta contra Japoniei.

O reabilitare tardivă a naţionaliştilor, consideră Rana Mitter, profesor de istorie chinezăla Universitatea Oxford, notând că acum foiletoanele de război pe continent cuprind adesea un ofiţer naţionalist onorabil ca personaj tipic.

Organizatorii festivităţilor de la Beijing au invitat şi foşti combatanţi naţionalişti, dar mişcarea a suscitat controverse în Taiwan. Printre cei care au acceptat să participe este Lien Chan, ex-vicepreşedinte taiwanez care a condus odată partidul naţionalist. Decizia sa a fost criticată de unii considerând-o o trădare, prezenţa la Beijing oferind credibilitate versiunii promovată de comunişti a istoriei.

În vederea paradei militare din 3 septembrie, armata a construit o replică a Pieţei Tienanmen pentru soldaţii care au trebuit să exerseze defilarea, a decis închiderea temporară a 12.000 de uzine pentru a reduce importanta poluare a capitalei, a închis unele zone din centrul Beijingului şi a mobilizat 850.000 de voluntari pentru întărirea securităţii.  

Defilarea, un pretext pentru Beijing de a prezenta progresele armatei chineze şi de a-şi avertiza tacit rivalii că are capacitatea de a-şi impune leadershipul în regiune.