BNR vrea ca deponenţii să nu se mai trezească la scadenţa depozitului că iau mai puţini bani decât au depus. Oferim băncii centrale şi alte exemple de comisioane şi practici care afectează imaginea sectorului bancar-taxarea sumelor încasate în cont, oscilaţiile comisionului de administrare a creditului.
Miercuri BNR a cerut băncilor printr-o circulară să adopte măsuri dacă există situaţii în care, din cauza scăderii dobânzilor şi majorării comisioanelor, deponentul retrage din depozite la termen mai puţini bani decât a plasat la constituire, invocând riscul reputaţional şi mediatizarea fenomenului. Banca centrală a solicitat conducerilor instituţiilor de credit să ia măsuri pentru remedierea unor astfel de situaţii şi să le comunice până la finele acestei luni.
Deşi scăderea accelerată a dobânzii la depozite, fapt ce generează fenomenul amintit mai sus, este cauzată în special de scăderile dobânzii de politică monetară, reducerea rezervelor sau eliminarea restricţiilor de sumă la licitaţiile săptămânale Repo-toate fiind măsuri decise de BNR pentru a introduce lichiditate în sistem-iniţiativele băncii centrale în apărarea intereselor clienţilor trebuie salutate şi încurajate, mai ales că au lipsit cu totul în perioada de boom a creditării cand s-au comis cele mai multe abuzuri legate de clauze abuzive şi costuri exorbitante impuse clienţilor. Oferim mai jos două exemple de practici abuzive care pot afecta riscul reputaţional la nivelul sistemului bancar, în ideea că ar putea face obiectul unor circulare asemănătoare:
1.Comisioanele la încasările în contul curent
Este un cost de dată relativ recentă, ce permite băncilor să taxeze ambele părţi implicate într-un transfer bancar. Cel care trimite banii plăteşte de regulă 5-17 lei, cel care îi primeşte plăteşte la rândul său câţiva lei. De pildă, în cazul CEC ţi se iau 3,5 lei din banii care îţi intră în contul curent la sume mai mari de 500 lei (cum multora le intră pensia sau salariul în contul curent de la CEC Bank suma sare de 40 de lei pe an). Ce justificare are un asemea comision de vreme ce oricum plăteşti un comision de administrare (30 de lei pe an la CEC) a contului curent? Administrarea nu presupune asigurarea accesului la un produs funcţional, în care să primeşti şi din care să plăteşti bani? Să mai spunem că în cazul în care vrei să trimiţi bani din contul CEC în alt cont deschis la altă bancă, comisionul este de 7 lei la sume mai mari de 500 lei. Cum multe bănci justifică aceste comisioane prin taxele Transfond/BNR să mai spunem că Transfond ia doar 0,51 lei de la plătitor în cazul unui ordin de plată de sub 50.000 lei şi nimic de la beneficiar.
2.Costurile administrării creditelor variază prea mult
Băncile au început să ofere comisioane fixe pentru analiza dosarelor de credit de acelaşi tip, deşi se mai practică şmaecheria valorilor mari pentru credite de valori mari. De ce nu se pot percepe comisioane în sumă fixă de administrare a creditului, egale pentru toţi debitorii care au acelaşi tip de produs? De exemplu, de ce toţi posesorii de conturi curente pot plăti la o bancă o taxă lunară de administrare de 2,5 lei pe lună (exemplu), indiferent de câţi bani au în cont, iar toţi posesorii de credite de nevoi personale fără ipotecă un comision de administrare de 1% ? Este cu 25% mai greu, mai consumator de resurse, să administrezi un credit de 5.000 de lei decât unul de 4.000 lei cu aceeaşi scadenţă? De ce să nu coste 10 lei/lună, 20, 25, etc şi acest tip de serviciu?
“Comisionul perceput la încasarea banilor în cont este abuziv, mai ales că băncile nu au nici un cost aici. Din păcate, ce părea o excepţie tinde să se generalizeze şi tot mai multe bănci au apelat la această soluţie de suplimentare a veniturilor. Asociaţiile de consumatori de servicii financiare ar trebui să susţină eliminarea comisioanelor atunci când acestea nu au un spate un anumit cost suportat la rândul său de furnizorul serviciului” spune Alin Iacob, preşedinele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare .
