Criza politică din Turcia ce a prins la mijloc sistemul judiciar a determinat ieşiri masive de capital din bursa şi lira turcească. Exitul a fost accelerat de posibilitatea marcării de profit, în condiţiile în care în ultimii ani activele turceşti au fost vedetele economiilor emergente.
Lupta pentru putere dintre premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi sistemul judiciar a generat pierderi masive pentru lira turcească şi bursa de la Istanbul, care au avut în ultima perioadă cele mai slabe performanţe dintre pieţele emergente, în timp ce costurile de finanţare ale guvernului au urcat, arată Mediafax. Indicele Borsa Istanbul 100 a scăzut cu 21% în luna decembrie şi înregistrează un declin de 32% de la începutul acestui an, pe fondul scandalului de corupţie care a condus la demiterea a 10 miniştri din cabinetul Erdogan. Lira turcească a pierdut 6,3% din valoare în luna decembrie faţă de dolar şi a atins săptămâna trecută un nou minim istoric, la un curs de 2,17 lire/dolar. Şi faţă de leu deprecierea este spectaculoasă (20%), având în vedere că la începutul anului lira valora 1,89 lei iar acum este doar 1,51. Totodată, investitorii au vândut titluri de stat turceşti pe piaţa secundară în cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani.
Guvernul se împrumută mai scump
Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la doi ani a atins maximul ultimilor doi ani, de 10,1%. Totodată, au fost înregistrate ieşiri nete de 1,9 miliarde dolari din partea investitorilor străini în perioada 9-20 decembrie, iar deţinerile străinilor au ajuns la 54 miliarde dolari, faţă de 72 miliarde dolari în luna mai. “Dacă dobânzile se vor menţine la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă şi moneda va continua să scadă, atunci cu siguranţă situaţia va începe să afecteze economia”, comentează pentru Bloomberg un analist londonez.
Turcia riscă să piardă câştigurile importante în materie de dezvoltare economică înregistrate în ultimii 10 ani, datorită cărora ratingul de credit al ţării a revenit în categoria recomandată pentru investiţii pe termen lung (investment grade) pentru prima dată de la începutul anilor ‘90. Indicele de referinţă al bursei de la Istanbul a crescut cu 505% din martie 2003, momentul învestirii lui Erdogan, până la finele anului trecut. Indicele MSCI al pieţelor emergente a urcat în acelaşi interval cu numai 275%. “Mirajul” turcesc era datorat şi unei demografii încurajatoare din perspectiva raportului cerere-ofertă din economie.
Instabilitatea declanşează fuga capitalului
Tensiunile din Turcia pornesc de la divergenţele dintre Erdogan şi clericul musulman Fethullah Gulen, exponentul unui curent cu influenţă în justiţie şi poliţie. Justiţia a devenit principalul front al luptei pentru putere dintre Erdogan şi Gulen, după ce clericul a rupt în acest an alianţa cu premierul, punând capăt unei colaborări care a asigurat stabilitatea guvernului timp de 10 ani. Reacţia investitorilor este mai amplă decât în urmă cu câteva luni, când un segment al populaţiei contesta vehement Guvernul iar demonstraţiile de stradă se succedau rapid.
Guvernul turc are de acoperit în acest an un deficit de cont curent de 7,1% din PIB, faţă de 6,1% anul trecut, mizând în principal pe finanţare externă. Pentru a susţine lira turcească, banca centrală a anunţat la 24 decembrie că va injecta în piaţă cel puţin 6 miliarde dolari până la finele lunii ianuarie şi va descuraja depozitele în monedă străină ale băncilor comerciale la banca centrală.