Talgat Kaliyev (51 de ani) se află în România din februarie 2012, în calitate de însărcinat cu afaceri al Kazahstanului în România. Excelenţa Sa are un doctorat în istorie şi lucrează în mediul diplomatic de aproape 20 de ani.
Care sunt impresiile Excelenţei Voastre despre România, după un an de mandat în ţara noastră?
T.K : Pe scurt, este o ţară extraordinară, cu oameni amabili şi primitori. Sunt fericit că am mulţi prieteni în România, care mă ajută în munca mea. M-au impresionat natura şi cultura României, dintre cele mai deosebite în Europa. Îmi place că locuiesc în Bucureşti, un oraş prietenos şi confortabil. Românii trebuie să fie mândri de ţara lor, cu un trecut glorios şi un viitor luminos înainte.
Cum apreciaţi dinamica relaţiilor bilaterale în ultimii 20 de ani?
T.K : Anul trecut, Kazahstanul şi România au împlinit 20 de ani de relaţii bilaterale, un moment istoric pentru naţiunile noastre. În această scurtă perioadă istorică, statele noastre au reuşit să colaboreze în toate sferele – politică, umanitară, comercială şi culturală, precum şi cooperarea în cadrul multor forumuri.
Între Kazahstan şi România există un dialog politic constant. Ne coordonăm eforturile în cadrul Naţiunilor Unite, OSCE şi altor foruri internaţionale. În prezent, relaţiile româno-kazahe au trecut la un alt nivel. Ar trebui ca anul 2013 să fie reţinut drept punctul în care cooperarea bilaterală s-a îmbunătăţit. În mai, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a făcut o vizită oficială la Astana, şi, o lună mai târziu, prim-ministrul Victor Ponta, a efectuat prima vizită a unui şef de Guven român în Kazahstan.
România este un partener-cheie al Kazahstanului în Europa de Est şi Balcani. În mod special, premierul a subliniat că “România poate deveni un partener de succes al Kazahstanului, în Uniunea Europeană” şi a subliniat că vizita sa a marcat un nou început în relaţiile noastre bilaterale. În timpul vizitei, s-au discutat modalităţile prin care se va adânci dialogul politic şi cooperarea economică. Ca rezultat, s-au semnat mai multe angajamente majore în domeniul cooperării militare şi culturii.
O altă prioritate rămâne consolidarea legăturilor culturale şi umanitare între statele noastre. Aş vrea să subliniez faptul că mai mult de 20.000 de cetăţeni români trăiesc în ţara mea. Ei contribuie la prosperitatea ţării şi la întărirea legăturilor de prietenie româno-kazahe.
Care sunt domeniile prioritare ale cooperării dintre România şi Kazahstan?
T.K : Cele mai importante direcţii ale cooperării noastre economice se referă la sectorul energetic, ingineria mecanică, metalurgie, transport şi industrie uşoară. În România, sunt peste 10 întreprinderi româno-kazahe şi sunt 32 de astfel de firme în Kazahstan. Investiţiile Kazahstanului în România se ridică, în prezent, la aproape 4 miliarde de dolari. Este una din cele mai mari investiţii ale Kazahstanului în Europa. Acest lucru a fost posibil prin achiziţionarea companiei Rompetrol de către KazMunaiGas. Prin acest proiect, România a devenit o poartă economică pentru Kazahstan către Uniunea Europeană. Suntem interesaţi să ne extindem prezenţa în mediul de afaceri românesc şi să facem noi investiţii în economia românească.
Având în vedere amplasarea strategică a României, trebuie să explorăm noi modalităţi de a coopera, prin crearea coridoarelor de transport care leagă Asia de Europa de Vest, reînviind Drumul Mătăsii. Un exemplu concret în întărirea cooperării bilaterale a fost cea de-a zecea sesiune a comisiei interguvernamentale româno-kazahe de la Astana. Delegaţia României a fost condusă de ministrul Energiei, Constatin Niţă. Contribuţii semnificative la expansiunea contactelor bilaterale de afaceri a fost crearea Asociaţiei de Afaceri Româno-kazahe “RoKaz”, condusă de un antreprenor şi politician cunoscut, consulul onorific al Kazahstanului în România, Petru Lifichiu. La iniţiativa lui, a fost organizat, recent, la Astana, un forum de afaceri româno-kazah.
Care sunt domeniile şi judeţele din România unde investitorii din Kazahstan sunt interesaţi să investească?
T.K : Unul din cele mai importante puncte de pe agenda posibilelor colaborări viitoare este stabilirea unei cooperări directe între regiunile industriale ale ţărilor noastre. Există potenţial pentru o cooperare între Marea Neagră şi Delta Dunării şi regiunea caspiană a Kazahstanului. În acest context, am salutat inaugurarea Consulatului Onorific al Republicii Kazahstan la Galaţi, în luna iulie. Credem că aceasta este unul din mijloacele prin care cooperarea dintre oamenii de afaceri poate fi mai strânsă.
Care sunt domeniile care oferă cele mai bune oportunităţi investitorilor români în Kazahstan?
T.K : Precum ştiţi, de la câştigarea independenţei, Kazahstanul a obţinut rezultate remarcabile în dezvoltarea economică, precum şi în eforturile sale de a atrage investitorii străini. Astăzi, ocupăm locul 51 în Global Competitiveness Index şi locul 49 în World Bank Doing Business rating. Constituţia kazahă acordă aceleaşi drepturi şi obligaţii străinilor ca şi nativilor. În ciuda realizărilor evidente, guvernul încă lucrează la îmbunătăţirea climatului de investiţii. Lucrăm la armonizarea politicilor de investiţie cu standardele impuse de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Kazahstanul a semnat tratate de investiţii cu 45 de ţări, inclusiv România. Astăzi, Kazahstanul ocupă unul din primele locuri în topurile afacerilor libere. În 2010, Kazahstanul a creat o uniune vamală cu Rusia şi Belarus. Acestea reprezintă noi oportunităţi şi o piaţă uriaşă. Chiar şi astăzi există o prezenţă vizibilă a României în Kazahstan. De exemplu, compania “Rominserv”, care este o subdivizie structurală a “Rompetrol”, este implicată în modernizarea rafinăriei de petrol Pavlodar şi construcţia unui complex petrochimic în vestul Kazahstanului.
Sperăm că şi alte companii româneşti se vor implica activ în modernizarea economiei Kazahstanului, pirn intermediul Strategiei de Dezvoltare Industrială. Suntem interesaţi să cooperăm în energie, agricultură, transport, proiecte de infrastructură şi comunicaţii, construirea de nave, medicină şi tehnologia informaţiei. România are o istorie lungă, mult exerciţiu şi experienţă în toate aceste domenii.
Care au fost cele mai importante concluziile ale Forumului Economic de la Astana din acest an?
T.K : Iniţiat în 2008 de preşedintele kazah Nursultan Nazarbayev, Forumul Economic de la Astana a devenit un eveniment anual important şi este recunoscut acum ca fiind unul dintre liderii globali în ceea ce priveşte iniţierea şi promovarea ideilor economice. La acest eveniment, cei mai sofisticaţi intelectuali din lume se adună pentru a discuta cele mai importante evenimentes şi soluţiile posibile la cele mai noi provocări economice, financiare şi sociale din lume.
Cea de-a şasea ediţie a Forumului Economic din 2013 a fost organizat împreună cu Conferinţa Mondială Anti-Criză, sub auspiciile Naţiunilor Unite. În acest context, aş vrea să subliniez principalele realizări ale acestui an sunt Recomandările pentru liderii G-20, bazate pe concluziile Forumului, “Consensul de la Astana”. Au fost identificate şase componente cheie care vor fi extrem de relevante pentru întâlnirile G-20: Sistemul Monetar Internaţional, Reforma Instituţiilor Financiare Internaţionale, Reformarea Sectorului Financiar, Sprijinirea Investiţiilor şi Comerţului Internaţional, Siguranţa Alimentelor şi Economie Verde. România a participat la Forum la cel mai înalt nivel. Şi să sperăm că această bună tradiţie va continua şi la următorul Forum, care se va ţine la Astana, în mai 2014.
