Ministrul de Interne, Radu Stroe, a participat ieri la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, unde un vot privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost din nou evitat pentru a preîntâmpina un veto din partea ţărilor care se opun. În aceste condiţii, prim-ministrul Victor Ponta a transmis că România este pregătită să adere când europenii îşi vor fi rezolvat problemele.
Dezbaterea privind modul în care trebuia abordată problema aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de la reuniunea JAI de ieri trebuia să opteze pentru o discuţie tehnică privind problemele „la zi” ale adoptării şi implementării acquis-ului Schengen sau varianta nucleară în care aderarea era supusă la vot. Cum ţările care se opun aderării – Olanda, Germania, Franţa – nu au dat niciun semnal că şi-ar fi schimbat poziţia, Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi a optat pentru prima variant, care evita exprimarea unui veto explicit din partea ţărilor amintite.
În acel moment, a intervenit, de la Bucureşti, Victor Ponta, care a declarat că Stroe are mandat din partea Guvernului să spună tuturor oficialilor europeni că autorităţile de la Bucureşti au îndeplinit tot ce ţine de partea română pentru aderarea la Schengen. Ponta i-a transmis lui Stroe: „Aveţi mandat din partea Guvernului să spuneţi tuturor colegilor noştri europeni că suntem perfect pregătiţi pentru Schengen, că ce ţine de noi s-a făcut şi ce ţine de dânşii să facă când doresc. Nu mai dorim o dată, ca de fiecare dată să ni se spună «nu acum, data viitoare». Când termină toate alegerile lor naţionale, toate problemele, atunci noi suntem pregătiţi şi intrăm în Schengen”.
Această declaraţie echivalează cu o renunţare de facto de către guvernul României la procesul de aderare la spaţiul de liberă circulaţie, care pune în practică ameninţările ministrului de Externe Titus Corlăţean din luna martie, când a declarat că „în cazul în care aderarea României la Schengen va fi din nou amânată, România nu mai are de ce să fie interesată de acest proces, întrucât cei care se opun au o problemă de credibilitate”. Atunci, România a încercat să forţeze un vot în Consiliul JAI dar s-a lovit de opoziţia Germaniei, care a ameninţat explicit cu „veto”. Victor Ponta şi Crin Antonescu au susţinut poziţia exprimată de Corlăţean, iar Radu Stroe a acuzat Germania că „a pierdut o bună ocazie să tacă” dar această poziţie a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu, care a reafirmat interesul României pentru Schengen.
Mutând responsabilitatea aderării României la Schengen pe umerii europenilor şi punând opoziţia acestora pe seama „alegerilor lor naţionale”, Ponta încearcă să rupă legătura făcută în ultimii ani între aderarea la Schengen şi condiţiile din Mecanismul de Cooperare şi Verificare privind reforma Justiţiei şi combaterea corupţiei şi semnalează că nu se mai simte legat de angajamentele privind MCV.
Ceea ce uită Ponta este că pe de o parte, calitatea de membru aduce avantaje economice mai întâi ţării membre pentru că stimulează comerţul şi reduce costurile, după cum absenţa din spaţiul Schengen înseamnă costuri suplimentare în fiecare zi şi handicap în competiţia cu companiile din statele membre, iar pe de alta, MCV a fost legat deja de absorbţia fondurilor europene, o constrângere mai puternică decât Schengen. Din acest motiv, renunţarea de către guvern la obiectivul aderării la Schengen nu face rău decât României.