Premierul desemnat, Dacian Cioloș, a anunțat, ieri, lista membrilor noului guvern cu care se va prezenta în fața Parlamentului. Cioloș va avea doi vicepremieri – Vasile Dâncu, fost membru PSD, ministru al Dezvoltării și Costin Grigore Borc, șeful Lafarge România, care este și ministrul Economiei.
Majoritatea celor 22 de miniștri propuși de Cioloș, fost comisar european, sunt nume noi în politică, având experiență fie în diverse instituții europene, fie în mediul privat, fie din societatea civilă, respectând promisiunea privind instalarea unui guvern de tehnocrați, pentru prima dată după 26 de ani de democrație.
Există, însă, și excepții, cea mai clară fiind nominalizarea lui Vasile Dâncu, ca vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale. Chiar dacă nu mai au carnet PSD din 2010, Dâncu a fost zece ani de zile membru al acestui partid, făcând parte, între 2000 și 2004, din Guvernul Adrian Năstase. În ultima vreme, Dâncu a fost unul dintre sfătuitorii de taină ai președintelui PSD, Liviu Dragnea. În calitate de ministru al Dezvoltării, Dâncu va fi stăpânul fondurilor pentru baronii locali, capitol extrem de important pentru social-democrați. De altfel, Cioloș a fost prezent, ieri, la ședința conducerii PSD, unde a dat asigurări că va fi reținut în privința schimbărilor din eșalonului doi – secretari de stat, directori în ministere, prefecți. „Nu este intenţia mea de a veni pentru a rade tot şi a pune altceva în loc”, a fost promisiunea lui Cioloș.
Citește și: Un model de Guvern în Canada. Care a fost principalul criteriu de alegere a miniștrilor
Primirea acestei poziții în Executiv și asigurările premierului desemnat i-au convins pe social-democrați să sprijine Guvernul Cioloș, care ar avea o majoritate confortabilă la votul de învestitură. Fără PSD, Guvernul Cioloș miza pe aproximativ 294 de voturi, față de cele 274 necesare, provenite de la PNL (176), UNPR (64), UDMR (25) Minorități (17), și independenți. Cu PSD, care are 197 de voturi, Executivul ar putea avea în jur de 500 de voturi, din 574, la votul de învestitură.
Posturi-cheie în Executiv
Al doilea vicepremier al Guvernului Cioloș va fi Costin Grigore Borc, nominalizat pentru portofoliul de la Economie. Acesta provine din zona privată, fiind directorul Lafarge România, dar a avut unele conexiuni cu politica, fiind șeful cancleariei premierului țărănist Radu Vasile.
Un alt post-cheie în noul Executiv va fi deținut de Anca Paliu Dragu, propusă pentru postul de ministru de Finanțe. Aceasta este analist economic la Banca Mondială, după ce, anterior, a activat timp de 11 ani, în cadrul Biroului pentru România şi Bulgaria al FMI. Este un semnal că noul Executiv vrea să reia negocierile cu FMI, rămase în suspensie în timpul când premier era Victor Ponta. În plan economic, Cioloș a menționat că nu are intenţia să taie din buget diferitele propuneri de majorare a salariilor votate de Parlament, dar nu vrea să pună în pericol credibilitatea României prin elaborarea unui buget „fără consistenţă şi soliditate”.
Un post-cheie în Executiv, cel al Justiției, va fi deținut de Cristina Guseth, directorul fundației Freedom House România. Chiar dacă nu este de profesie jurist, Guseth, absolventă a facultății de electronică, a fost extrem de activă pe zona de politic anticorupție. Importanța postului este legată și de faptul că, în 2016, expiră mandatele șefilor DNA, Laura Codruța Kövesi și cel al procurorului general, Tiberiu Nițu. Ministrul Justiției este cel care face propunerile pentru aceste funcții, decizia finală aparținând președintelui Klaus Iohannis.
Ministerul Internelor, care organizează alegerile de anul viitor, va fi condus de Petre Tobă, șeful Inspectoratului General al Poliției Române. Numele lui Petre Tobă a fost implicat, în iunie 2014, într-un scandal privind faptul că a fost convocat la Guvern, la chemarea lui Victor Ponta, pentru a discuta cu baronul de Mehedinți Adrian Duicu. În dosar, Tobă are calitatea de martor.
Printre numele grele din viitorul Executiv se număr și Lazăr Comănescu, noul ministru de Externe, consilier prezidențial pe politică externă. Comănescu a fost ambasador la Berlin în 2014, în timpul scandalului legat de votul în diaspora, dar el a susținut că a cerut, fără succes, oficialilor de la București să deschidă noi secții de votare.
Miniștrii propuși de Cioloș vor fi audiați, luni și marți, de comisiile parlamentare, urmând ca votul de investitură să aibă loc tot mâine.
Vasile Dâncu – vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale. În vârstă de 54 de ani, de profesie sociolog, a fost membru PSD între 1999 și 2010. A deținut în perioada 2001 – 2003 funcția de ministru al Informațiilor Publice în Guvernul Năstase, după care, timp de un an, pe cea de șef al Agenției pentru Strategii Guvernamentale. În perioada 2004 – 2008 a fost senator PSD, după care a fost observator în Parlamentul European, iar în 2007 a fost membru al PE. A fost lider al PSD Cluj, dar și vicepreședinte PSD la nivel național. Este preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
Costin Grigore Borc – vicepremier, ministrul Economiei. În vârstă de 50 de ani, de profesie inginer. În perioada 1991 – 1994 a fost asistent special al preşedintelui Ion Iliescu şi, ulterior, între 1998 – 1999, șeful Cancelariei premierului Radu Vasile. În iunie 2000 devine project manager la Lafarge Ciment, în Kansas, SUA. Revine în România în 2002, ca director general al Lafarge SA. A mai fost director de strategie al Lafarge în Franța (2006-2008) și director al Lafarge Serbia (2008-2013). Din 2013, el a revenit ca director general al sucursalei din România a Lafarge.
Anca Dana Dragu Paliu – ministrul Finanţelor. În vârstă de 42 de ani, economist, a lucrat la Banca Naţională a României, între 1996 şi 2001, la Direcţia de Refinanţare şi Operaţii de Piaţă şi Direcţia de Reglementare. Și-a continuat cariera de economist în cadrul Biroului Regional pentru România şi Bulgaria al FMI, între 2001 și 2013. În această perioadă, a participat la toate întâlnirile delegaţiilor FMI cu autorităţile române. La începutul anului 2013, a fost recrutată de Comisia Europeană, unde lucrează ca analist economic în cadrul Directoratului general de economie şi finanţe.
Cristina Guseth – ministrul Justiției. Este din 1998 directorul fundației Freedom House România, unul dintre ONG-urile cu activitate bogată în ceea ce privește politicile anticorupție, recunoscut datorită rapoartelor sale anuale în ceea ce priveşte „stadiul democraţiei” în aproape toate ţările lumii. În vârstă de 56 de ani, a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica Bucureşti. A elaborat ghiduri de bune practici, îndeosebi în domeniul achiziţiilor publice. Între 2005-2007, Guseth a coordonat relațiile media ale Delegației Comisiei Europene la București.
Petre Tobă – ministrul de Interne. Este inspector general al Poliției Române, funcție cu rang de secretar de stat din mai 2012. A fost implicat, în iunie 2014, într-un scandal privind faptul că a fost convocat la Guvern, la chemarea lui Victor Ponta, pentru a discuta cu baronul de Mehedinți Adrian Duicu. În dosar, Tobă are calitatea de martor. Anterior (martie-mai 2012) a fost secretar de stat în MAI, iar între martie 2011 și martie 2012 a fost secretar general adjunct al MAI. El a mai fost inspector general între 2009 și 2010 și adjunct al șefului Poliției Române în perioada 2007-2009.
Lazăr Comănescu – ministrul Afacerilor Externe. În vârstă de 66 de ani, este diplomat de carieră și lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din 1972. Între 2001 și 2007 a fost şeful Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, iar după aderare, până la 14 aprilie 2008, a fost Reprezentantul Permanent al României pe lângă UE. Între 1998 şi 2001 a fost şeful Misiunii României pe lângă NATO şi UE. El a fost și ambasador în Germania. A mai fost ministru al Afacerilor Externe în 2008, în Guvernul Tăriceanu, iar din februarie 2015 este consilier pe politică externă al președintelui Iohannis.
Mihnea Motoc – ministrul Apărării. În vârstă de 49 de ani, lucrează în MAE din 1991, a fost ambasador în Olanda, reprezentant al României pe lângă ONU și UE. A fost la un pas să devină ministru de Externe în Guvernul Ponta, în plin scandal privind votul din diaspora. A renunţat să mai fie nominalizat pentru post după ce soţia sa, judecătoarea Iulia Motoc, magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, i-a sesizat faptul că o astfel de numire i-ar crea ei o situaţie de incompatibilitate. Este, în prezent, ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Dan Costescu – ministru al Transporturilor. În vârstă de 46 de ani, absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti. A fost responsabil pentru strategiile de achiziţie, restructurare, repoziţionare pe piaţă a unor companii precum Romvag SA Caracal, Karsdorfer Eisenbahn (Germania), Autoritatea Feroviară Română (AFER). A înfiinţat, dezvoltat şi condus companii de inginerie feroviară, precum Forschung Mess – und Daten (Germania, 2001- 2004) şi Sistematic Engineering România, timp de 11 ani. În luna martie a acestui an, a fost numit director general al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA.
Claudia Ana Moarcăş – ministrul Muncii. Este licențiată în Drept, șefă de promoție a Facultății de Drept, Universitatea București (1990). A deținut diferite funcții în conducerea Facultății de Drept: secretar științific (1996-1997), membru în Senatul Universității București, prodecan al Facultății de Drept din Universitatea București (1997-2001), membru în Senatul Universității București (2011-2013). De asemenea, activitatea academică a inclus mai multe funcții: profesor asociat la Universitatea Politehnica din București (1995-1996), profesor asociat la Academia de Studii Economice (1997).
Aura Răducu – ministrul Fondurilor Europene. Are 59 de ani și a absolvit în anul 1980 Facultatea de Chimie Industrială, iar timp de mai mulți ani a fost manager de program și politici europene în cadrul Direcției Generale Regio a Comisiei Europene. Ea a lucrat și la BERD, ca expert finanțări europene și internaționale pe proiecte de infrastructură și mediu. De asemenea, a coordonat planurile de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pentru Bucureşti, Ilfov şi polii de creştere din România. Aura Răducu, critica, în 2011, rata de absorbție a fondurilor europene.
Achim Irimescu – ministrul Agriculturii. În vârstă de 57 de ani, doctor în economie agrară. Este în prezent ministru-consilier în cadrul Reprezentanţei permanente a României la Bruxelles şi şeful secţiei Agricultură, reprezentant al României în Comitetul Special Agricol, revenind astfel la minister după aproape doi ani. El a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii între mai 2012 – februarie 2014, la propunerea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin. De altfel, el a mai lucrat în cadrul ministerului în perioada august 1990 – noiembrie 1998 ca şef serviciu şi consilier superior.
Cristiana Pașca Palmer – ministru al Mediului. A absolvit Facultatea de Științe Naturale din cadrul Universității București, în 1996. A urmat apoi un master de Știință, Sisteme Ecologice și Management al Capitalului Natural, în cadrul aceleiași universități (1996-1997). Și-a continuat studiile în străinătate, absolvind un master în Administrație Publică la Universitatea Harvard — Kennedy School of Government. Este autoarea volumelor‚”Romania Redux as viewed from Harvard” și “Caves Beyond Time”. În prezent, este șef al unității de mediu din cadrul Comisiei Europene.
Vlad Alexandrescu – ministrul Culturii. Este istoric al ideilor, profesor la Universitatea București, Departamentul de Studii Franceze, doctor în filosofie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (1995), director al Centrului de cercetare „Fundamentele Modernității Europene” și coeditor al Journal of Early Modern Studies. În 2013 a primit premiul „P.G. Castex” al Academiei de Știinte Morale și Politice din Paris. Fost ambasador al României la Luxembourg. Din martie 2006 până în august 2011, a fost Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg.
Adrian Curaj – ministrul Educației. Este profesor universitar la Politehnica Bucureşti şi la SNSPA, a fost consilier guvernamental în Cabinetul Tăriceanu. În decembrie 2009, a fost numit de premierul Emil Boc la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, unde a rămas până în septembrie 2010, când a fost demis de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu. Din 2008 şi până în 2011, a fost vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice în Învăţământul Superior, iar din 2007 până în 2011 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Etică în Cercetare.
Elisabeta Lipă – ministrul Tineretului și Sportului. Este preşedinte al Federației de Canotaj şi al CS Dinamo Bucureşti, vicepreşedinte COSR, dar şi “cea mai bună canotoare a secoului XX”, titlu conferit de forul internaţional de profil. Ca sportiv, Lipă se poate mândri cu salba de medalii aduse României, opt medalii olimpice (din care cinci de aur, două de argint şi una de bronz, cucerite la şase ediţii ale JO), plus alte 13 medalii obţinute la Campionatele Mondiale, cariera ei longevivă şi rezultatele de excepţie fiind unice în canotajului românesc şi mondial.
Dan Stoenescu – ministrul pentru Românii de Pretutindeni. În vârstă de 35 de ani, este un diplomat român care până în prezent a activat atât în societatea civilă, în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni cât și în diplomație. El a activat ca diplomat al statului român la Beirut și Madrid și a deținut pentru doi ani consecutiv funcția de președinte al EUNIC (European Union National Institutes for Culture). Acesta are și un doctorat în științe politice care i-a fost acordat de Universitatea din București în anul 2009.
Victor Vlad Grigorescu – ministrul Energiei. A lucrat ca expert în fostul Departament al Energiei, iar în prezent este membru în Consiliul de Administraţie al companiei Electrica. Grigorescu este licenţiat în drept al Universității București. A ocupat timp de doi ani poziţia de director al AG Industrial Consult, societate specializată în consultanță în domeniul politicilor publice. În perioada 2007-2011, Victor Vlad Grigorescu a fost secretar II în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, secţia comercială.
Ciprian Bucur – ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul. Este șef serviciu la Comisia juridică, de disciplină și Imunități din Camera Deputaților. El este preşedintele Institutului pentru Evaluare şi Cercetare Sociologică şi vicepreşedintele Asociaţiei Internaţionale de Drept Civil. De asemenea, absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, Ciprian Bucur este membru al Uniunii Naţionale a Juriştilor din România, Asociaţiei Române de Ştiinţe Penale şi Societăţii Cultural Patriotice “Avram Iancu”.
Patriciu Achimaș-Cadariu – ministrul Sănătății. După specializări în țară și străinătate, Patriciu Achimaș-Cadariu, în vârstă de 39 de ani, conduce de doi ani Institutul Oncologic ‘Prof. Dr. Ion Chiricuță’ din Cluj-Napoca (IOCN), una dintre cele mai performante instituții de profil din România și din Europa. El are o bogată activitate profesională, didactică şi de cercetare.
Marius Raul Bostan – ministru pentru Societatea Informaţională. E administrator la Telekom România, numit din partea Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI) și unul dintre foştii lideri ai tinerilor ţărănişti, iar în prezent ocupă funcţia de preşedinte al Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri, o organizaţie non-profit şi neguvernamentală înfiinţată în 1997, specializată în consultanţă pentru sectoarele public şi privat. E și membru al Fundaţiei Romanian Business Leaders, care reuneşte antreprenori şi lideri de business din mediul privat.
Violeta Alexandru – ministru pentru consultare publică și dialog social. Este în prezent directorul ONG-ului Institutul pentru Politici Publice (IPP). Violeta Alexandru are 40 de ani și a absolvit Facultatea de Științe Politice a Universității din București. IPP desfășoară activități de cercetare, de advocacy și de promovare în domenii precum: reforma administrației publice, transparența instituțiilor, integritatea aleșilor și a funcționarilor.
Ioan Dragoș Tudorache – şeful Cancelariei primului ministru. Este de profesie jurist și are o bogată experiență managerială în instituții internaționale. A lucrat și pentru Organizația Națiunilor Unite în Kosovo. În prezent, lucrează în cadrul Comisiei Europene și a avut responsabilitatea unității care se ocupă de Schengen și de relații internaționale, în cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Interne.