Primul ministru ucrainean, Mykola Azarov, le-a spus, vineri, parlamentarilor din opoziţie, că renunţarea la acordul de asociere cu UE a fost determinată de termenii excesiv de duri impuşi de FMI în cadrul unui plan de refinanţare a datoriei Ucrainei.
Ca răspuns la decizia oficială a Ucrainei de a renunţa la acordurile cu Uniunea Europeană, care urmau să fie semnate la summitul de săptămâna viitoare de la Vilnius (Lituania), liderii opoziţiei au cerut demisia membrilor Guvernului de la Kiev şi punerea sub acuzare a preşedintelui Viktor Ianukovici, informează The New York Times.
Citeşte şi: Ucraina a renunţat la acordul de asociere cu UE. Reacţia de la Bruxelles
Peste 1.000 de oameni au protestat, joi seară, faţă de decizia Guvernului, au fluturat steagul Uniunii Europene şi au scandat „Ucraina este Europa!”.
Fostul premier Iulia Timosenko a făcut apel la cetăţenii Ucrainei să iasă în stradă. „Fac apel la toţi oamenii să reacţioneze aşa cum ar reacţiona la o lovitură de stat: să iasă pe străzi”, a spus Timosenko.
FMI, ţap ispăşitor
Guvernul uncrainean a declarat, joi, că suspendă planurile cu privire la acordurile cu UE şi că va încerca, în schimb, să îmbunătăţească relaţiile economice cu blocul comercial concurent, condus de Rusia.
Citeşte şi: Aleşii ucraineni resping legea care permite transferul lui Timoşenko
„Poziţia FMI, prezentată în scrisoarea din 20 noiembrie, a fost picătura care a umplut paharul”, a declarat Azarov Parlamentului de la Kiev. „Decizia este una dificilă, însă este singura posibilă în actuala situaţie economică a Ucrainei”, a declarat el, într-un val de huiduieli din partea membrilor Opoziţiei.
De ce se teme Ianukovici
În timp ce Azarov a dat vina pe FMI pentru eşecul cu privire la semnarea acordurilor cu UE, alţi oficiali ucraineni acuză presiunile feroce ale Rusiei şi ameninţările cu embargouri comerciale şi alte măsuri punitive care ar fi devastat economia ucraineană.
Consilierul-şef pe politică externă al preşedintelui Ucrainei, Jovita Neliupsiene, a declarat că Ianukovici i-a comunicat preşedintelui lituanian, Dalia Grybauskaite, că nu a putut semna acordurile cu UE din cauza potenţialului major de deteriorare a situaţieie economice din estul Ucrainei.
Citeşte şi: Ianukovici, acuzat de joc dublu între Moscova Şi UE
Baza politică a preşedintelui ucrainean constă în populaţia majoritar rusofonă, din sudul şi estul Ucrainei, acolo unde este concentrată şi cea mai mare parte a industriei ţării. Jovita Neliupsiene a declarat că Ianukovici se teme de costurile economice imediate care ar lovi Ucraina după semnarea acordurilor cu UE.
Presiuni „feroce” din partea Rusiei
În ultimele luni, oficialii ruşi au adoptat o atitudine agresivă pentru a împiedica Ucraina şi alte foste republici sovietice să se apropie de Europa prin semnarea unor tratate politice şi comerciale.
Rusia a instituit un embargo asupra diferitelor produse provenite din aceste ţări, iar un exemplu concret ar putea fi stoparea importurilor de vinuri din Republica Moldova.
Oficialii ruşi au declarat, de-a lungul timpului, că apropierea fostelor republici sovietice de Europa ar face parte din nişte comploturi secrete. În cazul Ucrainei, miza ar fi înlăturarea de la putere a preşedintelui Ianukovici, iar în cazul Republicii Moldova ar fi unirea cu România. Kiril I, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse şi aliat al Kremlinului, a acuzat societatea europeană că este imorală.
În septembrie, după o vizită la Moscova, preşedintele Armeniei, Serzh Sargsyan, a anunţat că renunţă la discuţiile cu UE şi preferă integrarea într-o uniune vamală formată din Rusia, Belarus şi Kazakhstan.
Citeşte şi: Statele Unite critică presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova
În ciuda presiunilor Moscovei, Republica Moldova şi Georgia au declarat că intenţionează să se apropie, în continuare, de UE, prin semnarea acordurilor din cadrul „Parteneriatului Estic”, însă nu se aflau într-un stadiu atat de avansat al discuţiilor cu oficialii europeni precum Ucraina.
Pretext
Printre condiţiile pe care UE le pusese Ucrainei pentru semnarea acordurilor se afla şi permisiunea acordată Iuliei Timosenko de a merge în Germania pentru a urma un tratament medical, proiect respins de Parlamentul ucrainean. Cu toate acestea, principalul motiv pare să fie situaţia economică precară cu care se confruntă Ucraina, care va avea, în curând, nevoie de un ajutor financiar substanţial. Nu se ştie, însă, dacă Rusia s-a oferit să ajute Ucraina printr-un împrumut major.
Decizia Ucrainei pare o victorie a preşedintelui rus, Vladimir Putin. Uniunea Europeană a exprimat „dezamăgire” în legătură cu decizia Ucrainei de a renunţa la acordul de asociere, reiterând convingerea că „viitorul” acestei ţări constă într-o „relaţie puternică cu UE”.
Citeşte şi: UE avertizează Ucraina în privinţa acordului de asociere
