Migranţii vor putea să îşi aducă familiile, în Danemarca, după trei ani de la primirea dreptului de azil, iar dobândirea acestui drept va fi condiţionată de „potenţialul de integrare” al fiecărui migrant în parte, potrivit unei reforme a sistemului de azil, pe care Parlamentul danez o votează marţi, informează AFP, citat de Agerpres.
Mai mult, proiectul prevede că în ‘circumstanţe excepţionale’ migranţii pot fi încarceraţi. Această reformă vine în contextul în care Europa se confruntă în ultimele luni cu un val masiv de refugiaţi dinspre Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
Proiectul de lege a fost acuzat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) că alimentează ‘teama şi xenofobia’, întrucât diminuează ajutoarele sociale, prevede confiscarea obiectelor de valoare ale migranţilor şi prelungirea duratei de reîntregire a familiilor solicitanţilor de azil.
Premierul liberal Lars Lokke Rasmussen, al cărui guvern minoritar este susţinut de formaţiunea naţionalistă Partidul Popular Danez, şi-a asumat ceea ce el a numit ‘proiectul de lege cel mai greşit înţeles din istoria Danemarcei’.
Mai mult, ministrul danez pentru imigraţie, integrare şi locuinţe Inger Stoiberg a declarat, luni, la Bruxelles, că spre frontierele ţării se îndreaptă mulţi refugiaţi, astfel că Danemarca este supusă „unei presiuni enorme”.
Votul de marţi din legislativul danez ar urma să fie o simplă formalitate, întrucât pentru a-şi asigura sprijinul social-democraţilor, principalul partid de opoziţie, şi al altor două formaţiuni mai mici de dreapta guvernul Rasmussen a acceptat să facă unele amendamente la proiectul de lege iniţial.
Astfel, executivul de la Copenhaga a sporit de la 3.000 de coroane daneze (400 de euro) la 10.000 de coroane (1.340 de euro) valoarea bunurilor imigranţilor care pot fi confiscate pentru a le finanţa şederea pe teritoriul danez. Poliţiştii vor avea dreptul ”de a confisca bunuri pe care solicitanţii de azil le aduc cu ei, în scopul de a acoperi cerinţele lor în materie de hrană şi cazare”.
Danemarca beneficiază de clauza de exceptare care o scuteşte de obligaţia de a se alinia la politica europeană în domeniul azilului, dar este totuşi semnatara unor tratate care, în opinia actualului premier danez, ar trebui modificate în lumina crizei fără precedent în domeniul migraţiei pe care o traversează Europa. Autorităţile daneze au primit anul trecut circa 21.000 de cereri de azil din partea migranţilor veniţi din ţări arabe, africane şi asiatice.