Fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro, rămâne în arest, potrivit deciziei luate de instanţa supremă, prin care a fost admis recursul procurorilor DIICOT faţă de punerea lui în libertate, informează Mediafax.
În 25 iulie, Curtea de Apel Iaşi a hotărât judecarea lui Boldea în libertate, dar cu interdicţie a părăsi ţara.
Hotărârea a fost atacată cu recurs de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la instanţa supremă, care a admis, miercuri, acţiunea, astfel că fostul deputat rămâne în arest. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.
Curtea de Apel Iaşi a decis anterior, în alte două rânduri, punerea în libertate a lui Boldea, însă acesta a rămas în arest deoarece recursurile procurorilor DIICOT faţă de ambele hotărâri au fost admise de instanţa supremă.
Mihail Boldea a fost trimis în judecată, în stare de arest, la sfârşitul lunii iunie 2012, de către procurorii DIICOT – Serviciu Teritorial Galaţi, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea, în dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.
Boldea a fost arestat preventiv în lipsă în 22 martie 2012 şi încarcerat în 27 martie 2012, iar ulterior instanţele i-au prelungit succesiv măsura.
Potrivit procurorilor, inculpaţii au acţionat sub coordonarea liderului grupării – Mihail Boldea.
„Membrii grupării, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galaţi şi Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curţii de Arbitraj Galaţi, identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galaţi, proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. În acest scop, inculpaţii au utilizat hotărâri judecătoreşti falsificate sau pronunţate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunţate în fals. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terţe persoane, cumpărători de bună credinţă, modalitate în care obţineau beneficii financiare substanţiale”, au precizat procurorii DIICOT.
