Ion Turbatu, condamnat de prima instanţă la şase ani de închisoare în dosarul „Transformatorul”, este consilier patriarhal şi este implicat în construirea Catedralei Neamului, relatează Mediafax. Pe de altă parte, Patriarhia Română apreciază că Turbatu a dovedit „profesionalism”.
Într-un comunicat cu titlul „Apreciat pentru competenţă şi corectitudine în lucrarea Bisericii”, Patriarhia precizează că Ioan Turbatu este consilier patriarhal responsabil cu aspectele economice ale construirii Catedralei Mântuirii Neamului.
Citeşte şi Fenechiu va prezenta pe blog dovezi „elocvente” în dosarul Transformatorul
„Domnul Ioan Turbatu a fost angajat de Patriarhia Română în anul 2010 din mediul privat pentru bogata experienţă în gestionarea din punct de vedere al managementului economic a unor şantiere şi investiţii de mare amploare. În cei trei ani de activitate la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, domnul Ioan Turbatu a contribuit cu eficienţă economică la realizarea infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale. Faptul că, după construirea acesteia, costurile edificării Catedralei Mântuirii Neamului, faza roşu-gri, au fost cu 20% mai mici decât cele estimate, situaţie mai rar întâlnită în România, denotă faptul că toţi cei implicaţi în ridicarea acesteia şi-au îndeplinit cu profesionalism atribuţiile de serviciu”, se mai arată în comunicatul de joi al Patriarhiei Române.
Sursa citată mai subliniază că „toate deciziile legate de construirea Catedralei Mântuirii Neamului, mai ales cele referitoare la licitaţiile pentru diferite categorii de lucrări şi plăţi, sunt luate în mod transparent, după o analiză temeinică, de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, organism executiv al Bisericii format din 16 membri care se reuneşte săptămânal în şedinţă de lucru”. Astfel, arată Patriarhia, toate propunerile făcute de echipa de specialişti care lucrează la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, inclusiv cele de natură economică ale lui Ioan Turbatu, sunt „evaluate atent şi aprobate de acest organism de conducere bisericească”.
Patriarhia mai ţine să sublinieze, în acelaşi comunicat, că „acuzaţiile aduse în instanţă domnului Ioan Turbatu nu au legătură cu activitatea prezentă a acestuia” şi că, până la sentinţa definitivă a instanţei de judecată, acesta „beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, principiu de drept luat în considerare în orice societate în care sunt garantate prin lege drepturile şi libertăţile cetăţeneşti”.
Precizările Patriarhiei vin după ce în presă au apărut relatări privind implicarea lui Turbatu în proiectul de construire a catedralei.
Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, a fost condamnat de instanţa supremă, în 12 iulie, la şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată, în dosarul „Transformatorul”.
În acelaşi dosar a fost condamnat şi Relu Fenechiu, fostul ministru al Transporturilor, care a primit cinci ani de închisoare.
Hotărârea instanţei supreme nu este definitivă, ea fiind atacată cu recurs atât de cei condamnaţi, cât şi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Ioan Turbatu, Relu Fenechiu şi alte patru persoane au fost trimişi în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca „Transformatorul”.
Relu Fenechiu a fost acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.
Potrivit DNA, pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, în perioada 2002 – 2005, SISEE Moldova a realizat şi achiziţii de la un grup de patru firme – SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL – fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în anii 1970 – 1980.
Totodată, procurorii au arătat că 99,98 la sută dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.
