Datele legate de recensământul populaţiei anunţate de Institutul Naţional de Statistică trebuie explicate în contextul evoluţiei sociale din ultimi zece ani. Există, însă, şi cifre ale INS care sunt fie mai greu de confirmat, fie care pot fi puse sub semnul întrebării.
Populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane faţă de nivelul anului 2002, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011, anunţate de INS. Altfel, populaţia României a scăzut cu 13,3 la sută din 1990, de la 23.211.395 de persoane la 20.121.641.
Institul Naţional de Statistică ne-a comunicat că “în vârstă de 18 ani şi peste sunt 16.269.839 persoane (80,9%), în timp ce persoanele în vârstă de 0 – 17 ani sunt 3.851.802 persoane (19,1%). Potrivit datelor oficiale, din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, de 18.292.464, au participat la Referendumul 2012 pentru demiterea preşedintelui Băsescu 8.459.053, reprezentând 46,24%. Referendumul a fost invalidat.
La ce bun recensământul?
Un prim semn de întrebare este legat de diferenţa faţă de estimarea preliminară din august 2012 când acelaşi Institut ne informa că am fi doar 19 milioane. De unde au apărut cei 1,1 milioane de români în plus? Iniţial, am crezut că din cele 2,8% din locuinţe nerecenzate, potrivit comunicatului INS de anul trecut, care aproxima totodată numărul românilor care s-ar obţine suplimentar cu acestea la 1 milion. Cum ar fi rezultat astfel că fiecare din cele 236 mii de locuinţe la care n-au ajuns recenzorii este locuită, în medie, de 4,5 români (dublul faţă de media naţională care este de 2,3) s-a apelat la o verificare încrucişată de…baze de date. Cine exista la evidenţa populaţiei, nu fusese recenzat, dar fusese identificat şi în evidenţele ANAF, a Casei de Asigurări de Sănătate, beneficiarilor de alocaţii pentru copii, ajutor minim garantat, bazei de date a elevilor de la MEN, etc, a fost trecut repede la socoteală. Cu alte cuvinte, dintr-un recensământ al oamenilor am făcut repede unul al bazelor de date. De ce s-au mai cheltuit atunci 40 de milioane de euro pentru Recensământ? Nu ieşea mai ieftin dacă confruntam din start bazele de date şi completam “cercetarea” cu un eşantion de cetăţeni (ca în Polonia)? Dincolo de asta, există câteva avantaje/dezavantaje la o populaţie mai mare cu 1,1 milioane: fonduri europene mai multe dar şi un număr de euro-parlamentari şi aleşi locali mai mare.
Spaniolii contrazic INS
Scăderea populaţiei se datorează, potrivit INS, migraţiei externe, în proporţie de 77,5 la sută şi sporului natural negativ, în proporţie de 22,5 la sută. O chestiune lăsată nerezolvată de către INS este aceea românilor aflaţi peste graniţă. Preşedintele INS, Tudorel Andrei, a precizat că 727.500 de români care au fost recenzaţi sunt plecaţi din ţară pentru cel puţin un an. Cifra reprezintă aproximativ 30 la sută din cea reală a persoanelor plecate în străinătate. În acest fel, spune, Andrei, 2,1 milioane români ar fi plecaţi în străinătate.
Însă, potrivit datelor obţinute de Rl, numărul “stranierilor” ar fi mult mai mare: numărul oficial al românilor rezidenţi în Spania este de aproape 900.000, iar comunitatea din Italia numără 1,5 milioane de oameni. În jur de 200.000 de copii români sunt integraţi în sistemul de învăţământ al celor două ţări.
Tot INS mai spune că populaţia Bucureştiul este de 1.883.400 de persoane, în scădere cu 300 de mii. Cele mai populate judeţe ar fi Iaşi – cu 772.300 de persoane, Prahova – 762.900 de persoane, Cluj – 691.100, Constanţa – 684.100, Timiş – 683.500 şi Dolj – 660.500.
Mai mulţi, dar mai proşti
O cifră îngrijorătoare este cea dată de numărul absolvenţilor de studii superioare care a crescut de la 7,1% în 2002 la 14,4% din populaţia României. Problema o reprezintă faptul că nu a existat o creştere a calităţii învăţământului superior. În 2012, nici o universitate din România nu s-a aflat în primele 500 al nivel mondial. În plus, toate facultăţile private care strâng masa covârşitoare de studenţi au fost incluse în cea mai slabă categorie de instituţii de învăţământ superior de către Ministerul Educaţiei.
Maghiarii şi romii sunt cele mai numeroase minorităţi etnice din România, populaţia de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%). Însă, unele organizaţii neguvernamentale spun că numărul real al rromilor este de 2,5 milioane.
Cifre contradictorii legate de analfabeţi
La 20 octombrie 2011 erau 245.400 de persoane analfabete, reprezentând 1,4% din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, arată statisticile oficiale ale INS. Care sunt însă contrazise de o altă statistică realizată acum doi ani. Potrivit UNESCO, România are 432 de mii de analfabeţi cifră care ne clasează pe locul al doilea în regiunea central şi est europeană şi pe locul al cincilea în toată Europa, în ceea ce priveşte numărul locuitorilor analfabeţi.
