Carnea de cal care a ajuns sub formă de lasagna în Marea Britanie a urmat un drum sinuos, iar cheia întregii afaceri este o firmă de tip off-shore din Cipru ai cărei acţionari sunt greu de depistat, arată o investigaţie a portalului riseproject.ro.
Abatoarele româneşti implicate în această afacere afirmă că au exportat carnea de cal cu acte în regulă, fără a pretinde că este de vită, aşa cum au acuzat autorităţile britanice. Marfa nu a mers direct în Anglia, ci a ajuns într-un depozit din Olanda. Societatea intermediară, Draap Trading Limited, a trecut însă actele prin Cipru, pentru plata unor taxe mai mici.
Din Olanda, a fost preluată de o companie franceză, care a livrat-o mai departe către o uzină de preparare lasagna din Luxemburg. Abia de aici produsul finit a ajuns în Marea Britanie, sub marca Findus, distribuită de un grup suedez, arată riseproject.ro “Oficial, firma cipriotă este controlată, la rândul ei, de Hermes Guardian Limited din Insulele Virgine Britanice.
Jurisdicţia off-shore din Insulele Virgine este una dintre cele mai netransparente din lume. Firmele îşi ascund aici adevăraţii beneficiari ai banilor prin acţiuni la purtător, ceea ce îi face aproape imposibil de identificat (n.a.–acţionarii se pot schimba în orice moment prin simpla înmânare a titlurilor către o altă persoană)”, potrivit sursei citate. Mai mult, reprezentantul firmei cipriote care a intermediat vânzarea cărnii de cal a fost condamnat la începutul lui 2012 pentru că ar fi vândut acelaşi produs, preluat din America de Sud, ca fiind carne de vită.
Anchetele desfăşurate în Marea Britanie pe această temă scot la iveală tot mai multe nereguli în industria de procesare a cărnii din regat. După ce au acuzat România, autorităţile britanice descoperă că societăţile de profil britanice încalcă frecvent legislaţia din domeniu. “Carcase de cal de la abatoare britanice, cu urme de fenilbutazonă, un analgezic potenţial nociv pentru sănătatea umană, au fost trimise în Franţa”, a declarat, ieri, ministrul Agriculturii din Marea Britanie, David Heath, potrivit Mediafax.
Fenilbutazonă în hamburgerii englezi
Ministrul a declarat că urme ale acestei substanţe au fost depistate în opt carcase testate în Marea Britanie, dintre care trei probabil au intrat în lanţul alimentar din Franţa. Totuşi, acest analgezic nu a fost depistat în produsele mărcii Findus, cele de la care a pornit întreg scandalul. Informaţia a fost aflată în urma analizelor efectuate pe 206 carcase de cai sacrificaţi în Marea Britanie. Animalele tratate cu fenilbutazonă nu pot fi sacrificate pentru consum uman. Totuşi, ministrul britanic a dat asigurări că marfa contaminată nu reprezintă un pericol pentru sănătate. “Din cauza concentraţiei găsite, o persoană ar trebui să consume 500-600 de hamburgeri pe zi pentru a se apropia de dozajul-limită”, a precizat oficialul.
Francezii au minţit
Un document publicat de cotidianul “Le Parisien” demonstrează că francezii de la firma Spanghero ar fi minţit când au declarat că au fost păcăliţi de furnizorii români. Documentul arată că francezii au cumpărat oficial carne de cal de la compania Draap Trading, care la rândul său a achiziţionat-o de la două abatoare româneşti.