Instanţa supremă a admis acţiunea lui Corneliu Bîrsan, judecătorul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, anulând hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dat aviz de percheziţie a locuinţei acestuia, într-o anchetă vizând-o pe soţia sa, Gabriela Bîrsan, potrivit Mediafax.
„Admite recursul declarat de reclamantul Bîrsan Corneliu împotriva Sentinţei 168 din 12 aprilie 2012 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul Bîrsan Corneliu în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii. Anulează, în parte, Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii 765 din 6.10.2011, în privinţa încuviinţării percheziţiei domiciliare la locuinţa reclamantului Bîrsan Corneliu. Irevocabilă. Pronunţată în sedinta publică din 31 ianuarie 2013”, se arată în minuta hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prin Hotărârea 765, din 6 octombrie 2011, a încuviinţat percheziţia la domiciliul judecătoarei Gabriela Bîrsan, preşedinta Secţiei de contencios administrativ a ICCJ la acea dată.
În motivarea hotărârii sale, CSM susţinea că privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei nu se aplică în cazul Gabrielei Bîrsan, soţia judecătorului român la CEDO, Corneliu Bârsan, Consiliul precizând că privilegiile privesc statul acreditar, nu cel acreditant.
CSM a admis astfel solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care o investiga pe Gabrielei Bîrsan pentru trafic de influenţă.
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de urmărire penală faţă de următoarele persoane: Gabriela Victoria Bârsan, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Iuliana Puşoiu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Claudia Gherbovan Silinescu, avocat în Baroul Bucureşti, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă şi Gabriel Chriac, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă”, informa, în 2011, DNA.
În urma avizului de percheziţie, Consiliului Superior al Magistraturii i s-a comunicat o scrisoare din partea preşedintelui CEDO, semnată în numele acestuia de către grefierul şef, în care se comunica faptul că de imunităţile şi privilegiile de care se bucură judecătorul Corneliu Bîrsan beneficiază şi soţia acestuia, Gabriela Bîrsan.
Prin avocatul său, Corneliu Bîrsan a invocat imunitatea dobândită ca judecător la CEDO, susţinând că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – care au obţinut aviz de percheziţie de la CSM – nu ar fi avut dreptul de a intra în locuinţa sa din Snagov, unde locuieşte soţia sa, Gabriela Bîrsan.
Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului să precizeze dacă prevederile Protocolului adiţional nr. 6 la Acordul General privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei pot reprezenta un obstacol în efectuarea actelor procedurale legate de ancheta privind suspiciunile de corupţie care o vizează pe soţia judecătorului CEDO Corneliu Bîrsan, dar care nu vizează atribuţiile judecătorului instanţei europene.
De asemenea, spunea DNA, în situaţia în care CEDO consideră că în acest caz sunt aplicabile prevederile privind imunitatea prevăzute în Protocolul menţionat, DNA a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului ridicarea imunităţii de care beneficiază domnul Corneliu Bîrsan, în calitatea sa de judecător CEDO, precum şi Gabriela Victoria Bîrsan, ca soţie a domnului Corneliu Bîrsan, în vederea efectuării de acte de urmărire penală faţă de aceasta din urmă.
Prin aceeaşi scrisoare, DNA a exprimat opinia procurorilor în sensul că această situaţie nu este acoperită de imunitatea invocată de judecătoarea Gabriela Victoria Bîrsan şi de soţul său. De altfel, acelaşi punct de vedere a fost menţionat şi de plenul Consiliului Superior al Magistraturii care, prin hotărârea din data de 18 octombrie 2011, a respins contestaţia formulată de Gabriela Victoria Bîrsan împotriva hotărârii Secţiei pentru judecători a CSM prin care a fost încuviinţată percheziţia domiciliară, pe motivul că Gabriela Victoria Bîrsan nu beneficiază de imunitatea invocată.
Ulterior, în 30 noiembrie 2011, CEDO a decis să admită cererea de ridicare a imunităţii în ceea ce o priveşte pe Gabriela Bîrsan, în măsura în care este strict necesar pentru o analiză ulterioară, a informat Curtea de la Strasbourg.
Curtea însă a respins cererea DNA de ridicare a imunităţii judecătorului român la CEDO Corneliu Bîrsan, precizând că nu se poate aplica retroactiv ridicarea imunităţii.
Astfel, judecătorul CEDO a contestat la instanţa supremă română actul administrativ emis de CSM, obţinând câştig de cauză.
Între timp, toate actele de urmărire penală au început a fi refăcute de către DNA.
