Circulaţia navelor pe canalele şi lacurile interioare din Delta Dunării se va desfăşura după un nou regulament, care a fost deja elaborat de Ministerul Mediului şi urmează să intre în vigoare. Prin noul regulament se impune ca puterea maximă a motoarelor ambarcaţiunilor să nu depăşească 25 de cai putere, viteza ambarcaţiunilor fiind stabilită în funcţie de zone.
Regulamentul modifică prevederile Ordinului 111/2007, privind accesul şi circulaţia pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, noile reguli fiind în ton cu normele europene de protecţia mediului în ariile naturale protejate.
Prin vechiul regulament era acceptată o viteză maximă de 40 km/oră. „Vor fi zone în care viteza de deplasare a navelor este de maximum 5 km/oră, iar motoarele pot să aibă până la 25 CP, şi zone unde se va putea circula cu 20 sau 40 de km/oră, aceasta în funcţie de zonele de cuibărit ale păsărilor sau cât de mare este acel canal. Sunt prevăzute zonele unde pot veni navele cu turişti şi unde vor putea debarca. Vor putea acosta la mal natural doar bărcile cu o capacitate de până la 10 persoane. Am avut mai multe dezbateri şi cu această formulă au fost de acord şi operatorii de turism, alţi agenţi economici sau organizaţiile de transportatori”, a declarat guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD), Viorica Bîscă. Regulamentul introduce şi un sistem de monitorizare a Deltei prin camere video, centrul de control urmând să fie la sediul ARBDD. Altă noutate este că ambarcaţiunile care intră în Delta Dunării trebuie să fie dotate cu sisteme GPS pentru a putea fi monitorizate, datele fiind transmise în timp real la ARBDD.
Eco-turism durabil, în zone umede protejate
Noile reguli introduse în circulaţia ambarcaţiunilor de agrement pe cele 31 de canale şi 6 lacuri interioare ale Deltei ţin de măsurile de protecţie care trebuie adoptate într-o arie protejată în care are loc şi o dezvoltare a turismului. Problema dezvoltării turismului în zone protejate, ca Delta Dunării, a fost abordată şi la cea de a 11-a conferinţă a părţilor contractante la Convenţia Ramsar, desfăşurată recent la Bucureşti. Tema reuniunii a fost „Wetlands, Tourism and Recreation” (Zone Umede, Turism şi Recreere), fiind menită să atragă atenţia asupra rolului pe care îl poate avea turismul responsabil în conservarea zonelor umede de importanţă internaţională. Rezoluţia adoptată la Bucureşti propune măsuri ce pot fi luate pe termen scurt şi pe termen lung pentru a asigura turismul durabil în zonele umede. „Pentru România, dezvoltarea eco-turismului în cadrul zonelor umede este o prioritate şi un exemplu în acest sens îl reprezintă Delta Dunării. Siturile Ramsar de pe teritoriul României trebuie să fie în centrul atenţiei noastre”, declara Corneliu Cozmanciuc, secretar de stat la Mediu.
Turismul de vânătoare, interzis
Reamintim că Ministerul Mediului a interzis recent vânătoarea în Deltă, punând astfel punct controverselor dintre organizaţiile de protecţia mediului şi operatorii de turism din Deltă, care în se–zonul rece aveau de câştigat de pe urma sutelor de turişti străini veniţi la vânătoare în Deltă. Vânătoarea fusese interzisă prin Legea 136/2011, dar în luna iunie Camera Deputaţilor a aprobat ordonanţa 127/2010, prin care era reintrodusă vânătoarea sportivă în Deltă. Au avut câştig de cauză ONG-urile de protecţia mediului, care susţin că în Deltă aveau loc adevărate masacre, grupurile de vânători, în special străini, împuşcând la nimereală tot ce zboară, chiar şi specii protejate.
