p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 38.0px Helvetica}p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}p.p3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}p.p4 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; color: #b62fcb}p.p5 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}p.p6 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 11.0px Helvetica; min-height: 13.0px}p.p7 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 7.1px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 12.0px Helvetica}p.p8 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 12.0px Helvetica; min-height: 14.0px}p.p9 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 9.0px; font: 10.0px Helvetica}p.p10 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 9.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}p.p11 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 11.0px Helvetica}p.p12 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}p.p13 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 8.0px Helvetica; min-height: 10.0px}span.s1 {font-kerning: none}span.s2 {font-kerning: none; color: #272c36}
Una dintre cele mai mari probleme la nivel mondial pare să fi devenit risipa de alimente. În condițiile în care populația planetei se apropie de 9 miliarde, producătorii de alimente se confruntă cu provocarea de a spori în mod consistent producția livrată pe piață. Însă sarcina lor ar putea fi mult ușurată dacă o cantitate uriașă de alimente nu ar fi, pur și simplu, irosită.
Uneori, fructele și legumele sunt aruncate din motive absurde: nu sunt suficient de arătoase. Calculele Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație arată că, în țările bogate, risipa de alimente atinge cote maxime. În Europa, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă sunt aruncate, în medie, între 95 și 115 kilograme de alimente pe cap de locuitor, anual. România este la fel de risipitoare ca și alte state europene. Românii aruncă la gunoi, în medie, aproximativ nouă kilograme de mâncare pe lună, arată statisticile făcute de mai multe organizaţii active în domeniul combaterii risipei de alimente.
O analiză realizată de specialiștii revistei National Geographic arată că în fiecare an sunt irosite 1,3 miliarde de tone de hrană, adică o treime din producția mondială. În Statele Unite ale Americii, de exemplu, rămân nerecoltate 2,5 miliarde de kilograme de fructe și legume „urâte“, care ar putea hrăni aproximativ două miliarde de oameni.
În alte țări, precum Kenya, există producători care trebuie să arunce 40 la sută din fructele și legumele produse și recoltate, care sunt refuzate de supermarketurile britanice. Experții în alimentație consideră această risipă drept una criminală în condițiile în care în Kenya există milioane de oameni care suferă de foame. Însă alimentele refuzate de supermarketurile britanice nu pot ajunge la cei care le-ar consuma fără probleme deoarece în Kenya nu există lanțurile de distribuție care să permită vânzarea acestor alimente la prețuri modice sau chiar donarea lor. De fapt, această problemă există în întreaga lume, inclusiv în România.
Sensibilizarea publicului
Acesta este motivul pentru care cei preocupați de risipa de alimente s-au gândit să atragă atenția publicului prin gesturi spectaculoase. Un astfel de gest a fost făcut în anul 2013, când cunoscutul bucătar Ray Cournede a pregătit, în Nairobi, o recepție specială pentru membrii Consiliului de Administrație al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. Aceste personalități, împreună cu miniștri ai Mediului din întreaga lume, au fost serviți cu delicatese pregătite din alimente care ar fi ajuns la gunoi.
Modelul a fost preluat și la Cluj. Membrii asociației Junior Chamber International (JCI) au organizat o recepție unde au utilizat doar fructe și legume „urâte“, care le-au fost oferite gratis de reprezentanții supermarketurilor și de producătorii care vindeau în piețele agroalimentare din Cluj-Napoca. Prima recepție a fost oferită recent în clădirea celui mai cunoscut centru cultural din România, Fabrica de Pensule, acolo unde își au atelierele unii dintre cei mai bine cotați artiști plastici români și unde lucrează echipele care produc unele dintre cele mai cunoscute festivaluri din țară.
O dublă motivație
Cei care au realizat cina de la Fabrica de Pensule spun că au făcut acest lucru din două motive. Reprezentanții JCI Cluj spun, în primul rând, că risipa de hrană este scandaloasă, în condițiile în care oamenii suferă de foame. „O treime din mâncarea produsă este aruncată la gunoi, iar risipa aceasta se produce în 40% din cazuri la noi în gospodării“, spune Camelia Gui, organizatorul evenimentului de la Cluj.
„Nu stăm foarte bine; statistic vorbind, irosim, pe cap de locuitor, cam nouă kilograme de mâncare pe lună. Ca să vă daţi seama de cantitatea de mâncare risipită la nivelul întregii ţări, dacă am utiliza mâncarea risipită într-un an în România, am putea hrăni Clujul timp de 20 de ani“, adaugă Camelia Gui, care a depus eforturi considerabile pentru a atrage atenția opiniei publice asupra acestui fenomen.
În plus, cantitatea de gaze de seră generate de alimentele care se descompun după ce ajung la gunoi este uriașă. Dacă ar fi o țară, risipa de alimente ar fi cel de-al treilea poluator la nivel mondial, după China și Statele Unite ale Americii, potrivit unei statistici făcute de experții americani. De asemenea, apa dulce, o resursă tot mai greu de regenerat, care este irosită pentru a produce alimente pe care nu le consumă nimeni, este echivalentă cu apa care curge într-un an pe Volga, fluviul cu cel mai mare debit din Europa.
„Food Waste Combat“
Tinerii din Junior Chamber International Cluj au decis să atragă atenția opiniei publice asupra acestui fapt într-o manieră inedită: au organizat o cină comunitară, la care a putut participa gratuit oricine s-a înscris, spune Manuela Tăut, unul dintre organizatori.
„Ideea ne-a venit pentru că toți vedem, când mergem la cumpărături, că rămân în supermarketuri, în pieţe, foarte multe alimente, foarte multe fructe şi legume pe care nu le cumpără nimeni pentru că sunt mai… inestetice”, spune Manuela Tăut.
Cu ajutorul acestor alimen-te, membrii echipei care și-a luat numele de „Food Waste Combat“ au gătit supă-cremă de legume, orez cu legume şi curry, dar şi tartă de mor-covi și tort de ciocolată cu pere glazurate și caramelizate pentru circa 70 de persoane.
Masa a fost pregătită de specialiști recunoscuți în gastronomie, care le-au și arătat participanților la cina festivă cum să gătească în așa fel încât să evite risipa. „Perspectiva mea este că întotdeauna un bucătar ar trebui să nu arunce nimic, să folosească tot în bucătărie. Și atunci, a fost foarte potrivit acest proiect pentru mine“, spune bucătarul clujean Nicolae Crăciun.
„Toate legumele de aici puteau să ajungă la container dacă nu le foloseam noi. Sunt legume puțin stricate și le tăiem partea stricată, sunt și legume mai puțin aspectuoase, dar care au un gust foarte bun“, adaugă Nicolae Crăciun.
Deserturile au fost prepa-rate de Ioana Crișan, pati-ser la cofetăria „La Bombo-niere“.„Ideea de a folosi aceste resurse mi se pare foarte bună. Și acolo unde lucrez colectăm deșeurile în mod selectiv. Și nu rămâne mâncare… Avem grijă să o mâncăm noi“, spune râzând tânăra patiseră din Cluj.
Sancțiuni. România are lege împotriva risipei alimentare
Această iniţiativă de a atrage atenția asupra enormei risipe de hrană vine în contextul în care Legea risipei alimentare a fost adoptată recent de Camera Deputaților, într-o încercare a autorităților române de a reduce din cantitatea de mâncare bună care ajunge la coșul de gunoi. Legea în cauză prevede vânzarea la preț redus sau donarea unor produse aflate la limita datei de expirare pentru consum şi impune sancțiuni de până la 10.000 de lei pentru agenții economici care aruncă la gunoi alimente comestibile.
