La câteva zile după ce s-a întâlnit cu şeful Gazprom, Alexy Miller, premierul ungar Viktor Orban afirmă că MOL se va retrage din proiectul reţelei europene Nabucco.
Grupul ungar de petrol şi gaze MOL se retrage din proiectul Nabucco, prin care statele UE doresc să construiască un gazoduct din Asia Centrală, pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de gaze naturale din Rusia, transmite Bloomberg.
Anunţul a venit la doar câteva zile după ce Orban l-a primit pe şeful Gazprom, Alexy Miller, compania rusească fiind dezvoltatorul proiectului concurent Nabucco, anume South Stream. De altfel, semnele unei apropieri între Ungaria şi Rusia pe această temă au apărut încă din toamnă, când Gazprom şi oficialii ungari au convenit realizarea în colaborare a unui depozit subteran de stocare a gazelor pe teritoriul ţării vecine. Deşi pare interesat de problematica alimentării cu gaze naturale – dovadă fiind întâlnirea sa cu Alexy Miller, şeful guvernului de la Budapesta afirmă că nu ştie prea multe de decizia MOL. Peste un sfert din acţiunile companiei petroliere, respectiv 26,8% din acestea, sunt deţinute de statul ungar, care este cel mai important acţionar.
„Nu sunt expert, nu cunosc detaliile, dar am văzut că până şi compania ungară MOL părăseşte proiectul. Nabucco este în pericol”, a declarat Orban la Bruxelles, într-o întâlnire cu presa. Ungaria are în proiectul Nabucco o poziţie-cheie, pe teritoriul acesteia trecând conducta al cărei capăt terminal se găseşte în Austria.
Despre posibilitatea ca Ungaria să se retragă din proiect, oficialii Nabucco au aflat din presă, o comunicare oficială nefiind făcută de către MOL. Purtătorul de cuvânt al consorţiului Nabucco, Christian Dolezal, a declarat că societatea de proiect nu are informaţii privind plecarea acţionarului ungar, subsidiara FGSZ a MOL.
Consorţiul Nabucco, cu sediul la Viena, are acţionari companiile OMV Austria, Transgaz (TGN), MOL Ungaria, Bulgargaz Bulgaria, Botas Turcia şi RWE Germania.
Proiectul vizează construcţia unui gazoduct din regiunea Caspică până în Austria, cu o capacitate de 31 miliarde metri cubi de gaze pe an.
Gazprom se grăbeşte
Iniţiatorii ruşi ai proiectului concurent South Stream încearcă să devină mai atractivi pentru ţările din Europa Centrală şi de Est, urgentând acest proiect. În ultima parte a anului trecut a fost finalizată documentaţia completă tehnico-economică a proiectului pentru tronsonul maritim şi pentru zonele care traversează teritoriul ţărilor din Europa Centrală şi de Est.
După lungi negocieri, la 28 decembrie 2011 Turcia i-a dat Rusiei acordul final pentru construcţia South Stream prin apele sale teritoriale, ridicând ultima piedică în calea acestui proiect.
La 30 decembrie 2011, premierul Rusiei, Vladimir Putin, a solicitat conducerii Gazprom să accelereze noul proiect, începând construcţia nu din 2013, ci din 2012, potrivit Agerpres, care citează presa rusă. Gazprom a elaborat rapid un nou grafic de construcţie. Darea în exploatare în primă etapă este planificată pentru sfârşitul lui 2015, iar la capacitate deplină – în 2018.
