Şoferii bucureşteni s-au obişnuit deja să vadă gropi în carosabil la tot pasul, însă când acestea apar pe un drum care a fost reparat nu mai târziu de toamna trecută, atunci ajung la concluzia că banii lor din taxe şi impozite s-au dus pe apa sâmbetei. Edilii au o explicaţie, ca de fiecare dată, însă rezolvarea problemei va fi tot pe banii bucureştenilor.
Pe Prelungirea Ghencea, ultimele reparaţii s-au făcut în toamna trecută, iar acum, după doar câteva luni, te-ai aştepta ca asfaltul să fie drept ca în palmă. Numai că după topirea zăpezilor au început să apară primele gropi.
Şoferii sunt păcăliţi de asfaltul drept şi merg cu viteză, iar când văd gropile este de obicei prea târziu pentru a mai avea timp să le ocolească. Prima este chiar la intersecţia dintre Prelungirea Ghencea şi strada Braşov, în apropierea liniilor de tramvai. Majoritatea celor care vin dinspre marginea oraşului iau groapa în plin.
Probleme au şi cei care traversează liniile de tramvai, în zona cărora asfaltul este denivelat. „Au asfaltat pe aici în toamnă şi acum uitaţi-vă cum este. Dar pe ei nu-i interesează”, a declarat Tudor Dumbravă, unul dintre locatarii din zonă. Pe sensul de intrare în oraş, la intersecţia cu Aleea Ghencea, sunt alte două gropi, chiar după trecerea de pietoni, la fel şi înainte de intersecţia cu strada Braşov.
Ce spune primăria
Întrebaţi cum explică faptul că o şosea recent asfaltată are deja gropi, edilii au precizat că firma Tehnologica Radion nu a reparat întregul drum în toamnă, ci numai 40%, costurile ridicându-se la 2,7 milioane de lei.
„În acest moment se realizează intervenţii punctuale pe suprafaţa pe care nu s-a intervenit în toamnă”, au precizat responsabilii de la Administraţia Străzilor. Numai că azi nu era niciun muncitor la lucru şi nici nu se vedeau urme de şantier. Prelungirea Ghencea părea asfaltată recent integral şi doar gropile stricau impresia generală.
Şoseaua face parte din străzile cuprinse în programul de întreţinere multianuală al primăriei, iar reparaţiile se fac în urma rapoartelor întocmite de consultant şi in functie de fondurile disponibile, după cum au declarat edilii. Adică se pot face şi de mai multe ori pe an, dacă se consideră necesar şi finanţarea este asigurată, spre disperarea oamenilor care şi-ar dori ca drumurile să reziste ceva mai mult decât un anotimp.
La fel se întâmplă şi pe celelalte 204 străzi cuprinse în programul de întreţinere multianuală şi care sunt programate pentru reparaţii în această primăvară.
Alte gropi pe Bd. Ghencea
Gropi nu sunt doar pe Prelungirea Ghencea, ci şi pe Bd. Ghencea, iar unele dintre ele sunt celebre printre localnici.
„Vedeţi ce groapă avem aici, în faţa Cimitirului Ghencea? E de anul trecut şi nu a venit nimeni să o astupe. Strada au asfaltat-o acum doi ani, dar de atunci s-au făcut mai multe gropi”, ne-a spus Tudorel Dumitru, un locatar din zonă.
Tot el a povestit ce probleme au maşinile mici care nu pot ocoli groapa şi trec direct prin ea, iar cei care vor totuşi să o evite ajung uneori pe trotuar sau dau cu maşina în borduri. Gropile în jurul gurilor de canal sunt la ordinea zilei pe Bd. Ghencea, unde asfaltul a fost distrus şi are forme neregulate.
Scump şi prost
Dacă te gândeşti că gropile apar la câteva luni de la asfaltare, ai crede că reparaţiile se fac la nimereală şi pe bani puţini. Numai că nu este chiar aşa, pentru că firmele care se ocupă de întreţinerea străzilor principale din Capitală au un buget destul de mare pentru aceasta operaţiune. Aceasta costă în Bucureşti de opt ori mai mult decât în ţară, aşa cum România liberă a mai scris aici.
Mai mult, Consiliul Concurenţei investighează o posibilă înţelegere între 11 companii pentru participarea cu oferte trucate la licitaţiile organizate de Primăria Capitalei pentru atribuirea unor contracte de asfaltare şi plombare a gropilor. Consiliul a efectuat inspecţii inopinate la 11 companii participante la procedura de achiziţie publică, printre care se numără şi firma care s-a ocupat de asfaltare pe Prelungirea Ghencea.
La momentul anunţării investigaţiei, cei de la Consiliul Concurenţei au declarat că suspectează o înţelegere între companiile inspectate de a participa cu oferte formale la cele şase licitaţii, fără să se concureze în mod real, iar contractele au fost adjudecate prin rotaţie, după cum a afirmat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Valoarea totală estimată a contractelor încheiate cu cele 11 companii, pentru perioada 2011 -2014, este de 1,46 miliarde lei fără TVA (aproximativ 347 milioane euro). În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.
