Preţul gazelor livrate populaţiei nu va creşte până la 1 aprilie, însă temperaturile extrem de scăzute au generat consumuri foarte mari pentru încălzire, iar facturile de întreţinere vor creşte cu peste o treime. Pe şosele, căi ferate sau aeroporturi, iarna a adus costuri suplimentare de milioane de euro.
Preţul gazelor livrate populaţiei nu va creşte până la 1 aprilie, însă temperaturile extrem de scăzute au generat consumuri foarte mari pentru încălzire, iar facturile de întreţinere vor creşte cu peste o treime.
Şi în acest an autorităţile au fost prinse pe picior greşit de iarna dificilă, cu temperaturi mult sub minus. Consumul de gaze a atins un record istoric, situaţie care a dus la majorarea importurilor de gaze. Cu toate acestea, autorităţile susţin că nu este cazul instituirii unei situaţii de urgenţă, aşa cum s-a întâmplat în 2010.
Specialiştii în energie susţin că pentru acest an autorităţile au omis să elaboreze „programul de trecere a vârfului de iarnă”. Tudor Popescu, fost preşedinte al Agenţiei Municipale pentru Eficientizare şi Reglementare în Energie Bucureşti (AMEREB) spune că autorităţile „sunt agitate pentru că se acţionează haotic”, fără un plan prestabilit.
Lipseşte un plan pentru „vârful de iarnă”
„Dacă anul trecut a existat doar pe hârtie un plan care să prevadă ce măsuri se iau în cazul unor temperaturi scăzute extreme, în 2012 un astfel de plan lipseşte cu desăvârşire. Autorităţile sunt agitate pentru că nu ştiu de unde să reducă din consumul de gaze. Nu au un plan. Orice inginer din termoficare a învăţat de pe băncile facultăţii că la 1 septembrie trebuie să elaboreze un plan clar de trecere a vârfului de iarnă. Trebuie să fie totul stabilit, ce întrerupi, ce laşi să funcţioneze”, a declarat Tudor Popescu.
Mai mult, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR), Radu Opaina, spune că în toţi cei 22 de ani care au trecut de la căderea regimului comunist, autorităţile nu au acţionat unitar şi nu au avut stabilite planuri de intervenţie în cazul intemperiilor extreme.
„Nici când eram director la RADET, nu existau instrucţiuni clare despre cum trebuie procedat în cazul în care intervin probleme grave. Puneam noi cap la cap informaţiile şi acţionam în consecinţă. Oficialii din ministere reacţionau doar când îşi dădeau seama că se pot întâmpla catastrofe. Este o delăsare care durează de 22 de ani”, a menţionat Radu Opaina.
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei, Claudiu Stafie, consumul de gaze a crescut cu 20% în ultimele zile, de la o valoare medie de 57 milioane metri cubi de gaz pe zi la 70 milioane metri cubi pe zi marţi.
Importurile au crescut de la zi la zi
„Pentru Bucureşti, la fel ca pentru întreg sistemul naţional, este un consum istoric de gaze. Orice am face, nu putem extrage mai mult din depozite, iar tot consumul suplimentar de gaze din aceste zile a fost asigurat din importuri. Nu este cazul pentru declanşarea situaţiei de urgenţă. În următoarele zile vom vedea”, a afirmat Stafie.
Stafie a adăugat că importurile de gaz au crescut de la zi la zi, ajungând marţi la 17,5 milioane metri cubi, iar pentru miercuri este estimată o valoare de 20 milioane metri cubi de gaz importat.
„În această perioadă sunt suficiente gaze, atât pentru populaţie, cât şi pentru industrie. Consumul unor companii a fost limitat în limita prevederilor contractuale, dar toată lumea are gaze”, a precizat Stafie.
El a afirmat că au fost unele întreruperi accidentale în alimentarea cu gaze la unii consumatori, dar autorităţile fac tot posibilul să ţină situaţia sub control.
Pe 16 ianuarie 2012, când temperaturile minime au fost de minus 5 grade, consumul României a fost de 57,5 milioane mc.”
România importă gaze naturale prin două staţii, Medieşu Aurit şi Isaccea, ambele aflate la graniţa cu Ucraina.
Fără situaţie de urgenţă
În iarna lui 2009, autorităţile române au fost nevoite să declare situaţie de urgenţă în urma opririi totale a importurilor de gaze ruseşti, inclusiv prin conducta de la Medieşul Aurit, din judeţul Satu Mare, după ce în urmă cu două zile fuseseră oprite importurile şi prin gazoductul ce traversează Dobrogea. Situaţia de urgenţă fusese declanşată în conformitate cu prevederile Legii 346/2007, astfel încât Transgaz să poată să gestioneze operativ menţinerea în stare de siguranţă a sistemului naţional de transport şi aprovizionarea cu gaze, în ordinea priorităţilor stabilite.
Situaţia de urgenţă, în condiţiile Legii 346/2007, oferă agenţilor economici un instrument legal pe care aceştia au posibilitatea să-l utilizeze în relaţiile economice cu partenerii cu care au contracte.
Situaţia de urgenţă a fost declarată, în ianuarie 2009, pentru ca CET-urile să poată achiziţiona păcură şi cărbune foarte rapid, ocolind legea achiziţiilor publice care ar fi îngreunat foarte mult procesul.
În prezent, autorităţile au anunţat că există gaze pentru alimentarea populaţiei şi pentru industrie (deşi a fost limitat consumul pentru unele companii) şi, drept urmare, nu se impune instaurarea unei situaţii de urgenţă.
Cât plătim la întreţinere
În urma modificărilor de anul trecut a Legii gazelor, preţul final la populaţie nu va creşte până la 1 aprilie. Cu toate acestea, populaţia va plăti o factură mai mare la întreţinere.
„În luna februarie, pentru consumurile din ianuarie facturile de întreţinere vor fi cu cel puţin 30% mai mari. Facturi mari vor avea şi cei cu centrale termice, nu numai cei care locuiesc la bloc, pentru că vor avea un consum mare din cauza temperaturilor foarte scăzute”, a declarat preşedintele FAPR, Radu Opaina.
De asemenea, Tudor Popescu, specialist în energie subliniază că facturile mai mari la întreţinere nu vor fi din cauza unui tarif mai mare al gazelor, ci vor rezulta din consumul unui volum mai mare, datorită vremii. Estimativ, dacă în luna decembrie 2010 pentru un apartament de două camere în care locuiesc două persoane, apa caldă şi căldura au costat aproximativ 194 lei, factura pentru luna ianuarie 2012 va fi de circa 252 lei.
Iarna pe drumuri, căi ferate şi aeroporturi a costat zeci de milioane de euro
În sectorul transporturilor iarna aspră a determinat costuri suplimentare de zeci de milioane de euro. Acestea au fost reprezentate de cheltuielile de deszăpezire a drumurilor naţionale, judeţene sau locale, întârzieri ale transporturilor feroviare sau rutiere de mărfuri, închideri ale porturilor la Marea Neagră şi pe Canalul Sulina, precum şi întârzieri ale curselor aeronavelor.
Costuri duble cu întreţinerea de iarnă pe şosele
Pe şoselele naţionale costurile au fost mai mari decât de obicei deoarece Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a fost nevoită să plătească firmelor ce au făcut deszăpezirea tarife de acţionare în locul celor de staţionare. Primele sunt de regulă cu 50% mai mari. Dacă în medie firmele ce efectuau curăţirea drumurilor încasau în medie pe o lună de iarnă 20-30 de milioane de euro, în săptămâna în cauză costurile au crescut cu câteva milioane de euro. Acestora li s-au adăugat cele cu sarea, nisipul sau carburanţii consumaţi. Potrivit directorului de întreţinere al CNADNR, Cristian Andrei în 2011 au fost cheltuiţi doar 19,5 milioane euro. Gerul şi viscolul a provocat blocarea a pest 20 de şosele naţionale. La o medie zilnică anuală a traficului pe acestea de 6.000 de vehicule se poate aproxima că zilnic în perioada dificilă a fost afectată deplasarea a zeci de mii de maşini.
Zeci de curse feroviare şi aeriene anulate
Pe calea ferată, în transportul feroviar de călători zeci de trenuri au fost anulate sau blocate, durata întârzierilor atingând şi 5 ore. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în traficul de marfă. În transporturile aeriene au fost anulate numai pe aeroporturile din Bucureşti 30 de curse aeriene. Pierderile au fost împărţite între liniile aeriene care au fost nevoite să restituie sau să reprogrameze zborurile şi aeroporturile văduvite de taxele percepute la decolarea şi aterizarea aeronavelor.