Furnalul din satul hunedorean Govăjdie, care a produs fonta pentru realizarea mai multor elemente de rezistenţă ale Turnului Eiffel din Paris, va fi reabilitat şi pus în valoare din punct de vedere turistic. Procesul va costa 1,5 milioane de euro şi va fi realizat cu ajutorul unui proiect cu finanţare nerambursabilă. Proiectul a fost elaborat de Primăria comunei Ghelari, pe raza căreia se află satul Govăjdie, şi va fi finanţat prin Programul Operaţional Regional după organizarea licitaţiei publice de execuţie.
„Intenţionăm ca lucrările de reabilitare ale furnalului să fie începute în primăvara acestui an şi să se încheie în toamnă. În cadrul proiectului va fi refăcut acoperişul halei în care se află furnalul, vor fi efectuate reparaţii la fundaţie şi vor fi consolidate zidurile. De asemenea, va fi refăcută gara veche din Govăjdie, după modelul iniţial din anul 1800”, a declarat primarul comunei Ghelari, Ioan Bulbucan.
Turismul de lângă furnal
În proiect a fost inclusă şi reabilitarea căminului cultural din Govăjdie, care va fi transformat în Muzeul Fierului. Acesta va găzdui proiecţii tridimensionale cu imagini ale furnalului, în diferite perioade ale existenţei acestuia. Lângă Muzeul Fierului vor fi amplasate câteva case tradiţionale din Ţinutul Pădurenilor.
Turiştii interesaţi de aceste obiective vor fi aduşi din Hunedoara la Govăjdie cu o replică a mocăniţei. Deosebirea este că vagoanele trenuleţului vor fi montate pe roţi din cauciuc şi nu pe boghiurile de cale ferată îngustă. Traseul gândit de autorităţile locale include Castelul Corvinilor din Hunedoara, biserica ortodoxă din Ghelari – singura dintr-o comună românească, intrarea într-o mină de fier, furnalul şi Muzeul Fierului din Govăjdie.
Declinul unui „gigant”
Furnalul din Govăjdie a fost pus în funcţiune în anul 1806, când era primul din lume care utiliza un proces de producţie continuu a fontei. Construcţia furnalului în zona Ghelari a fost determinată de faptul că acesta se afla în apropierea zăcămintelor de fier din Munţii Poiana Ruscă.
Furnalul a înregistrat un maxim de activitate în perioada anilor 1871-1889. Calitatea fontei produse în acea perioadă a făcut ca ea să fie utilizată şi la fabricarea mai multor elemente ce alcătuiesc structura de rezistenţă a Turnului Eiffel din Paris. După apariţia Uzinelor de Fier de la Hunedoara, furnalul a intrat în decline. Ultimele reparaţii au fost efectuate în timpul Primului Război Mondial. În timp, acoperişul şi zidurile halei de producţie s-au degradat, dar furnalul s-a menţinut în condiţii bune.
