Creşterea pragului maxim de deţinere ameninţă poziţiile deţinute de actualii şefi din structurile SIF-urilor.
Investitorii sau grupurile de persoane care au ajuns, până în prezent, să deţină concertat pachete (prin acţiuni comune) importante de acţiuni la societăţile de investiţii financiare vor adopta ca strategie pentru perioada următoare ocuparea de locuri în consiliile de administraţie ale SIF-urilor. O astfel de strategie va periclita poziţia actualilor şefi ai SIF-urilor, care de ani de zile deţin aceste funcţii şi acţionau de multe ori dicutabil în luarea unor decizii. De-a lungul anilor, au existat numeroase scandaluri şi acuzaţii la adresa administratorilor de SIF-uri care dispuneau în funcţie de interese de activele societăţilor.
Deputaţii au aprobat joi, în şedinţă de plen, proiectul legislativ pentru creşterea pragului maxim de deţinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din totalul acţiunilor emise de fiecare societate de investiţii financiare. Legea urmează să fie transmisă spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu, iar apoi va fi publicată în Monitorul Oficial.
Grupurile care acţionau pe mai multe structuri în cadrul SIF-urilor se vor concentra pentru a-şi impune oamenii în conducerile acestor societăţi, este de părere managerul societăţii de brokeraj Vienna Investment Trust, Adrian Simionescu.
Strategii de impunere
„Vom asista la o creştere a valorii acţiunilor deoarece preţurile sunt încă atractive. Dar şi vânzătorii vor fi tot mai puţini, cei care au ca scop acumularea nu speculează. Investitorii importanţi vor adopta o strategie de a se impune în managementul acestor societăţi şi vor solicita locuri în consiliile de administraţie”, a precizat Adrian Simionescu.
Modificarea pragului de deţinere la SIF-uri, prin majorare şi chiar desfiinţare, este o cerinţă a investitorilor de pe piaţa de capital pentru care se fac presiuni de aproape zece ani. De la un prag iniţial de 0,1%, în 2005 s-a optat pentru ridicarea la 1%. Modificarea pragului la 1% a avut ca rezultat o creştere a SIF-urilor, în medie cu cu 175%.
Creşteri pentru SIF-uri
Proiectul de lege pentru o nouă majorare a pragului de deţinere până la 5% datează din 2009 (iniţial, proiectul viza eliminarea pragului de deţinere, idee la care însă s-a renunţat). Motivul a fost că un prag de 5% este necesar pentru a evita preluarea ostilă a SIF-urilor şi chiar desfiinţarea lor. Proiectul a fost votat de Senat în acelaşi an, iar decizia a avut ca rezultat o creştere pentru SIF-uri de 90%.
Timp de doi ani iniţiativa nu a fost discutată de deputaţi, iar la începutul lunii noiembrie a acestui an a primit aviz favorabil în Comisia de buget, finanţe şi bănci.
Deşi, iniţial, Guvernul a spus că nu susţine proiectul în forma care viza eliminarea pragului, după amendamentul privind creşterea la 5%, punctul de vedere al Executivului a fost favorabil. În ultimele trei săptămâni, proiectul a fost amânat de trei ori de la vot, deşi figura pe ordinea de zi, ceea ce a dus la variaţii importante ale cotaţiilor celor cinci societăţi de investiţii financiare, atât pe creştere, cât şi pe scădere.
Reducerea volatilităţii
După publicarea legii în Monitorul Oficial, în 60 de zile, SIF-urile trebuie să convoace AGA pentru modificarea actelor constitutive pentru actualizarea noului prag, iar dacă acestea nu se vor întruni după trecerea celor 60 de zile, statutele se vor considera modificate de drept, cu noua limită de deţinere. Condiţiile sunt prezentate în raportul Comisiei de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor. După ce va trece perioada de euforie „alimentată de deţinători”, va urma o transformare a abordării investiţionale, consideră Lucian Isar, analist financiar.
„Pe termen mediu va avea loc schimbarea acţionariatului, a managementului şi transformarea abordării investiţionale. Aceste transformări fac ca de la nivelul maxim de exuberanţă unele preţuri să se consolideze pe paliere inferioare. Un alt efect al transformărilor va fi reducerea volatilităţii după schimbările de acţionariat”, a menţionat Lucian Isar.
